versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

La ce serveşte dreptul de vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat?, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

1.1. Numiri. Demisii

Iurie Carp este eliberat din funcţia de director general al Agenţiei Agroindustriale "Moldova-Vin", în baza cererii depuse. În funcţia vacantă Guvernul l-a numit pe Andrei Gurin, fost şef al Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice".

1.2. Hotărîri

Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:

• Regulamentul cu privire la modul de finanţare din bugetul de stat a programelor, proiectelor sau acţiunilor culturale desfăşurate de asociaţiile obşteşti;
• Regulamentul privind bifenilii policloruraţi;
• Regulamentul privind modul de organizare a activităţilor de protecţie a lucrătorilor la locul de muncă şi prevenire a riscurilor profesionale.

Hotărîrea pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor ce exercita funcţii de demnitate publică. Conform proiectului, cabinetul demnitarului se propune a fi o subdiviziune interioara distinctă din cadrul autorităţii publice, cu personal propriu. Vor beneficia de asemenea structuri Preşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului, preşedinţii fracţiunilor parlamentare, Preşedintele RM, Primul-ministru, viceprim-miniştrii, miniştrii şi directorii generali ai autorităţilor administrative centrale.

Hotărîrea pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la Strategia securităţii naţionale. Documentul stabileşte căile de asigurare a securităţii şi va servi drept bază pentru elaborarea Strategiei militare naţionale şi a altor strategii sectoriale în domeniul securităţii. În baza Strategiei, Guvernului urmează să adapteze politica din domeniul securităţii naţionale şi să identifice segmentele specifice ale sistemului securităţii naţionale care necesită reformare. Acţiunile prevăzute de Strategie vor fi orientate spre atingerea obiectivelor securităţii naţionale: asigurarea şi apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, ordinii constituţionale, dezvoltării democratice, securităţii societăţii şi a cetăţenilor ţării, consolidarea statalităţii Republicii Moldova, apărarea şi promovarea valorilor naţionale.

Hotărîrea privind comanda de stat pentru anul 2009 de perfecţionare profesională a personalului din administraţia publică. Pe parcursul anului se prevede instruirea a 1170 de funcţionari publici şi aleşi locali, la cursuri organizate de Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova. Se stipulează şi realizarea cursurilor de instruire iniţială a 200 de funcţionari publici debutanţi, angajaţi pentru prima dată în autorităţile administraţiei publice.

Hotărîrea pentru aprobarea Planului de acţiuni consacrate sărbătoririi a 650 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc. Sînt preconizate conferinţe, seminare, concursuri, expoziţii, festivaluri, publicaţii, restaurări de monumente, lansarea în instituţiile de învăţămînt preuniversitar a unui curs de lecţii tematice etc.

Hotărîrea cu privire la reorganizarea Institutului de Filozofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice. Este acceptată propunerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei cu privire la reorganizarea prin transformare a Institutului de Filozofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice în Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice, cu statut de instituţie publică finanţată integral de la bugetul de stat, în subordinea Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Dispoziţie privind consultarea sindicatelor. Conform dispoziţiei emise de Prim-ministru, proiectele de acte normative şi legislative cu caracter economico-social, elaborate de structurile Guvernului, vor fi consultate în mod obligatoriu de către patronate şi sindicate.

Notă ADEPT: Şi anterior Guvernul a emis dispoziţii similare, iar Legea privind tranaprenţa decizională, adoptată la finele anului 2008 obligă autorităţile publice să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional şi în aceste condiţii, emiterea unei dispoziţii suplimentare constituie mai mult o măsură formală,

1.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii.

Aprecieri pozitive pentru Ministerul Justiţiei

Participînd la şedinţa Consiliului colegial al Ministerului Justiţiei, Prim-ministrul a caracterizat drept satisfăcătoare activitatea din anul 2008, menţionînd aparte armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară, în privinţa căreia "practic nu există restanţe". Premierul a mai specificat însă că obţinerea rezultatelor teoretice nu este suficientă, realizarea practică a normelor adoptate urmînd să devină prioritate. Greceanîi a mai atenţionat asupra evoluţiei cazurilor contra Moldovei la CEDO, numărul cărora este în creştere inclusiv din cauza neexecutării deciziilor judecătoreşti, domeniu în care Ministerul justiţiei are rezerve. Printre priorităţile de bază pentru anul 2009, premierul a menţionat necesitatea facilitării accesului la serviciile notariale al populaţiei cu venituri mici, în special la sate.

Critici la adresa CCCEC

La şedinţa Consiliului colegial al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei Prim-ministrul a apreciat activitatea drept insuficientă şi i-a chemat pe angajaţi să se implice mai activ în procesul de reducere a nivelului de corupţie. Zinaida Greceanîi specificat necesitatea prevenirii actelor de corupţie, a analizei şi evaluării riscurilor. Ca prioritară pentru anul 2009 a fost stabilită contracararea actelor de corupţie şi protecţionism, iar atenţia din partea conducerii statului faţă de CCCEC şi pe viitor va fi una sporită.

Preşedinţie

2.1. Decrete

Ordinul de Onoare este conferit lui William Emmett Ingram, comandant al Gărzii Naţionale a Statului Carolina de Nord din SUA.

