versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern

Votul cetăţenilor Republici Moldova din regiunea transnistreană, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

Important: Parlamentul s-a întrunit în două şedinţe plenare, pe 2 şi 3 februarie, în cadrul cărora a examinat peste 30 de proiecte şi adoptat definitiv 25 de acte legislative. Printre primele documente adoptate la 2 februarie 2009 a fost Hotărîrea prin care, în legătură cu expirarea, la 7 martie 2009, a mandatului Parlamentului de legislatura a XVI-a şi în temeiul art.76 alin.(2) din Codul electoral, este stabilită data de 5 aprilie 2009 pentru desfăşurarea alegerilor Parlamentului.

1.1. Numiri

Domnul Vasile FOLTEA este numit în funcţia de director adjunct al Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, pentru un mandat de 5 ani.

1.2. Acte legislative

Codul subsolului. Sînt reglementate relaţiile miniere, în scopul asigurării folosirii raţionale şi complexe a subsolului pentru satisfacerea necesităţilor de materie primă minerală şi altor necesităţi ale economiei naţionale, protecţiei subsolului, asigurării securităţii lucrărilor la folosirea subsolului, precum şi protecţiei drepturilor persoanelor fizice şi juridice, indiferent de tipul proprietăţii şi forma juridică de organizare. Principiile puse la baza Codului sînt: asigurarea folosirii raţionale, complexe şi în siguranţă a subsolului; asigurarea protecţiei subsolului şi mediului înconjurător; asigurarea îmbinării intereselor republicane şi regionale; asigurarea extinderii bazei de materie primă minerală; publicitatea la folosirea subsolului; asigurarea egalităţii în drepturi şi a intereselor legitime ale tuturor persoanelor juridice, persoanelor fizice care beneficiază de folosirea subsolului.

Legea pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Tineret (2009–2013). Scopul Strategiei rezidă în asigurarea tinerilor cu oportunităţi egale şi condiţii adecvate, ce le-ar permite să-şi dezvolte cunoştinţele şi competenţele pentru a participa activ în toate aspectele vieţii. Obiectivele generale ale Strategiei sînt: – asigurarea accesului tinerilor la educaţie şi informare; – dezvoltarea serviciilor de sănătate şi protecţie socială; – asigurarea oportunităţilor economice pentru tineri; – participarea tinerilor la viaţa publică; – consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul tineret. La implementarea strategiei vor participa Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Culturii şi Turismului, Ministerul Administraţiei Publice Locale, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Agenţia Sportului, Academia de Ştiinţe a Moldovei, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile de învăţămînt, reprezentanţii societăţii civile din Republica Moldova.

Legea privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor săvîrşite prin intermediul sistemelor informaţionale. Sînt reglementate raporturile juridice privind: prevenirea şi combaterea infracţiunilor săvîrşite prin intermediul sistemelor informaţionale; cadrul de asistenţă mutuală în prevenirea şi combaterea criminalităţii în domeniul informaţional, în protecţia şi acordarea de ajutor furnizorilor de servicii şi utilizatorilor de sisteme informaţionale; colaborarea autorităţilor administraţiei publice cu organizaţiile neguvernamentale şi cu alţi reprezentanţi ai societăţii civile în activitatea de prevenire şi combatere a criminalităţii în domeniul informaţional; cooperarea cu alte state şi organizaţii internaţionale şi regionale cu competenţe în domeniu.

Legea privind Supravegherea de Stat a Sănătăţii Publice. Este stabilit cadrul juridic privind asigurarea şi supravegherea de stat a sănătăţii, conform legislaţiei comunitare şi recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Legea va substituie actuala Lege privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. Noua reglementare a exclus cîteva categorii de deţinători de paşapoarte cu regim special:

• Judecătorii Curţii Constituţionale;
• Directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi vice-directorul acestuia;
• Vice-preşedinţii Camerei de Comerţ şi Industrie;
• Cetăţenii care deţin funcţia de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea Republicii Moldova, precum şi soţilor şi copiilor lor minori care domiciliază împreună cu ei în perioada exercitării acestei funcţii;
• Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, preşedinţii şi vicepreşedinţii Curţii de Apel;
• Persoanele care pleacă peste hotarele republicii în componenţa delegaţiilor oficiale prezidenţiale, parlamentare sau guvernamentale, pentru perioada deplasării.

La capitolul persoanelor care au dreptul la paşapoarte diplomatice şi de serviciu au fost incluşi:

• Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii;
• Directorii Generali ai Serviciului Vamal şi Serviciului Grăniceri, Directorul Serviciului de Informaţie şi Securitate;
• Reprezentanţii Republicii Moldova în organismele internaţionale;
• Preşedintele Comisiei Electorale Centrale;
• Conducătorii şi locţiitorii lor din cadrul administraţiei publice centrale de pe lîngă Guvern;
• adjuncţii Directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate

Legea pentru modificarea şi completarea Codului penal. A fost introdus un articol nou – articolul 134¹² – Starea de ebrietate alcoolică, care determină concentraţia de alcool în sînge, depăşirea căreia va fi apreciată drept infracţiune. Sancţiunile pentru asemenea încălcări au fost majorate, Codul fiind completat şi cu un articol nou – articolul 264¹ – Conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate avansată produsă de alcool sau stare de ebrietate produsă de alte substanţe. Comiterea faptelor prevăzute de acest articol va atrage de la sancţiunea amenzii începînd cu 400 unităţi convenţionale (8000 lei) şi pînă la privaţiune de liberate pe un termen de pînă la 3 ani.

