versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Votul moldovenilor de peste hotare, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

1.1. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la repartizarea alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat pentru majorarea salariilor. Este alocată suma de 467 milioane de lei, pentru majorările operabile de la 1 ianuarie 2009.

Hotărîrea cu privire la împrospătarea rezervelor de grîu alimentar şi achiziţionarea grîului furajer de clasa a V-a. În scopul redresării situaţiei în agricultură şi susţinerii producătorilor agricoli autohtoni, se autorizează Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare să elibereze, din rezervele materiale de stat, cu titlu de împrospătare (înlocuire), 22 mii tone de grîu alimentar, care va fi comercializat prin licitaţii deschise prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri din Moldova, la preţul iniţial al grîului alimentar de 1600–1800 lei/tonă. Agenţia, în comun cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare va asigura restituirea stocurilor de grîu alimentar din roada nouă, prin achiziţionarea acestuia de la producătorii agricoli autohtoni, precum şi va organiza licitaţii de achiziţionare de la producătorii agricoli autohtoni a grîului furajer de clasa a V-a, la preţul maxim de 1100 lei/tonă.

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:

• Circa 2 milioane de lei sînt alocaţi pentru procurarea ţi repararea cîtorva locuinţe pentru persoane ce au suferit în urma inundaţiilor din vara 2009;
• peste 150 mii lei sînt alocaţi Aparatului Guvernului şi Ministerul culturii, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de recepţia oferită de Preşedintele Republicii Moldova cu ocazia sărbătorilor de iarnă;
• 575,2 mii lei sînt alocaţi pentru repararea reţelelor electrice ale sediului Serviciului de Stat de Arhivă.

1.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Satisfacţii privind reforma ocrotirii sănătăţii

Prim-ministrul Zinaida Greceanîi a participat la şedinţa de raportare a activităţii Spitalului Clinic Republican (SCR) şi a rostit un discurs, în care a menţionat că reforma în domeniul ocrotirii sănătăţii, demarată în 2004 prin introducerea asigurărilor obligatorii în medicină, se implementează într-un mod satisfăcător. Printre problemele persistente Greceanîi a numit: efectul dezastrului în care se afla ţara la etapa de iniţiere a acestei reforme şi efectele crizei economice globale. Premierul a informat despre proiectul de renovare capitală a SCR, care va demara anul curent şi ale cărui costuri se estimează la peste 90 mln euro.

Colegiul CNAS

Participînd la şedinţa colegiului Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Prim-ministrul a apreciat pozitiv activitatea CNAS în anul 2008, care a asigurat buna funcţionare a întregului sistem de asigurări sociale, efectuarea la timp şi în deplină măsură a tuturor plăţilor sociale către beneficiari. Totodată, Premierul a subliniat importanţa perfecţionării continue a calităţii serviciilor prestate de către CNAS şi subdiviziunile sale teritoriale şi a solicitat mai multă cooperare cu alte instituţii statale competente şi cu partenerii de dialog social. Conform raportului Preşedintelui CCNAS, instituţia îşi propune crearea unui sistem flexibil şi modern menit să răspundă la toate doleanţele beneficiarilor de drepturi sociale.

Scădere continuă a numărului populaţiei

Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, la 1 ianuarie 2009, numărul preliminar al populaţiei stabile în Republica Moldova constituia 3 mln 567,5 mii de persoane, comparativ cu 3 mln 570,1 mii, cît constituia numărul mediu anual al populaţiei pentru anul 2008.

Preşedinţie

2.1. Decrete

Distincţia "Ordinul de Onoare" este conferită lui Vasili Sakovici, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Belarus în Moldova.

Prin decret prezidenţial, lui Valentin Zubic, vice-ministru al afacerilor interne, i-a fost acordat gradul "general-maior de poliţie".