Medalia "Meritul Civic" a fost conferită Lidiei Gratila, procuror la Procuratura Generală şi lui Vasile Pascari, prim-adjunct al Procurorului General.

2.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Securitatea alimentară

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă în probleme vizînd securitatea alimentară, în cadrul căreia menţionat că structura sectorului producerii alimentare şi a consumului de produse alimentare se impune a fi perfecţionată. În opinia Preşedintelui, cota preţului produselor alimentare în coşul de consum trebuie să fie redusă şi anume în aceste scopuri urmează a fi îndreptate eforturile atît la nivel macroeconomic, cît şi al sectoarelor corespunzătoare de producere. A fost exprimată opinia că rezultate obţinute şi nivelul redus al inflaţiei permit să se conteze pe micşorarea costurilor produselor alimentare de bază, preşul la tipurile de bază de pîine urmînd a fi reduse cu circa 20 la sută, de la 1 februarie 2009.

Renovarea Spitalului Clinic Republican

În cadrul unei şedinţe convocate la Preşedinţie a fost discutată iniţiativa creării unui Centru de Performanţă în baza Spitalului Clinic Republican, ceea ce ar presupune îmbunătăţirea considerabilă a bazei tehnico-materiale a acestei instituţii medicale, dotarea cu dispozitive medicale moderne şi asigurarea cu resurse umane instruite, modernizarea structurii organizaţionale şi a metodelor de diagnostic şi tratament. Proiectul în cauză se planifică a fi realizat cu suportul Guvernului Republicii Moldova şi al mai multor donatori, printre care Banca Mondială, Banca Consiliului Europei pentru Dezvoltare, Comisia Europeană. Renovarea se planifică a fi efectuată în 8 faze, la sfîrşitul fiecărei etape fiind prevăzută procurarea şi instalarea echipamentului medical respectiv. Se prevede construcţia unui nou bloc chirurgical, costul total al investiţiei se estimează la aproximativ 90 mln euro, cu realizarea lucrărilor pe parcursul a 8,5 ani. Vladimir Voronin s-a referit la oportunitatea antrenării în realizarea lucrărilor de proiectare şi de construcţie a unor companii străine cu experienţă în modernizarea instituţiilor spitaliceşti de un atare profil.

Şedinţă în problematica transnistreană

În cadrul şedinţei au fost examinate priorităţile agendei politice şi social-economice pentru anul 2009 în problematica transnistreană şi s-a afirmat despre reuşita menţinerii sub control a situaţiei. Preşedintele Republicii a cerut definitivarea tuturor aspectelor de pe agenda reglementării transnistrene pentru anul în curs şi depunerea eforturilor părţii moldoveneşti în vederea reluării cît mai grabnice a tratativelor în problema transnistreană exclusiv în formatul "5+2". Voronin a reconfirmat rezultatele pozitive obţinute de către Misiunea UE de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană şi a relevat importanţa activizării procesului de implementare a măsurilor de consolidare a încrederii dintre Chişinău şi Tiraspol. O atenţie sporită din partea tuturor reprezentanţilor autorităţilor moldoveneşti, implicaţi în procesul de restabilire a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, trebuie să fie acordată soluţionării problemelor cetăţeanului concret din această regiune a ţării, creşterii nivelului vieţii acestuia. Vladimir Voronin a cerut elaborarea unui plan de măsuri în vederea susţinerii sociale a cetăţenilor din stînga Nistrului.

Comemorarea lui Lenin

Vladimir Voronin a participat la ceremonia de depunere a florilor la monumentul lui Vladimir Lenin (Ulianov), primul conducător al statului sovietic, cu ocazia împlinirii a 88 de ani din ziua morţii sale. În alocuţiunea sa, Preşedintele RM a menţionat că Lenin a fost primul care a realizat în practică ideea edificării unui stat social şi istoria a demonstrat că această idee tot mai des şi mai des este materializată în prezent în multe ţări ale lumii, inclusiv în Republica Moldova. Voronin a mai declarat că în toţi anii post-sovietici foarte mulţi au încercat să ponegrească numele lui Lenin, însă nimeni nu a reuşit aceasta şi nu va reuşi, deoarece Lenin a fost nu numai un conducător genial, ci şi un organizator genial.

Nota ADEPT: La 23 august 1915, în #44 al ziarului "Social-Democratul, V.I. Lenin argumenta că o eventuală instituire a Statelor Unite ale Europei (echivalentul din prezent al Uniunii Europene?) este posibilă ca urmare a unui înţelegeri temporare între statele capitaliste în vederea strivirii cu eforturi comune a socialismul în Europa. Din aceste considerente, V.I. Lenin a ajuns la concluzia despre esenţa păguboasă a lozincii Statelor Unite ale Europei.