Legi pentru ratificarea unor acte internaţionale:

• Amendamentul la Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Regatului Suediei cu privire la cadrul general şi condiţiile pentru cooperarea în dezvoltare pe perioada 2003–2008;
• Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică;
• Acordul între Republica Moldova şi Republica Bulgaria în domeniul asigurărilor sociale;
• Acordul-cadru de împrumut dintre Guvernul Republicii Moldova şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

1.3. Declaraţii

Deputatul Dumitru Braghiş a dat citire unei declaraţii prin care Partidul Social Democrat cheamă al aprobarea programului anticriză.

Deputatul Valentina Cuşnir a dat citire unei declaraţii prin care acuză că unul din avocaţii parlamentari a avut deficienţe la studierea dreptului, nu a achitat mai mulţi ani contribuţii de asigurări sociale de stat şi a prezentat acte neconforme privind activitatea de muncă.

Guvern

Notă ADEPT: Pe lista de candidaţi în alegerile parlamentare din partea Partidului Comuniştilor figurează Primul-ministru, 2 viceprim-miniştri, 8 miniştri şi 2 viceminiştri. Conform art.13 alin.(3) al Codului electoral, miniştrii sînt obligaţi să-şi suspende activitatea pe perioada campaniei electorale. Actuala structură a Guvernului numără 16 ministere şi astfel, mai bine de jumătate dintre acestea vor fi conduse pe durata campaniei electorale de vice-miniştri, interimari.

2.1. Numiri. Demisii

Filip Lozovan este rechemat din funcţia de director adjunct al Departamentului colaborare umanitară, probleme politice şi sociale al Comitetului Executiv al CSI, în funcţia respectivă fiind desemnat Dumitru Prijmireanu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea privind pregătirea pentru realizarea etapei a doua a indexării depunerilor băneşti în "Banca de Economii". Conform deciziei guvernamentale, Ministerul Finanţelor va asigura, pînă la 20.04.2009, elaborarea mecanismului de indexare şi va prezenta, pînă la 15.09.2009, propunerile privind termenele de achitare a indexării. S.A. "Banca de Economii" va asigura prezentarea informaţiilor privind beneficiarii indexării şi a sumei aferente acestora. Ministerul Dezvoltării Informaţionale va asigura actualizarea listei beneficiarilor (conform datelor prezentate şi informaţia pentru pregătirea bazei de date.

Hotărîrea cu privire la prelungirea termenului procedurii planului pentru S.A. "Termocom". Conform deciziei guvernamentale, termenul procedurii planului se prelungeşte pentru o perioadă de 3 ani, dată fiind importanţa S.A. "Termocom" pentru asigurarea securităţii energetice a ţării.

Notă ADEPT: Conform Legii insolvabilităţii, durata procedurii planului se stabileşte în baza hotărîrii adunării creditorilor şi nu poate depăşi 3 ani, iar în cazul cînd debitorul este de importanţă vitală pentru economia naţională, prin hotărîre de Guvern, durata procedurii planului poate fi stabilită pe un termen de pînă la 5 ani. În cazul în care termenul de 5 ani nu a fost suficient pentru finalizarea procedurii planului, iar lichidarea debitorului ar putea avea un impact negativ asupra economiei naţionale, acest termen se poate prelungi, prin hotărîre de Guvern, pînă la 3 ani. Anterior autorităţile municipiului Chişinău, partidele de opoziţie şi experţi independenţi au calificat activitatea S.A. "Termocom" drept ineficientă din puncte de vedere economic, iar menţinerea acestei întreprinderi în procedură de insolvabilitate prelungită este considerată drept pîrghie de influenţă economică asupra autorităţilor municipale.

Hotărîrea pentru modificarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare. Esenţa modificărilor constă în schimbarea termenelor de implementare a acţiunilor care nu au fost îndeplinite în anul 2008.

Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:

• Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere;
• Cu privire la organizarea activităţii Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare;
• Normele de dotare a subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne cu mijloace de transport de serviciu.

Hotărîri pentru aprobarea unor planuri, programe:

• Planul naţional de acţiuni pentru ocuparea forţei de muncă pe anul 2009;
• Programul de dezvoltare a industriei electronice pînă în anul 2015;

• Programul de stat de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2009–2011;
• Planul de acţiuni pentru implementarea Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public în anul 2009.

Hotărîrea cu privire la repartizarea mijloacelor financiare. Se alocă 2300 mii lei Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CPD), din contul mijloacelor aprobate pentru implementarea Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale.

Notă ADEPT: Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal a fost adoptată la 15 februarie 2007, dar CPD a fost creat în baza Legii nr.182-XVI din 10.07.2008, care a intrat în vigoare "la data adoptării" şi stabilea deschiderea finanţării Centrului începînd cu 1 ianuarie 2009. În acelaşi timp, în Legea bugetului de stat pentru anul 2009 nici Guvernul, nici Parlamentul nu au inclus mijloacele necesare activităţii respectivei instituţii publice, situaţie ce a blocat şi continuă să facă deficientă activitatea ei.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii.

Sarcina principală – asistenţă businessului

Prim-ministrul a făcut un comentariu pe marginea situaţiei economice din Republica Moldova:

• creşterea PIB-ului pentru întreg anul 2008 a constituit 7,2%, astfel încît obiectivul stabilit în programul "Progres şi Integrare" a fost realizat cu succes;
• şi pentru anul 2009 va fi asigurată creşterea economică, deşi în unele ramuri este iminentă diminuarea indicatorilor;
• sarcina principală a executivului, în principal, a blocului economic, este de a acorda maximă asistenţă mediului economic din ţară, de a elimina orice barieră administrativă în calea dezvoltării businessului, de a accelera activităţile de atragere a noilor investiţii şi de valorificare a acelor proiectele în derulare;
• toţi miniştrii şi conducătorii de autorităţi din blocul economic, mai ales acei cu competenţe de reglementare a activităţii de antreprenoriat, trebuie să depună toate eforturile pentru a asista businessul. Fiecare dintre cei vizaţi trebuie să deschidă o linie telefonică fierbinte la care agenţii economici ar putea semnala problemele pe care le au cu instituţiile respective;
• agenţii economici sînt îndemnaţi să utilizeze toate metodele de sesizare despre deficienţe.