2.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Atenţie sporită sferei sănătăţii

Preşedintele Republicii Moldova a participat la o întîlnire de bilanţ cu cadrele medicale, pe care le-a asigurat de tot sprijinul său în vederea modernizării sistemului medical, deoarece medicinei îi revine un rol foarte important în "construirea statului social". Vladimir Voronin a menţionat şi o serie de deficienţe în medicină: procentul mare de decese la domiciliu; sistemul informaţional imperfect în ramura farmaceutică; necesitatea modernizării sistemului de asigurări sociale pentru invalizi.

Preşedintele ţării a participat la ceremonia de lansare, în cadrul ÎM "Farmaco" SA, a liniei automate pentru producerea soluţiilor injectabile în fiole, dotată cu utilaj performant, avînd o capacitate de peste 3,15 mln de fiole a cîte 1–10 mililitri lunar. Funcţionarea acestei linii permite şi producerea a 36 de preparate medicamentoase solicitate pe piaţa farmaceutică internă, extinderea pieţei de desfacere, sporirea productivităţii muncii etc.

În cursul vizitei efectuate în UTA Găgăuzia, Preşedintele Republicii Moldova a participat la inaugurarea unui bloc chirurgical modern în cadrul Spitalului raional Ciadîr-Lunga, creat conform unui proiect-pilot elaborat în anul 2006.

Politici economice

1. Sistemul bancar

Criza afectează creditarea…

Valoarea totală a creditelor acordate de băncile moldoveneşti în luna ianuarie a suferit o scădere de peste 60%, urmare a creşterii costului surselor de finanţare şi a exigenţei mai mari a băncilor la acordarea împrumuturilor. Cea mai mare diminuare s-a produs la creditele în lei moldoveneşti. Date ale BNM arată că valoarea totală de împrumuturi în lei, respectiv de peste 510 milioane, a fost de 3 ori mai mică decît în luna precedentă, cînd creditul în monedă naţională a ajuns la 1,62 miliarde de lei.

Situaţia pe care o avem poate fi explicată din mai multe puncte de vedere, dar 3 ar putea fi cei mai importanţi:

1. În primul rînd, se vede clar că băncile comerciale şi-au înăsprit condiţiile de acordare a creditelor atît pentru populaţie cît şi pentru agenţii economici. Şi asta din mai multe motive:
   • inclusiv potenţialele consecinţe ale crizei asupra sistemului bancar autohton – acesta simţind eventuale lipse de lichidităţi;
   • valoarea plăţilor restante pe sistem este mare, se are în vedere creditele contractate de companii care au ajuns la scadenţă şi nu sînt rambursate (în particular cele din sectorul construcţiilor);
   • scăderea economiilor populaţiei la bănci (la expirarea termenului depozitelor contractele sînt reziliate în mare parte şi nu prelungite) – o sursă importantă de mijloace în portofoliul băncilor; totodată acestea acorda din ce în ce mai greu credite de nevoi personale.
2. În al doilea rînd, populaţia sau companiile sînt deja mai reticente şi chiar au temeri de a contracta credite în actualele condiţii, ţinînd cont de instabilitatea de pe piaţa monetară şi valutară, potenţiale riscuri de insolvabilitate la rambursare, şi cînd există mai multe incertitudini în ziua de mâine;
3. Iar în al treilea rînd, reducerea rezervele valutare ale BNM timp de o lună cu peste 200 milioane de dolari, poate fi considerat drept un semnal de alarmă pentru un început de "furtună". Aceasta poate avea consecinţe atît asupra deprecierii monedei naţionale, cît şi destabilizării situaţiei macroeconomice, riscuri ce par a se contura pe parcursul anului curent şi ar duce la crearea unui deficit de lichidităţi în monedă naţională. Iar deprecierea în cele din urmă îi va afecta pe cei care au contractate împrumuturi în valută străină.

O situaţie mai bună ar putea avea-o acele bănci care au linii de creditare internaţională sau cele ale cărora pachetul majoritar de acţiuni este în posesia unor bănci europene sau internaţionale, cu toate că trebuie să avem în vedere că şi cele din occident se confruntă cu aceleaşi probleme.