Apreciere pozitivă activităţii poliţiei

Participînd la şedinţa Consiliului colegial al MAI, Preşedintele ţării a declarat că apreciază înalt eforturile poliţiei în menţinerea ordinii de drept şi stabilităţii, prin combaterea fermă a criminalităţii. Conform spuselor şefului statului, măsurile întreprinse de conducerea ministerului şi de efectivul acestuia pentru modernizarea subdiviziunilor şi a serviciilor desconcentrate, pentru întărirea şi dezvoltarea colaborării atît cu cetăţenii, cu organizaţiile obşteşti, cu mass-media, cît şi cu alte organe de drept sînt receptate pozitiv de către societate. În activitatea MAI persistă şi deficienţe, încălcări ale disciplinei şi cazuri de comitere a infracţiunilor sau a unor fapte de corupţie, ceea ce diminuează eficienţa eforturilor depuse de efectiv, sustrag atenţia conducerii ţării şi a ministerului de la soluţionarea altor probleme. Preşedintele ţării a nominalizat principalele sarcini ce revin MAI în anul 2009: continuarea procesului de reformare şi transformare a organelor afacerilor interne într-o instituţie modernă şi eficientă; diminuarea nivelului infracţionalităţii; combaterea infracţiunilor violente; sporirea gradului de stabilitate în societate şi a încrederii cetăţeanului că drepturile sale sînt apărate; promovarea unei imagini pozitive a poliţistului; măsuri permanente şi insistente pentru lichidarea fenomenului corupţiei în structurile MAI; dezvoltarea capacităţilor de susţinere a autorităţilor publice centrale şi locale în situaţii excepţionale etc. În contextul alegerilor parlamentare, organelor afacerilor interne le revine un rol aparte în asigurarea desfăşurării libere, în condiţiile legii, a alegerilor parlamentare.

Revizuirea politicii de adopţie

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă în problema adopţiilor, în cursul căreia au fost prezentate materiale ce vizează implicarea în cazuri de adopţii ilegale a unor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul unor subdiviziuni ale administraţiei publice locale. Potrivit informaţiei prezentate, au fost create scheme instituţionale criminale care favorizau adopţiile internaţionale ilicite. Şeful statului a menţionat că această stare de lucruri a fost posibilă din cauza coruperii extreme a funcţionarilor implicaţi în cazuri de adopţie criminală, precum şi a imperfecţiunii cadrului legislativ-normativ în domeniul adopţiilor şi aprobării tacite a situaţiei create din partea organelor de resort. Vladimir Voronin a cerut întreprinderea, în regim de urgenţă, a unor măsuri drastice în vederea eliminării din procedurile de adopţii a oricăror lacune, abuzuri şi neglijenţe. A mai fost propusă crearea şi legiferarea Comisiei naţionale pentru adopţii internaţionale şi a Comisiei naţionale pentru adopţii interne, instituirea Registrului Naţional al Adopţiilor. Misiunile diplomatice ale Moldovei vor trebui să informeze periodic Comisia naţională pentru adopţii internaţionale, iar în legislaţie urmează a fi specificată participarea obligatorie a procurorului în procesul judiciar de adopţie a copiilor. S-a mai decis şi instituirea moratoriului asupra adopţiilor internaţionale pe durata efectuării modificărilor normativ-legislative şi organizatorice.

Politici economice

1. Sectorul bancar

Banca centrală reduce dobînzile…

Luna trecută Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei a redus cu 1,5% pînă la 12,5% rata dobînzii de bază. Este a patra micşorare în ultima perioadă. Măsura luată de BNM ar putea avea ca efect reducerea dobânzilor la credite, însă aceasta va putea fi în funcţie de cum băncile comerciale vor opera modificări în politica lor de creditare. Totuşi, o reducere de doar 0,5–1% (mai ales în actualele condiţii de piaţă) ar avea un efect nul practic. Potenţiale reduceri ale dobînzii de politică monetară pe viitor vor depinde în mare măsură de dinamica şi evoluţia inflaţiei, de conjunctura financiară şi economică din ţară şi nu în ultimul rînd de ceea ce se întîmplă şi se va întîmpla în afara ţării (în particular pe pieţele regionale).

Pe de altă parte, decizia într-un fel surprinzătoare a BNM sugerează că instituţia financiară subestimează într-un fel riscul preţurilor viitoare. Solicitările de creşteri salariale şi accelerarea investiţiilor vor accentua inflaţia. Aceasta este joasă, dar este greu de crezut că se va menţine pe acelaşi ritm al dezinflaţiei. Probabil că banca centrală încearcă, de fapt, să urmărească două obiective antagoniste: atingerea ţintei de inflaţie şi împiedicarea unei întăriri prea accentuate a leului. Potrivit economiştilor, reducerea dobînzii de bază va determina deprecierea monedei naţionale.

Realităţi regionale…

Nivelul maxim al ratei de bază a fost stabilit în luna mai 2008 în mărime de 18,5%, decizia BNM fiind impusă de creşterea inflaţiei ce atinsese o rată anualizată de 16,9%. Din septembrie 2008, cînd inflaţia s-a redus semnificativ, BNM a operat mai multe reduceri a ratei, pînă la 12,5% în prezent. Spre exemplu, În Ucraina rata dobînzii de bază sau rata de refinanţare a fost redusă pînă la 7% în decembrie 2008, în speranţa că astfel va fi stimulată creditarea la preţuri mai joase şi respectiv creşterea economică. Rata de refinanţare în România este de 10,25%. Federaţia Rusă a majorat rata de refinanţare de la 12% la 13% pentru a face mai atractivă piaţa de capital şi a opri refluxul de capital din ţară.