Salarii majorate pentru angajaţii din medicină

Salariile angajaţilor din instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală vor fi majorate, de la 1 martie 2009, cu circa 22%. Astfel, salariului pentru prima categorie de calificare va spori de la 615 lei la 750 de lei şi salariul mediu al acestor categorii de angajaţi se va încadra între 2394–3809 lei. Pentru efectuarea majorărilor de salarii vor fi necesare peste 342 mln de lei anual. Cheltuielile ce ţin de realizarea majorărilor de salarii vor fi acoperite din limita mijloacelor contractate de Compania Naţională de Asigurări în Medicină, precum şi din alte surse de venit ale instituţiilor medico-sanitare publice. De majorările de salarii vor benefia circa 50 de mii de angajaţi ai instituţiilor medico-sanitare publice.

Politici economice

1. Macroeconomie

PIB-ul se "ţine tare"…

Statistica oficială arată că în anul 2008, PIB-ul a avut o valoare nominală de 62,84 miliarde lei (cca 6 miliarde USD), preţuri curente de piaţă, depăşind în termeni reali cu 7,2% realizările anului precedent (Figura 1). Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri a crescut cu 14,7% comparativ cu anul 2007 şi a influenţat cu 3,6% sporirea reală a PIB-ului. Creşterea a fost condiţionată de majorarea semnificativă a valorii adăugate brute produsă în agricultură – cu peste 35% faţă de anul precedent. În industrie, în anul 2008, valoarea adăugată brută a crescut cu doar 0,3% comparativ cu anul precedent.

Valoarea adăugată brută, înregistrată în sectorul de servicii s-a majorat faţă de anul anterior cu 3,8%, influenţînd creşterea reală a produsului intern brut cu 2,3%. Volumul impozitelor pe produs şi import a depăşit cu 9,2% nivelul anului precedent, contribuind la formarea PIB cu 18,8% şi cu 1,7% la creşterea lui reală. Creşterea PIB pe elemente de cheltuieli a fost condiţionată, preponderent, de majorarea consumului final faţă de anul precedent cu 4,6%, asigurînd creşterea reală a produsului intern brut cu 5,2%. Formarea brută de capital fix s-a majorat cu 1,8% comparativ cu anul 2007, contribuind cu peste 34% la formarea PIB şi cu 0,6% la creşterea lui reală.

Figura 1. Dinamica principalilor indicatori economici, valori anuale în %



Sursa: BNS, BNM, FMI, prognozele Guvernului

2. Inflaţia şi preţurile

Faţă de realităţile regionale, preţurile în Moldova scad…

Potrivit BNS în ianuarie a fost înregistrată o deflaţie de 0,1%. Descreşterea preţurilor medii de consum a fost determinată de reducerea preţurilor la produsele nealimentare – cu 0,6%, preţurile la produsele alimentare şi tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei fiind în creştere – cu cîte 0,2%.

La produsele alimentare în luna de referinţă a fost înregistrată creşterea preţurilor medii de consum la: legume proaspete – cu cca 6%, cartofi – cu 2,3%, fructe proaspete – cu 1,1% (mere – cu 4,6%), lapte şi produse lactate – cu 0,6%. Totodată, în această perioadă faţă de decembrie 2008 s-au redus preţurile la: orez – cu 7,5%, ulei vegetal – cu cca 7%, fructe citrice – cu 5%, zahăr – cu 4,8%, produse de morărit – cu 1,2% (crupe – cu 3,6%).

La mărfurile nealimentare în perioada de raport a fost marcată scăderea preţurilor la: combustibil – cu 3,6% (carburanţi pentru transport – cu 6,3%, gaze naturale ambalate în butelii – cu peste 7%), materiale pentru construcţie – cu 0,5%, confecţii, încălţăminte, televizoare, aparate de telefonie, audiovizuale şi electrocasnice – cu cîte 0,2%.

La serviciile prestate populaţiei în luna ianuarie 2009 a fost înregistrată o creştere a tarifelor la serviciile pentru educaţie şi întreţinerea copiilor la creşe şi grădiniţe – cu 3,4%, serviciile prestate de instituţiile medicale cu plată – cu 2,4% şi serviciile staţiunilor balneare-sanatoriale – cu 3,7%.

3. Sistemul bancar

Tranzacţiile cu cardurile bancare sunt tot mai în vogă…

Volumul tranzacţiilor efectuate în Moldova în 2008 cu utilizarea cardurilor bancare emise în ţară a crescut cu cca 44 % în 2008, comparativ cu 2007. Pe de altă parte, volumul tranzacţiilor efectuate prin intermediul cardurilor locale s-a micşorat cu cca 8%, de la 25,3 milioane lei pînă la 23,3 milioane lei, în timp ce utilizarea cardurilor internaţionale a crescut cu cca 44%, de la 8 miliarde lei pînă la cca 11,5 miliarde lei. Volumul tranzacţiilor efectuate în Moldova cu utilizarea cardurilor străine a crescut cu peste 13% – de la 1,1 miliarde lei, pînă la 1,3 miliarde lei.