Standardele de creditare au devenit considerabil mai restrictive în ianuarie-februarie 2009, atît în cazul creditelor pentru achiziţia de locuinţe, cît şi în cazul creditelor de consum. Aşteptările în această privinţă au fost confirmate în mare măsură. Ultimul trimestru al anului trecut a consemnat prima înăsprire a condiţiilor pentru creditele ipotecare, băncile anticipînd aceasta evoluţie încă la jumătatea anului 2008. Conjunctura de piaţă arată că preţul locuinţelor se află pe o pantă negativă, înregistrînd în ultimul trimestru al anului 2008 o corecţie însemnată, mai accentuată chiar decît se anticipa. Referitor la creditele de consum, cererea a scăzut într-o măsură mai mare decît se aşteptau băncile la sfîrşitul lui 2008, confirmînd o tendinţă generalizată la nivelul populaţiei şi mai cu seamă în ceea ce priveşte reducerea apetitului pentru consum.

Transferurile valutare constituie cît un buget întreg al Moldovei…

Menţinerea fluxului de remitenţe ar fi un "colac de salvare" pentru sistemul bancar, cît şi pentru economie în general. Totuşi acestea s-ar putea subţia în eventualitatea unor disponibilizări masive de personal, fiind afectaţi inclusiv moldovenii care muncesc în afara ţării, primele semnale au început deja să vină – avem exemplul angajaţilor din sectorul de construcţii din Rusia, în particular Moscova.

Pentru Moldova, d.p.d.v. economic, rolul central al emigraţiei este demonstrat de faptul că peste 20% din resursele de muncă lucrează în afara graniţelor ţării, iar veniturile transferate de muncitorii emigranţi în 2008 au echivalat cu 1/3 din PIB. De fapt, în valoare nominală acestea s-au cifrat la peste 1,65 miliarde USD fiind echivalentul bugetului Moldovei. Dacă privim lucrurile la nivel macroeconomic, transferurile au implicaţii fundamentale asupra creşterii economice, a balanţei de plăţi şi pieţei muncii. În Republica Moldova cererea de consum mai mare finanţată de transferuri a stimulat majorarea ofertei din partea producătorilor autohtoni şi acest lucru este pozitiv pentru economie. Dar în paralel au sporit şi importurile, deoarece economia nu este capabilă să satisfacă o cerere atât de diversă şi de mare.

2. Clasamente internaţionale

Moldova la coada topului privind bunăstarea în lume…

Un studiu privind bunăstarea în lume realizat de Legatum Institute (Dubai) arată că problema-cheie a Moldovei constituie sănătatea oamenilor, în care statul investeşte anual mai puţin de 200 dolari SUA per capita. Potrivit studiului, 43% dintre moldoveni declară că nu sînt satisfăcuţi de starea sănătăţii lor (sondajul global Gallup). Morbiditatea prin HIV în Moldova este cea mai înaltă în regiune. Aproape 20% din cetăţenii ţării fumează, iar peste 10% suferă de malnutriţie. Ca rezultat, speranţa de viaţă în Moldova constituie pînă la 60 ani, iar numărul populaţiei este în descreştere.

Printre rezultatele pozitive înregistrate de Moldovei studiul menţionează nivelul înalt al educaţiei şi nivelul jos al şomajului. Totodată, în studiu se arată că în Moldova, care este cea mai săracă ţară din Europa, cu un nivel al veniturilor de 3 mii USD per capita, nu există stabilitate politică şi administrare eficientă, fapt ce îi ţine la distanţă pe investitori, aceasta constituind o barieră în calea creşterii economice. Statul continuă să exercite un rol dominant în economie, iar privatizarea este desfăşurată lent. În acelaşi timp, studiul denotă un număr mare de documente (20), necesar pentru deschiderea unei afaceri, cheltuieli înalte (fără salarizare) de întreţinere a angajaţilor etc.