Sistemul bancar moldovenesc se "ţine tare"…

Potrivit publicaţiei The Banker Republica Moldova ocupă locul cinci în lume la Indicele Mondial de Sănătate Financiară 2009. Conform acestuia Moldova are nivele foarte joase de datorii (736 USD pe cap de locuitor, în comparaţie cu Marea Britanie 171 000 USD pe cap de locuitor), în schimb băncile moldoveneşti prezintă un raport mare dintre capital şi active de peste 17% şi nivele joase de acordare a împrumuturilor.

Instituţiile bancare din Moldova şi-au extins împrumuturile la doar 35% din PIB, în comparaţie cu SUA, unde împrumuturile băncilor locale a atins 230% din PIB. Moldova achită doar 2,8% din veniturile sectorului public pentru deservirea datoriei Guvernului, iar Italia, de exemplu, cheltuieşte cca 12% din veniturile guvernului pentru achitarea dobînzii.

Indicele Mondial de Sănătate Financiară 2009 realizat de publicaţia The Banker include 184 de ţări, cu 25 indicatori de sănătate financiară şi economică. Conform noului model de risc financiar al publicaţiei The Banker, Moldova, Chile, Bolivia şi Peru riscă să fie afectate în măsură mai mică de prezenta criză financiară, în comparaţie cu SUA, Marea Britanie sau Japonia.

2. Piaţa muncii

Guvernul "nu s-a ţinut" de promisiuni…

Potrivit datelor BNS salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională în ianuarie-decembrie 2008 a constituit 2529 lei (244 USD). Guvernul nu a reuşit să facă faţă promisiunilor din 2005 precum că la începutul anului 2009 salariul mediu pe economie va constitui echivalentul 300 de dolari. Din păcate asta nu a fost să fie. Probabil că din mai multe motive, inclusiv cele din exterior, cît şi a sectorului productiv care pe parcursul anului 2008 nu a avut parte de situaţia cea mai bună. Iar asta in mod normal s-a reflectat şi în acumulările la buget, fapt pentru care nu s-au operat majorări repetate de salarii. Cu toate acestea, salariile au crescut în medie cu cca 22% pentru majoritatea ramurilor din economie.

Despre puterea de cumpărare…

Bineînţeles că trebuie să facem o distincţie între salariul nominal şi cel real. Că de fapt au crescut salariile nominale nu şi cele reale. Deoarece salariul real pe care l-au simţit cetăţenii în buzunare, şi care este raportul dintre salariul nominal la IPC, a crescut cu doar 7–8%, acesta fiind subţiat de rata inflaţiei, de efectele crizei economice etc. Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare a populaţiei în 2008 a fost mai mică decît în 2007 şi departe de realităţile pieţei. Spre exemplu, puterea de cumpărare a salariu med. de 2500 lei este de două ori mai mică decît ceea ce-şi putea permitea un cetăţean în 2004–2005. In plus, acestea mai sunt erodate şi de întărirea constantă a leului faţă de principale monede de referinţă. Mai mult decît atît, de pe urma aprecierii cei mai afectaţi sunt cei care primesc bani din afară urmare a raportului de schimb.

Situaţia în profil ramural…

Salariile pe care la primesc angajaţii din agricultură sau cei din învăţămîntul de cultură generală spre exemplu, sînt ceva mai mari decît minimul de existenţă care este în jur de 1300 lei. Salariul mediu plătit în agricultură abia atinge jumătate 60% din media pe economie. În plus, potrivit statisticii oficiale numărul de angajaţi în acest sector scade continuu: în cele 9 luni ale anului 2008 personalul angajat în agricultură a scăzut cu 10%. În acest sector a început un reflux puternic de personal care caută ocupaţii în alte sectoare, încearcă să deschidă mici afaceri sau evaluează posibilităţile de emigrare.

Totodată, în cadrul sistemului bugetar salariile din anumite ramuri sînt cu mult mai mari decît cele din alte ramuri. În particular, salariul mediu din sfera administraţiei publice este practic de două ori mai mare decît salariul primit de un învăţător din învăţământul de cultură generală sau de un medic, iar urmările acestei situaţii sunt tot mai vizibile şi se manifestă prin degradarea învăţămîntului, lipsa profesorilor sau emigrarea acestora.

Situaţia în profil regional…

În plus, statistica ar trebui să fie foarte precaută atunci cînd dă asemenea cifre, mai ales că avem în ţară circumstanţe diferite şi dimensiuni salariale foarte diferite. La utilizarea indicatorului "salariul mediu" trebuie de ţinut cont de faptul că relevanţa lui este redusă din cauza polarizării regional-economice. Spre exemplu, în 2008 salariul mediu plătit în municipiul Chişinău depăşea cu 40% salariul mediu plătit în ţară, iar în Bălţi – cu 25%. Zone cu totul defavorizate din punct de vedere a veniturilor salariale (şi, implicit, defavorizate în termeni general-economici) sînt raionale Teleneşti, Râşcani, Leova, Şoldăneşti şi Briceni, unde salariul plătit a fost chiar sub 60% din media naţională.