În 2008 moldovenii au trimis bani acasă echivalentul unui buget…

Potrivit statisticii operaţiunilor bancare internaţionale, moldovenii care muncesc în afară pe parcursul anului 2008 au transferat în ţară mijloace băneşti în valoare de 1,65 miliarde USD, în creştere cu cca 36% faţă de 2007. Prin sistemele de transfer rapid au fost transferate peste 1,32 miliarde USD, în creştere cu cca 44%. Cea mai mare sumă a fost transferată în trimestrul III al anului 2008 – aproape 504 milioane USD.

Remitenţele s-au majorat constant de la începutul anului pînă în luna august, cînd a fost înregistrată o scădere a volumului remitenţelor. Astfel, în august 2008 au fost transferate 166,33 mil. USD, în septembrie – 156,8 mil. USD, în octombrie – 139,1 mil. USD, în noiembrie – peste 111 mil. USD. În decembrie 2008 volumul remitenţelor s-a majorat cu 44% faţă de noiembrie şi au constituit 141,5 mil. USD. În anul 2008 transferurile în euro au constituit 48,7%, în dolari SUA – 45,4%, în ruble ruseşti – 5,5% şi în alte valute – 0,4%, structura valutară în anul 2007 fiind: 40,5% – în euro, 57,9% – în dolari SUA, 1,6% – în ruble ruseşti şi în alte
valute – 0,2%.

Figura 1. Dinamica remitenţelor, valori anuale, mln. USD


Sursa: BNM, FMI

4. Comerţ extern

Tentativele Moldovei de a se ralia la standardele europene…

Pe durata anului 2008 Republica Moldova a deţinut preşedinţia în cadrul CEFTA (Acordul Central European de Comerţ Liber). Deoarece majoritatea ţărilor-membre ale CEFTA sunt candidate sau potenţiale candidate la UE, acestea deja s-au alineat la legislaţia comunitară. În special, aceasta se referă la standardizare şi metrologie, sistemul vamal etc. Pentru eliminarea barierelor netarifare Moldova are nevoie să-şi armonizeze legislaţia la aquis-ul comunitar.

În ceea ce priveşte produsele industriale, Moldova a adoptat toate deciziile legale necesare şi a ajustat legislaţia în domeniu la standardele UE, acum rămîne doar să le implementeze şi să facă funcţionale aceste mecanisme. În ceea ce priveşte produsele alimentare, în special măsurile sanitare şi fitosanitare, situaţia nu este favorabilă. Pe de o parte, există foarte multe legi, prioritatea executării cărora nu este clară pentru însăşi autorităţile moldovene. Nu există o strategie separată care s-ar referi la măsurile sanitare şi fito-sanitare. În ceea ce priveşte domeniul vamal, practic întregul cadru legislativ şi instituţional a fost racordat cu cel al UE şi în prezent este vorba despre funcţionalitatea acestora.

În 2009, preşedinţia în cadrul CEFTA va fi preluată de către Muntenegru. Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA), supranumit şi anticamera UE, prevede anularea tuturor către anul 2010 a tuturor taxelor vamale la import şi export, a restricţiilor cantitative şi a altor taxe cu efect echivalent în comerţul cu produse industriale şi majoritatea produselor agro-industriale. Actualmente, membrii CEFTA sînt: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Croaţia, Serbia, UNMIK Kosovo. Schimbul comercial al Moldovei cu ţările CEFTA în 2008 a constituit 25 milioane USD sau 0,4% din totalul comerţului exterior al Moldovei.

Transnistria

Eforturile OSCE de impulsionare a reglementării transnistrene

• La 5 februarie 2009 şeful misiunii OSCE din Republica Moldova, Philip Remler, a avut o la Tiraspol o întrevedere cu liderul transnistrean Igor Smirnov. Philip Remler a menţionat că în a doua jumătatea a lunii februarie Republica Moldova şi regiunea transnistreană vor fi vizitate de reprezentantul preşedinţiei greceşti a OSCE pentru a lua cunoştinţă despre stare de lucruri în procesul reglementării transnistrene. Vizita în cauză va avea loc după recenta vizită în Republica Moldova a unei delegaţii alcătuite din reprezentanţi ai Italiei şi Turciei, în frunte cu Preşedintele Adunării Parlamentare a OSCE Joao Soares. Delegaţia a vizitat şi regiunea transnistreană unde s-a întreţinut cu reprezentanţi autorităţilor locale pentru a se documenta despre stare de lucruri la faţa locului. Potrivit lui Joao Soares concluzia la care a ajuns delegaţia OSCE este că nu există premise de îngrijorare în privinţa unei eventuale confruntări militare între părţi, întrucît au loc consultări permanente îndreptate spre consolidarea încrederii reciproce.
• În incinta biroului din Chişinău al misiunii OSCE a avut loc întîlnirea grupurilor de experţi în probleme economice din partea Chişinăului şi Tiraspolului. Partea transnistreană s-a arătat interesată de "micşorarea impozitelor şi a presiunilor din partea Moldovei, evitînd problemele politice". De asemenea, autorităţile transnistrene manifestă interes pentru problemele ocrotirii sănătăţii, în special pentru proiecte comune în echiparea Centrului de transfuzie a sîngelui din Tiraspol, profilaxia tuberculozei şi a SIDA. Se preconizează că din mijloacele bugetare ale Republicii Moldova (~€500 mii) să fie echipat un spital pentru copii din Transnistria cu utilaj modern.

Perspectivele reluării procesului de negocieri

• În cadrul întîlnirii din 5 februarie 2009 a şeful misiunii OSCE din Republica Moldova, Philip Ramler, cu liderul transnistrean Igor Smirnov, ultimul a menţionat că în procesul de negocieri a intervenit o pauză cauzată de campania electorală din Republica Moldova. Potrivit lui Smirnov discuţiile despre susţinerea de către OSCE a propunerilor moldoveneşti de reglementare a conflictului fac parte din arsenalul propagandistic. Transnistria insistă asupra reglementării conflictului în baza celor 80 de documente semnate de cele două părţi, avîndu-i garaţi şi mediatori pe Rusia, Ucraina şi OSCE. "În prezent, avem din partea Republicii Moldova doar un jaf permanent". Cu toate acestea Smirnov s-a arătat dispus să susţină măsurile de încredere dintre cele două părţi prin intermediul grupurilor specializate de lucru. Referindu-se la situaţia din "zona de securitate", Smirnov a menţionat că încă în 2004 autorităţile moldovene au refuzat în mod unilateral cooperarea forţelor de ordine moldoveneşti şi cele transnistrene.
• Referindu-se la eventuala întîlnire cu preşedintele Voronin, preconizată pentru luna martie, Smirnov a declarat că nu este sigur că ea va avea loc. El a menţionat că susţine continuarea consultărilor, întrucît "Tiraspolul îşi îndeplineşte promisiunile date Rusiei de a purta astfel de consultări", deşi autorităţile moldove nu sînt constructive. "Noi ne-am înţeles verbal să ne întîlnim în martie, întrucît înţelegerile scrise nu se respectă. Ne vom întîlni doar pe teritoriul Transnistriei – la Tiraspol, Bender sau Dubăsari, acolo unde statul recunoscut Moldova a ucis cetăţenii noştri. Noi nu am asaltat Basarabia. Noi ne-am apărat. Şi vom purta negocieri doar pe teritoriul nostru. În aceasta constă dreptatea istorică… Negocierile cu Republica Moldova vor fi purtate ţinîndu-se cont de rezultatele referendumului din 2006, în cadrul cărui 98% din participanţi s-au pronunţat pentru dezvoltarea alături de Rusia".
• În aşteptarea ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, la Chişinău, Ministerul Afacerilor Externe al Rusie a făcut publice viziunile sale asupra condiţiilor reglementării transnistrene: egalitatea în drepturi a părţilor – Chişinăului şi Tiraspolului; atingerea unui acord privind renunţarea la soluţiile unilaterale şi la alte forme de presiune; necesitatea soluţionării tuturor chestiunilor controversate exclusiv prin mijloace paşnice şi politice, care trebuie să contribuie la restabilirea încrederii în regiune şi la realizarea unor paşi concreţi de către ambele părţi. Această abordare face inutilă şi chiar dăunătoare pentru PCRM întîlnirea Voronin-Smirnov din preajma alegerilor.

Autorităţile transnistrene acuză Moldova şi mulţumesc Rusia pentru ajutor

• Conducerea Camerei de Comerţ a Transnistriei a acuzat autorităţile moldovene de dezinformarea opiniei publice din CSI precum că ar oferi ajutor Transnistriei. Yuri Ganin, vicepreşedinte al Camerei de Comerţ a afirmat că începînd cu 2001 Republica Moldova a instituit o blocadă împotriva Transnistriei, care a fost înăsprită după 2006. Potrivit lui Ganin suma pe care ar fi cîştigat-o exportatorii transnistreni în 2007 şi 2008 de pe urma preferinţelor comerciale oferite Republicii Moldova ar fi fost de cîte aproximativ $19 milioane anual. Însă după 2006 toate comunicaţiile feroviare ale Transnistriei se efectuează prin partea de nord a Republicii Moldova, ceea ce i-a costat pe exportatori ~ $20 milioane, la care se mai adaugă pierderi de ~$5 milioane din cauza refuzului autorităţilor moldovene de a accepta serviciile transportatorilor auto transnistreni. În plus, exportatorii transnistreni achită Moldovei plăţi pentru servicii vamale etc. de ~$3 milioane anual. Un calcul mai minuţios ar demonstra că Transnistria ar avea pierderi anuale de $35 milioane, sumă care depăşeşte de aproximativ două ori beneficiile de pe urma preferinţelor acordate de Moldova. În opina lui Ganin Republica Moldova joacă un rol de cămătar şi mediator în relaţiile comerciale ale Transnistriei cu UE.
• Potrivit conducerii Căilor Ferate din Transnistria (CFT) autorităţile moldovene se opun reluării traficului feroviar pe teritoriul Transnistriei. Astfel, conducerea Căilor Frate din Moldova (CFM) insistă asupra reluării traficului şi reluării cooperării cu CFT în baza unor condiţii inacceptabile: întoarcerea a 13 locomotive şi a 297 vagoane care au fost reţinute la staţia din Bender de către transnistreni; însoţirea trenurilor de către poliţia moldovenească a transportului; efectuarea controlului trenurilor de pasageri care traversează hotarul Transnistriei de către personalul CFM. După întreruperea, în martie 2006, a traficului feroviar prin Transnistria, fiind calificat drept un element al blocadei împotriva Transnistriei, acesta a fost reluat doar pe ruta "Chişinău-Moscova" după ce în decembrie 2006 Republica Moldova a semnat un acord cu Ucraina şi Rusia în acest sens. Pînă în prezent însă nu există legătură feroviară prin Transnistria pe rutele: Chişinău-Odesa; Chişinău-Sankt Petersburg; Chişinău-Minsk; Chişinău-Adler; Chişinău-Simfiropol; Chişinău-Murmansk.
• Într-un interviu acordat serviciului de limbă rusă a postului de radio BBC vice-preşedintele transnistrean, Alexand Koroliov, că după introducerea noilor reguli vamale în martie 2006 agenţii economici din regiune suportă pierderi semnificative. El a exemplificat că Republica Moldova primeşte ajutoare din partea organizaţiile europene şi internaţionale, dar nu se împarte cu Transnistria, care nu primeşte nici un fel de ajutor din partea Republicii Moldova, întîmpinînd doar piedici din partea acesteia. În replică, Ministerul Reintegrării al Republicii Moldova a emis o declaraţie prin care a dezminţit afirmaţiile oficialului transnistrean, subliniind că în perioada 2006–2008 Guvernul Republicii Moldova, deopotrivă cu instituţiile internaţionale, a oferit Transnistriei ajutoare în sumă de ~$40 milioane. În plus, Chişinăul extinde programele sale naţionale şi asupra Transnistriei, în special în domeniile dezvoltării economice, sociale, ocrotirii sănătăţii, culturale, umanitar etc.
• Federaţia Rusă a decis iarăşi să ofere un ajutor financiar "frăţesc" Transnistriei. Ajutorul este o reacţie de răspuns la adresarea Sovietului supreme de la Tiraspol. De această dată suma transferată Transnistriei va fi de $40 milioane, de 1,5 mai mare decît ajutorul din anul trecut de $27,2 milioane. În consecinţă, plăţile lunare pentru pensionarii transnistreni vor fi majorate cu 85 de ruble transnistrene (echivalentul a ~$15). În conformitate cu datele Fondului de pensii al Transnistriei pensia minimă în regiune este de 313 ruble (~$36), cea ce reprezintă ~38,6% din minimul de existenţă, stabilit pentru pensionari. Pensionarii alcătuiesc ~ ¼ din populaţia regiunii, numărînd 134,5 mii de persoane.
• În contextul celor menţionate merită subliniat faptul că autorităţile transnistrene desfăşoară Programul de armonizare a legislaţiei regiunii cu cea a Federaţiei Ruse. Programul prevede revizuirea a cel puţin 100 de acte normative, lucru de care se ocupă, în special, ministerul justiţiei transnistrean. Prioritate are armonizarea legislaţiei fiscale, bugetare, procesuale de arbitraj etc. Se preconizează ca pînă în 2010 procesul de armonizare legislativă să fie terminat.