Comparaţii regionale…

Salariul mediu în sectorul bugetar românesc, potrivit Institutului Naţional de Statistică, este în prezent de peste 1.000 de lei româneşti, sau aproximativ 400 USD. În Ucraina salariu mediu în sectorul bugetar este de peste 300 USD. Decalajele sunt şi mai mari dacă am compara cotele salariale cu cele din statele Baltice. Spre exemplu, în 2008 salariul mediu pe economie în Ţările Baltice a constituit ceva mai mult de 850 USD, fiind de 5 ori mai mare decît cel din Republica Moldova. Deci şi puterea de cumpărare a unui estonian, lituanian sau leton este cu mult mai mare decît a unui moldovean. Aş recurge la o simplă comparaţie, în Moldova cu un salariu mediu poţi cumpăra cca 32 kg de carne de porc (4 USD/kg), pe cînd în Estonia cu un salariu mediu, salariu care echivalează cu 680 USD poţi cumpăra 170 kg carne de porc, preţurile fiind în general aceleaşi.

Consecinţe asupra bugetarilor…

Salariale şi aşa mici care sînt vor fi afectate în primul rînd de creşterea preţurilor de consum sau a inflaţiei. Persoanele cu venituri mici şi medii vor resimţi în mod prioritar salturile inflaţioniste din acest an, generate de scumpirea agenţilor energetici (electricitate, gaze naturale). De asemenea, scumpirea acestora va crea premise economice si psihologice pentru creşterea preţurilor la majoritatea produselor alimentare şi nealimentare.

Transnistria

Estimarea evoluţiilor în domeniul reglementării transnistrene

La 26 ianuarie Preşedintele Vladimir Voronin a convocat o şedinţă cu participarea ministrului Reintegrării, Vasile Şova, pentru a estima progresele în domeniul reglementării transnistrene. Apreciind evoluţiile ca fiind pozitive, s-a menţionat că "pe parcursul anului 2008, s-a reuşit menţinerea sub control a situaţiei legate de problematica transnistreană şi, in special, a celei din Zona de Securitate". De asemenea, s-a specificat ca în 2009 priorităţile vor fi:

• accelerarea reluării negocierilor in vederea soluţionării definitive a problemei transnistrene în baza Legii privind prevederile de baza ale statutului juridic special al localităţilor din Transnistria;
• implicarea mai activă a comunităţii internaţionale în problematica transnistreană, în special în dialogul politic;
• reluarea cît mai grabnică a tratativelor in problema transnistreană exclusiv în formatul "5+2", dar şi a consultărilor cu mediatorii şi observatorii în format "2+1";
• continuarea activităţii EUBAM;
• realizarea unor proiecte în sfera social-economica pentru ameliorarea calităţii vieţii populaţiei din regiunea transnistreană prin elaborarea unui plan de măsuri cu impact asupra vieţii sociale.

În cadrul unei conferinţe de presă, o zi mai tîrziu, Preşedintele Voronin îşi etala optimismul în privinţa soluţionării problemei transnistrene. Potrivit lui, problema transnistreană va fi una prioritară în cadrul discuţiilor cu omologul rus, Dmitri Medvedev, care ar urma să aibă loc în timpul apropiat.

În acelaşi timp, serviciul de presă a-l liderului transnistrean, Igor Smirnov, afirmă că declaraţiile optimiste ale autorităţilor moldovene sînt iresponsabile şi provocatoare, în special, în privinţa susţinerii de către Rusia a "abordării de pachet", lansată de autorităţile moldovene. În acest sens, serviciul de presă respectiv reaminteşte despre un şir de promisiuni şi iniţiative ale autorităţilor moldovene, care nu au fost onorate sau au fost folosite în scopuri propagandistice.

Consultări pe marginea reglementării transnistrene

În perioada 21 – 27 ianuarie 2009, Ministrul Reintegrării Vasile Şova a avut un şir de întîlniri cu reprezentantul special al Ucrainei pentru reglementarea transnistreană, Viktor Krijanovski; Remi Duflot, referent pentru Moldova, Ucraina si Belarus din cadrul Directoratului General pentru Relaţii Externe (DG RELEX) al Comisiei Europene; Ambasadorul cu misiuni speciale al Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse, Valeri Nesteruskin; şeful Misiunii OSCE în Moldova, Philip Remler. În cadrul întîlnirilor, discuţiile s-au axat asupra necesităţii:

• reluării procesului de negocieri in formatul "5+2";
• consolidarea încrederii reciproce dintre Chişinău şi Tiraspol;
• elaborarea unui statut juridic special pentru Transnistria exclusiv în cadrul formatului "5+2", cu respectarea suveranităţii si integrităţii teritoriale a Republicii Moldova,
• extinderea mandatului Misiunii EUBAM, in scopul consolidării securităţii la frontiera de stat moldo-ucraineana;
• demarcării segmentului frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean, etc.

Cooperarea serviciilor de securitate din Moldova şi Ucraina cu misiunea EUBAM

La 22 ianuarie 2009, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Artur Resetnicov, a avut o întîlnire cu directorul-adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei, Valentin Nalivaicenko, şi Ferenc Banfi, şeful Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontiera (EUBAM) Moldovei şi Ucraina. Întîlnirea a fost dedicată discutării eforturilor ce urmează a fi întreprinse în vederea "diminuării pericolelor de securitate la frontiera moldo-ucraineana şi crearea grupurilor specializate în combaterea traficului de fiinţe umane, droguri, armament, produse de larg consum, etc., formate din specialişti ai serviciilor speciale din ambele state şi misiunea europeana… In mod deosebit, interlocutorii au evidenţiat recenta conlucrare de succes în contracararea unei tentative de contrabandă cu ţigări în proporţii deosebit de mari din Ucraina pe piaţa Uniunii Europene prin teritoriul Republicii Moldova. Acţiunea în cauză a fost realizata în octombrie 2008, în colaborare cu organele de drept ale statelor-membre ale Uniunii Europene, in urma căreia a fost pornită o urmărire penală in Moldova si Ucraina, aceasta prevenind pierderea a circa 5 mln euro drept impozite in UE".