Efectele crizei economice internaţionale asupra Transnistriei

• Aflat în vizită la Moscova, liderul transnistrean Igor Smirniov a comunicat cu ziariştii la 12 februarie. El a făcut estimări privind situaţia din Transnistria, calificînd-o drept dificilă, dar controlabilă datorită compensărilor oferite din resursele bugetare pentru suportul social al locuitorilor. Potrivit lui, în pofida crizei internaţionale "nivelul de viaţă din Transnistria, cel puţin, nu s-a înrăutăţit. Principalele întreprinderi au funcţionat, iar salariul mediu în regiune a fost de $244". Smirnov i-a mulţumit Rusiei pentru suportul umanitar şi financiar pe care îl acordă Transnistriei, lăsînd însă să se înţeleagă că Rusia ar fi obligată să ajute Transnistria, întrucît 125 mii din locuitorii Transnistriei sînt deţinători ai paşapoartelor ruseşti, alte 15 mii de locuitori sînt pe cale să primească paşapoarte ruseşti şi încă 25 mii fiind în proces de perfectare a actelor pentru obţinerea cetăţeniei ruseşti. Smirnov a mai specificat că locuitori transnistreni "au mentalitatea rusească, spre deosebire de moldoveni, care au mentalitatea basarabeană".
• Potrivit datelor Ministerului Reintegrării a Republicii Moldova în ianuarie 2009 exporturile din Transnistria s-au micşorat cu 47,3% faţă de aceeaşi lună a anului 2008. În ianuarie 2009 suma exporturilor celor 35 de agenţi economici din Transnistria a fost de $31,4 milioane. Exporturile industriei metalurgice au scăzut cu 54%; industriei uşoare – 19%; industriei construcţiei de maşini – 57,1%; alcool – 71,4%. Exporturile produselor din ciment au fost stopate completamente. Este de menţionat că 63,5% din exporturile transnistrene sînt îndreptate spre statele UE, 14,7% – spre statele CSI. În ianuarie între exportul de energie electrică a fost spre statele UE, 84,9% din exporturile de industriei uşoare şi 47,5% a industriei metalurgice. Importul în Transnistria a scăzut în ianuarie cu 59,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, constituind $2,9 milioane.

Priorităţile politicii externe a Transnistriei

Cu diferite ocazii, şeful diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebciak, deopotrivă cu adjunctul său Serghey Simonenco, au explicat pentru mass-media internaţională punctele de reper ale politicii externe a regimului de la Tiraspol:

• Transnistria nu planifică să se reintegreze în Republica Moldova;
• Recunoaşterea independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei care, deopotrivă, cu Transnistria fac parte din "Uniunea pentru Democraţie şi Drepturile Popoarelor" este o încurajarea pentru aspiraţiile de independenţă a Transnistriei, fiindcă izvoarele conflictelor în toate cele trei regiuni au fost similare, deci şi soluţiile finale trebuie să fie similare;
• UE şi SUA trebuie să acţioneze în limitele statutului de observatori pe care îl au, iar negocierile trebuie purtate între Chişinău şi Tiraspol;
• Relaţiile cu Rusia şi Ucraina au, deopotrivă, importanţă strategică pentru Transnistria. Deşi Ucraina pune accentul pe reglementarea conflictului în format "5+2", iar Rusia pe dialogul bilateral dinte păţi, ambele state garante pledează pentru egalitate între părţilor conflictului;
• Formatul de negocieri "5+2" este unul consultativ şi nu trebuie exagerată importanţa lui;
• Autorităţile de la Kremlin vor continua să faciliteze procesul de acordare a cetăţeniei ruse locuitorilor Transnistriei, iar autorităţile de la Tiraspol vor insista şi mai mult asupra deschiderii consulatelor ruseşti în regiune;
• Autorităţile transnistrene vor continua să depună eforturi pentru recunoaşterea internaţională a actelor emise cetăţenilor. În acest sens, există acorduri semnate de preşedintele Voronin şi de Igor Smirnov în mai 2001, pe care însă autorităţile moldoveneşti le ignoră;
• În timpul apropiat nu se aşteaptă eforturi deosebite în reglementarea transnistreană, în special din cauza desfăşurării alegerilor parlamentare în Moldova;
• Prioritare în perioada următoare vor fi consultările grupurilor de experţi în probleme concrete – activitatea economică externă, ocrotirea sănătăţii .