Participarea locuitorilor transnistreni la alegerile parlamentare

Reprezentanţii autorităţilor transnistrene au declarat că nu vor permite deschiderea secţiilor de votare în localităţile din stînga Nistrului. În acelaşi timpe ei au declarat că nu vor ridica bariere în exercitarea dreptului de vot pentru deţinătorii cetăţeniei moldoveneşti, care vor putea vota în secţiile electorale speciale, deschise în localităţile de pe malul drept al Nistrului. În acelaşi timp, cîţiva comentatori politic transnistreni sugerează autorităţilor de la Tiraspol să i-a prin surprindere Chişinăul, permîţînd desfăşurarea alegerilor în regiune cu scopul de a le influenţa în interesul Transnsitriei. Se are în vedere susţinere unei forţe politice pro-ruseşti, ostile actualului partid de guvernămînt din Republica Moldova.

În aceeaşi ordine de idei, deputatul Radei Supreme a Ucrainei, fost guvernator al regiunii Odesa, Serghei Grineveţki, a publicat în revista "Вестник Центра исследований южно-украинского пограничья" un studiu în care, de asemenea, se referă la o eventuală participare masivă a locuitorilor transnistreni la alegerile din Republica Moldova cu scopul de a susţine masiv forţele politice ostile reglementării transnistrene pentru a face imposibil dialogul Chişinău-Tiraspol şi a fortifica şi mai mult poziţiile Rusiei în regiune. În acest context, Grineveţki identifică cinci cauze care fac imposibilă reglementare transnistreană:

• existenţa, atît la Chişinău, cît şi la Tiraspol, a unor regimuri autoritare, liderii cărora se urăsc în mod reciproc, făcînd imposibil dialogul între părţi;
• apartenenţa Moldovei şi Transnistriei la spaţii culturale diferite, avînd aspiraţii integraţioniste opuse;
• diferenţa accentuată a structurilor economiilor şi a reglementărilor în domeniul economic;
• starea de colaps a sectoarelor agrare din Moldova şi Transnsitria, care reduce dramatic interesul de cooperare, cel puţin, în domeniul securităţii agro-alimentare;
• distrugerea infrastructurii comune, care anterior lega cele două maluri ale Nistrului.

Presa oficială din Transnistria caută şi găseşte pretexte pentru subminarea încrederii

Apropierea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, programate pentru 5 aprilie 2009, face ca autorităţile moldovene şi propaganda acestora, ca de obicei, să-şi etaleze tot mai insistent optimismul şi "succesele" în reglementarea transnistreană, iar autorităţile de la Tiraspol şi propaganda acestora, dimpotrivă, să pună în evidenţă eşecurile şi evenimentele cu potenţial de dezbinare:

• după tragicul accident din ianuarie 2009, care a provocat decesul unuia dintre cei mai renumiţi poeţi din Moldova, Grigorie Vieru, un şir de forumişti, internauţi, a propus redenumirea străzii Puşkin cu numele poetului decedat. Propunerea a fost reluată pentru discuţii de unele instituţii private mass-media, dar a fost, de fapt, respinsă prin luări de atitudine din partea reprezentanţilor principalilor partide politice din Republica Moldova. Cu toate acestea, propagandiştii şi presa oficială din Transnsitria au concluzionat că număi faptul că o astfel de propunere a fost discutată imaginea Republicii Moldova a avut de suferit imens, iar procesul de apropierea dintre cele două maluri a fost subminat, amînînd pentru mult timp perspectivele reglementării conflictului;
• cazul Burgugi, cazul Pasat, persecutarea unui şir de politicieni din Republica Moldova de către autorităţi, iar de curînd şi implicarea publică a Procuraturii Generale şi a Ministerului de Interne în răspîndirea informaţiilor despre o presupusă intenţie a unor deputaţi moldoveni de a-l asasina pe colegul lor, la etapa elaborării versiunilor, cînd probele şi dovezile sînt mai mult decît vagi, face că presa transnistreană şi propagandiştii, inamici ai consolidării încrederii dintre Chişinău şi Tiraspol, să argumenteze de ce propunerile Chişinăului trebuie ignorate ca fiind nedemne de orice încredere;
• camuflarea de către autorităţile moldoveneşti a consecinţelor crizei economice mondiale asupra situaţiei economice din ţară. În acest sens, sînt vehiculate un şir de date statistice care ar arata că starea economiei "celei mai sărace ţări din Europa, aflată la nivelul dezvoltării unor state africane", se deteriorează dramatic, lipsind de sens eventuala reunificare a Transnistriei cu Moldova.