Punctul de vedere al ex-ministrului de Externe român Adrian Cioroianu

Presa rusă şi cea transnistreană a comentat pe larg interviul pentru revista "Foreign Policy România", oferit de ex-ministrului de externe al României, Adrian Cioroianu. În cadrul interviului fostul şef al diplomaţiei române şi-a exprimat punctul de vedere în privinţa reglementării transnistrene:

• administraţia preşedinţiei moldovene este dispusă să accepte "scenariul rusesc" de soluţionare a conflictului transnistrean. Însă interesele de durată ale Chişinăului contravin unei soluţionări de acest fel;
• conflictul de pe Nistru este cea mai eficientă pîrghie a Rusiei de menţinere a Republicii Moldova în sfera sa de influenţă. Menţinerea formală a Transnistriei în hotarele Republicii Moldova este cea mai bună garanţie că ea nu se va putea detaşa de interesele Rusiei;
• Prin intermediul Transnistriei Rusia va menţine "in check" administraţia de la Chişinău, indiferent de culoarea acesteia pe viitor;
• Moscova niciodată nu a fost interesată în soluţionarea definitivă a conflictului, dat fiind faptul că tensiunile dintre cele două maluri ale Nistrului îi legitimează prezenţa militară în regiune, ceea ce-i convine;
• Regimul transnistrean îi este util Moscovei şi în relaţiile acesteia cu Ucraina;
• O soluţie pentru Republica Moldova ar fi decuparea temporară a Transnistriei, care să fie menţinută sub un protectorat garantat de un mandat internaţional, întrucît Republica Moldova, oricum, nu poate garanta cu forţe proprii respectarea normelor sale legale, a democratizării şi demilitarizării regiunii;
• Decuparea ar permite Republicii Moldova să se concentreze asupra propriului proiect european, iar Transnistria ar avea timp să se determine în privinţa propriului viitor.

Notă ADEPT: Soluţia decupării temporare a Transnistriei de Republica Moldova, fără recunoaşterea independenţei, fost propusă în 2002 de către Oleg Serebrian, pe atunci preşedinte al Partidului Social Liberal din Moldova. O soluţie similară a fost propusă în octombrie 2007 şi de către ex-consilierul prezidenţial, Segiu Mocanu, care a insistat şi asupra tragerii hotarului pe Nistru.

MGB-ul apără regimul de "revoluţia cromatică"

Departamentul de anchetă a ministerului securităţii (MGB) din Transnistria a iniţiat o cauză penală împotriva lui Serghei Kolerov, redactor al portalului www.regnum.ru din Federaţia Rusă. Cauza penală are drept subiect de investigaţie articolul "Sindromul Stockholm – consecinţele regionale a "războiului gazelor" dintre Rusia şi Ucraina". Autorul publicaţiei şi-a exprimat nemulţumirea faţă de politica autorităţilor transnistrene de a echilibra influenţele şi interesele Rusiei şi Ucrainei în regiune. Kolerov şi-a exprimat punctul de vedere în sensul că odată ce Rusia ajută Transnistria pe diverse căi, politica externă a acesteia trebuie să fie fără echivoc pro-rusească, altminteri guvernarea transnistreană va trebui schimbată, inclusiv pe cale "revoluţionară". În acest sens, MGB l-a acuzat pe Kolerov de instigarea la răsturnarea puterii de stat din Transnistria. La 10 februarie ofiţerii MGB au efectuat percheziţii la fostul sediu regional din Tiraspol al redacţiei "REGNUM", fără măcar să ţină cont că aceasta l-a părăsit demult, confiscînd purtătorii de informaţie a redacţiei revistei "Partner" a Camerei de Comerţ din regiune. Liderul transnistrean Igor Smirnov a comentat cazul, afirmînd că nu se amestecă în procesul de anchetare, dar că acum cîţiva ani l-a primit la Tiraspol pe proprietarul portalului în cauză, Modest Kolerov. Pe atunci Kolerov deţinea funcţia de consilier al preşedintelui Vladimir Putin "pentru relaţiile cu compatrioţii". Potrivit lui Smirnov "nimeni nu a simţit efectele activităţii acestuia, în schimb acum Kolerov instigă la revoluţie cromatică". În contextul celor expuse mai sus, este de remarcat că Banca Republicană din Transnistria s-a răzbunat pe "REGNUM" refuzînd să-i ofere informaţii despre volumul de remitenţe ale gastarbeiterilor transnistreni în anul 2008.