Impactul crizei economice asupra situaţiei din regiune

Buletinul băncii republicane transnistrene estimează că criza economică mondială a afectat profund toate ramurile economiei transnistrene. După începutul crizei producţia metalurgică de ciment şi de textile, principalele articole de export, s-a micşorat cu aproximativ 50%. De asemenea, criza a afectat foarte grav sectorul construcţiilor de maşini şi cel electrotehnic. Aşteptările sînt pesimiste şi pentru primele luni ale anului 2009, producţia bunurilor industriale urmînd să se reducă în continuare. În aceste circumstanţe, autorităţile transnistrene se văd nevoite să continue susţinerea populaţia prin dotarea cheltuielilor pentru consumul gazelor naturale şi a energiei electrice. În prezent, populaţia din regiune achită doar 1/5 din costul gazelor şi 1/3 din costul energiei electrice consumate, restul costului fiind achitat din resursele bugetare. Acesta în pofida faptului că 60% din reţele de aprovizionare cu agent termic şi electricitate sînt uzate.

Relaţii externe

Integrare Europeană

Şedinţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană

La 27 ianuarie 2009 s-a desfăşurat şedinţa ordinară a Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană la care a fost puse în discuţie rezultatele reuniunii Troicii COPS UE-RM din 14 ianuarie 2009 şi aprobate două documente de referinţă pentru procesul de integrare europeană a RM în 2009: Agenda de Integrare Europeană pentru anul 2009 şi Priorităţile relaţiilor UE-RM pe durata Preşedinţiei Cehe a Uniunii Europene.

Agenda stabileşte acţiunile ce urmează a fi realizate în 2009 de către autorităţile Moldovei pe plan intern în vederea implementării obiectivelor de reformă în conformitate cu prevederile Planului de acţiuni UE-RM în domenii caracterizate de către Comisia Europeană drept problematice pentru Moldova: asigurarea respectării drepturilor omului şi libertăţii mass-media, asigurarea independenţei justiţiei, combaterea corupţiei, gestionarea migraţiei şi managementul frontierei, îmbunătăţirea climatului investiţional, eficientizarea politicilor în domeniul social. În acelaşi timp, potrivit celui de-al doilea document, pe plan extern RM va trebui să avanseze dialogul politic cu UE în negocierea unui Acord de Asociere, a unui Acord de Liber schimb aprofundat şi în simplificarea procedurilor de obţinere de către cetăţenii RM a vizelor, precum şi să intensifice colaborarea în domeniul securităţii, justiţiei şi afacerilor interne.

Făcînd referinţă la începutul campaniei electorale, preşedintele Comisiei, Vladimir Voronin a îndemnat membrii comisiei să informeze oficialii europeni cu regularitate în timpul campaniei electorale despre evoluţiile RM pe dimensiunea integrării europene, inclusiv prin întrevederi cu ambasadorii ţărilor europene, precum şi să reacţioneze prompt la problemele sesizate de oficialii europeni prin emiterea de note de argumentare.

Notă ADEPT: Începutul campaniei electorale va "îngheţa" implementarea reformelor interne pentru aproximativ jumătate de an, fapt ce poate fi sesizat şi din Agenda de Integrare Europeană pentru 2009, în care majoritatea acţiunilor au stabilite termene de realizare pentru a doua jumătate a anului 2009. În această perioadă electorală, pentru oficialii europeni va conta mai degrabă corectitudinea desfăşurării alegerilor parlamentare din 2009 decît rezultatul reformelor interne. De aici şi insistenţa guvernării asupra comunicării "riguroase" cu oficialii europeni.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

În a doua jumătate a lunii ianuarie, România a făcut un efort să readucă relaţiile diplomatice pe făgaşul normalităţii, prin vizita proaspăt-desemnatului ministru de externe al României, Cristian Diaconescu la Chişinău pe 22 ianuarie 2009. Fiind prima vizită peste hotare a lui Cristian Diaconescu în noua postură, aceasta a vrut să demonstreze importanţa pe care o atribuie România relaţiilor cu Republica Moldova.

În timpul vizitei, Cristian Diaconescu a avut convorbiri cu ministrul moldovean de externe, Andrei Stratan şi a fost primit de preşedintele ţării, Vladimir Voronin. În cadrul întrevederii celor doi şefi ai diplomaţiilor, au fost discutate: rezultatele cooperării bilaterale dintre cele două ţări, menţionîndu-se succesele înregistrate în cooperarea comercial-economică; aspiraţiile de integrare europeană ale Moldovei şi problema transnistreană.

De asemenea, părţile şi-au expus doleanţele, în special legate de finalizarea unor proiecte de cooperare transfrontalieră (inaugurarea punctului de trecere a frontierei Lipcani-Rădăuţi), lansarea unor proiecte în domeniul securităţii energetice, protecţiei mediului, întăririi malurilor Prutului, dar şi a depăşirii unor subiecte mai sensibile legate de semnarea tratatului de bază şi cel de frontieră, Convenţia privind micul trafic la frontieră, deschiderea consulatelor române la Bălţi şi Cahul. La finalul întrevederii, ambii şefi ai diplomaţiilor au dat asigurări că relaţiile moldo-române vor fi în continuare coordonate de pragmatismul, în spirit european, declarînd că problemele sensibile legate de semnarea celor două tratate sunt foarte aproape de a fi rezolvate. În acelaşi timp, Cristian Diaconescu a declarat că România va face demersuri la Bruxelles pentru ca UE să încurajeze Moldova pe calea integrării europene şi să acorde relaţiilor cu Moldova un statut special. Ca răspuns, omologul moldovean a menţionat că Republica Moldova nu are nevoie de un avocat în relaţia autorităţile de la Bruxelles, deoarece nu a comis nicio încălcare în ultima perioadă.