Notă ADEPT: Smirnov nu are dreptate cînd afirmă că activitatea lui Kolerov n-a avut nici-un impact. Reţeaua mişcărilor "PRORÎV" din Transnistria, Crimeea, Osetia şi Abhazia este opera lui Kolerov. Mişcări respective au fost înfiinţate în 2005, după seria de "revoluţii cromatice" în spaţiul CSI, şi aveau menirea să se opună valului generat de "revoluţii cromatice" prin promovarea unor acţiuni pro-ruseşti. Ironia sorţii este că iniţiatorii mişcărilor anti-revoluţii cromatice ameninţă cu o eventuală revoluţie cromatică. Cum să nu-ţi aminteşti de zicala – "unde dai şi unde crapă!"

Relaţii externe

Integrare Europeană

Uniunea Europeană lansează un nou proiect de asistenţă tehnică pentru Moldova

Luni, 2 februarie 2009, Comisia Europeană a lansat un nou proiect de asistenţă tehnică pentru Moldova finanţat de Uniunea Europeană – "Suport pentru promovarea exportului şi atragerea investiţiilor în Republica Moldova". Beneficiarii proiectului vor fi Ministerul Economiei şi Comerţului şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare din Moldova. Proiectul urmăreşte să stimuleze companiile locale să exporte pe pieţele străine, inclusiv prin: consolidarea agenţiilor de suport, precum Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exporturilor din Moldova (MIEPO); instruirea personalului laboratoarelor de testare pentru introducerea standardelor recunoscute de calitate; stabilirea parteneriatelor; stimularea investiţiilor străine în Moldova. Proiectul, în valoare de 1,6 mln euro, va dura 2 ani şi va fi implementat de GFA Consulting Group (Germania) în consorţiu cu compania IDI (Irlanda).

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – Ungaria

La 11 februarie 2009, Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a efectuat o vizită de lucru la Budapesta, unde a avut întrevederi cu Matyas Eorsi, Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului ungar şi oficiali ai ministerului de externe ungar – Gabor Szentivany, Secretar de Stat şi Director politic şi Mihaly Bayer, Ambasador cu Misiuni speciale din cadrul MAE al Ungariei.

În timpul discuţiilor bilaterale au fost discutate următoarele subiecte: priorităţile Moldovei la negocierea noului Acord moldo-comunitar şi disponibilitatea Ungariei de a acorda asistenţa necesară Moldovei în procesul de pregătire pentru negocieri; securitatea energetică din regiune şi dezvoltarea de proiecte energetice, inclusiv NABUCCO; cooperarea economică bilaterală şi intensificarea parteneriatelor în cadrul programelor ale UE. (potrivit MAEIE)

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

La 10 februarie 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) s-a pronunţat în cauza Iordachi şi alţii c. Moldovei. Curtea a constatat că legislaţia moldovenească nu acordă o protecţie adecvată împotriva abuzului puterii de stat în domeniul interceptării convorbirilor telefonice şi a condamnat Republica Moldova în violarea dreptului la respectarea vieţii private şi de familie (art. 8 CEDO). Curtea a acordat 3500 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli. (Sursa: www.lhr.md)

Republica Moldova – OSCE

În perioada 10–12 februarie, Moldova a fost vizitată de o delegaţie a Adunării Parlamentare (AP) a OSCE condusă de Preşedintele AP, Joăo Soares. În timpul vizitei, delegaţia s-a întîlnit cu înalţi oficiali ai guvernului şi parlamentului Republicii Moldova, cu oficiali fin Tiraspol, cu preşedintele CEC, Eugeniu Ştirbu şi cu reprezentanţii partidelor politice şi ai societăţii civile. Două subiecte s-au aflat pe agenda vizitei delegaţiei AP OSCE: pregătirea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009 şi procesul de soluţionare a problemei transnistrene.

Joăo Soares a menţionat importanţa unui proces electoral transparent, liber şi corect, în condiţiile unui acces echitabil la mass-media, posibilităţi egale de a face agitaţie electorală şi aplicarea justiţiei în mod echitabil pentru toţi concurenţii electorali. În particular, Preşedintele AP OSCE s-a arătat îngrijorat de cazurile de intimidare a partidelor din opoziţie de către organele de drept în perioada electorală, de care a aflat în timpul vizitei sale. Joăo Soares a asigurat că OSCE va investiga toate aceste cazuri, însă dacă cazurile se vor confirma, acest lucru va discredita serios alegerile din 5 aprilie.

Republica Moldova – Iniţiativa Central Europeană (ICE)

Pe 9–10 februarie, 2009, Secretarul General al ICE, Pierro Ercole Ago, a efectuat o vizită de lucru în Moldova, cu ocazia încheierii Preşedinţiei Moldovei la ICE. Scopul vizitei a fost de a discuta rezultate atinse pe parcursul preşedinţiei moldoveneşti şi planurile de viitor ale Moldovei în cadrul ICE.

În timpul vizitei, Pieero Ercole Ago a participat la reuniunea Punctelor Focale naţionale (reprezentanţi ai instituţiilor de stat) care au fost responsabili de elaborarea proiectelor în diverse domenii sectoriale pe parcursul anului 2008. Participanţii au discutat mecanismele de conlucrare cu ICE şi priorităţile de finanţare ale ICE pentru 2009, Secretarul General ICE îndemnînd pentru o participare şi implicare mai activă a Reţelei Punctelor Focale ICE în activităţile sectoriale ICE. (potrivit MAEIE)

Republica Moldova – CSI

Studii, analize, comentarii

Votul cetăţenilor Republici Moldova din regiunea transnistreană
Igor Boţan, 14 februarie 2009

După declararea independenţei Republicii Moldova autorităţile moldovene nu au putut crea condiţii pentru organizarea votării în raioanele din stînga Nistrului, controlate de autorităţile separatiste. Acestea din urmă s-au opus constant pe motiv că Transnistria ar fi un stat independent

»»»