Reacţia ministrului moldovean de externe afost susţinută şi de preşedintele Vladimir Voronin, care la cîteva zile după încheierea vizitei ministrului român de externe a declarat într-un interviu cu jurnaliştii ruşi că Republica Moldova nu are nevoie de ajutorul României pe calea integrării in Uniunea Europeana, acuzîndRomânia că tergiversează semnarea tratatelor bilaterale.

Republica Moldova – Italia

Pe 28 ianuarie 2009 şi-a început activitatea Serviciul Consular pentru eliberarea vizelor de către Ambasada Italiei la Chişinău. Sediul Serviciului Consular se află pe strada Vlaicu Pârcălab, 63.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

La 27 ianuarie 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) s-a pronunţat în cauza Cebotari şi alţii c. Moldovei. Curtea a condamnat Republica Moldova în violarea dreptuluila un proces echitabil şi protecţiei proprietăţii ca urmare a neexecutării depline în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti. Curtea a decis că statul trebuie să garanteze executarea hotărîrii judecătoreşti şi a acordat cîte 2000 euro fiecărui reclamat (în total 10000 euro) cu titlu de prejudicii morale.

Republica Moldova – SEECP

La 30 ianuarie 2009, la Chişinău s-a desfăşurat Reuniunea Informală a conducătorilor Ministerelor Afacerilor Externe ale Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), cu participarea reprezentanţilor Comisiei Europene, actualei Preşedinţii Cehe la UE şi a viitoarei Preşedinţii Suedeze, Secretarul General al Consiliului Regional de Cooperare.

În cadrul reuniunii au fost discutate subiecte legate de intensificarea cooperării în regiunea Europei de Sud-Est în toate domeniile de interes comun: dezvoltarea socială şi economică; infrastructura; justiţia şi afacerile interne; cooperarea în domeniul securităţii; consolidarea capitalului uman, precum conjugarea eforturilor în prevenirea crizelor financiare şi energetice şi depăşirea efectelor acestora.

La finalul reuniunii, au fost prezentate rezultatele preliminare ale Preşedinţiei în exerciţiu a Republicii Moldova la SEECP pe parcursul anului 2008. Hido Biscevic, Secretarul General al Consiliului Regional de Cooperare a apreciat Preşedinţia Moldovei la SEECP drept un succes, exprimînd convingerea că Republica Moldova va duce la bun sfîrşit acest mandat.

(potrivit Comunicatelor de presă a MAEIE)

Republica Moldova – CSI

Pe 30 ianuarie 2009, la Minsk, Efim Chilari, conducătorul Grupului pentru coordonarea activităţii de asigurare a preşedinţiei Republicii Moldova la CSI în 2009, a făcut o prezentare a programului Preşedinţiei RM în toate structurile CSI (Consiliul şefilor de guvern CSI, Consiliul şefilor de state CSI, Consiliul miniştrilor afacerilor externe etc.)^[1] Înainte de prezentarea programului, Efim Chilari a subliniat (citîndu-l pe preşedintele Vladimir Voronin) că Moldova nu deţine un potenţial de influenţă geopolitică, dar ar putea valorifica poziţia sa geografică de liant între Uniunea Europeană şi Comunitatea Statelor Independente.

Conform programului, Moldova va încerca să realizeze în 2009 următoarele priorităţi:

• finalizarea procesului de creare a zonei de liber schimb şi eliminarea barierelor fiscale şi vamale artificiale în calea liberei circulaţii a mărfurilor, serviciilor şi forţei de muncă în zona CSI;
• consolidarea securităţii energetice a statelor-membre CSI;
• intensificarea cooperării statelor-membre CSI în domeniul politicii de transport;
• intensificarea colaborării statelor-membre CSI în depăşirea consecinţelor crizelor economice şi financiar-bancare mondiale;
• dezvoltarea cooperării în domeniul consolidării securităţii alimentare a ţărilor CSI;
• consolidarea cooperării în domeniul politici de tineret, cu ocazia declarării anului 2009 drept An al Tineretului.

Efim Chilari a notat că în realizarea acestor priorităţi, în special cele de natură economică, Moldova se va conduce de Strategia dezvoltării economice a CSI pînă în 2020 (şi care nu poate fi accesată public).

Notă ADEPT: Priorităţile programului preşedinţiei Moldovei la CSI sunt mai mult decît ambiţioase, dacă luăm în calcul următorii factori greu de ignorat: perioada electorală, care va "neutraliza" Guvernul pentru o jumătate de an; lipsa resurselor financiare adecvate, în situaţia cînd mijloacele financiare existente vor fi, de asemenea, "aruncate" în lupta electorală; lipsa unui potenţial şi a pîrghiilor de influenţare a politicii la nivelul CSI, fapt recunoscut de însăşi oficialii moldoveni.

Studii, analize, comentarii

La ce serveşte dreptul de vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat?
Igor Boţan, 1 februarie 2009

La alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) speră să obţină o victorie tranşantă. Aceeaşi speranţă o nutreşte şi mai bine de o jumătate de duzină de partide de opoziţie, cu un rating peste 6%, cît e pragul electoral, sau oscilant în preajma acestuia

»»»