Investiţiile străine se confruntă cu ineficienţa birocratică şi corupţia. Drept urmare, volumul total al investiţiilor străine directe abia depăşeşte 1,5 mlrd. USD. Dezvoltarea unei economiei deschise este blocată de relaţiile politice tensionate, fapt care au dus, spre exemplu, la căderea exportului de vin în Rusia – piaţa principală de desfacere. De asemenea, un impact negativ asupra dezvoltării economiei îl are problema transnistreană. Nivelul de dependenţă de asistenţa străină, care constiruie 2% din PIB, este mai înalt decît în alte ţări europeane. Potrivit studiului, nivelul migraţiei de 34% este cel mai înalt în regiune.

Studiul Legatum Prosperity Index 2008, realizat în 104 ţări ale lumii a plasat Moldova pe locul 83, între Honduras şi Pakistan. În fruntea topului se află Australia, Austria şi Finlanda, pe ultumul loc s-a plasat Yemenul. Vecinii Moldovei, România şi Ucraina, au ocupat locurile 47 şi respectiv 68. Cît priveşte spatiul ex-sovietic, o viaţă mai bună o au estonienii (locul 36), letonii (46). Kazahstanul e pe locul 56, Rusia – 57, Belarus – 78 şi Uzbekistan pe locul 80.

3. Piaţa muncii

Potrivit datelor BNS în ianuarie 2009 salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională a constituit 2555 lei şi a crescut faţă de perioada similară a anului precedent cu 12,8% (salariul real a crescut cu 6,7%). În instituţiile bugetare salariul mediu a constituit 2096 lei, în sfera nebugetară – 2834 lei (Tabelul 1).

Tabelul 1. Salariul mediu lunar al unui angajat, lei

Genurile de activitate Ianuarie 2009 Ianuarie 2009 faţă de ianuarie 2008, % Total 2555,4 12,8 Agricultura, economia vînatului şi silvicultura 1260,0 21,7 Pescuitul, piscicultura 1348,7 12 Industrie: 3070,4 11,4    industria extractivă 2638,8 -0,3    industria prelucrătoare 2738,6 8,8    energie electrică şi termică, gaze şi apă 4522,1 15,6 Construcţii 2832,1 1,7 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul 2531,9 13,7 Hoteluri şi restaurante 2162,6 7,1 Transporturi şi comunicaţii 3335,7 -2,7 Activităţi financiare 5822,8 10,3 Tranzacţii imobiliare 3164,0 17 Administraţie publică 3017,6 21 Învăţămînt 1766,6 18,2 Sănătate şi asistenţă socială 2239,7 16,2 Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 2070,7 15,7    activităţi recreative, culturale şi sportive 1841,8 17

Transnistria

Eforturile de reluare a negocierilor

La 25 februarie 2009, viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Valeriu Ostalep, a avut o întrevedere cu Ambasadorul Charalampos Christopoulos, trimisul special al Preşedintelui în exerciţiu al OSCE, care a efectuat o vizită de lucru în Republica Moldova. Cei doi au discutat stadiul actual în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean, fiind menţionată necesitatea unor eforturi susţinute în vederea reluării negocierilor în formatul "5+2". Trimisul special al preşedinţiei elene a OSCE a confirmat sprijinul instituţiei respective pentru pachetul de propuneri înaintat de autorităţile moldoveneşti vizînd soluţionarea conflictului transnistrean. Oficialul grec a reiterat importanţa promovării în continuare a măsurilor de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului, subliniind că soluţia finală a conflictului poate fi atinsă în formatul "5+2", în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

La 26 februarie 2009 Ambasadorul Charalampos Christopoulos s-a întîlnit la Tiraspol cu reprezentanţii autorităţilor transnistrene, care au afirmat următoarele:

• Tiraspolul a propus de-a lungul anilor mai multe soluţii de reglementare, care au fost respinse de Chişinău;
• în septembrie 2006 referendumul desfăşurat în regiune a arătat că populaţia doreşte o apropiere de Rusia şi nu de Republica Moldova;
• drept răspuns la adoptarea în iulie 2005 de către Parlamentul Republicii Moldova a legii privind principiile de soluţionare a conflictului, autorităţile transnistrene le-au propus celor moldave un document pe potrivă – să semneze un Acord de prietenie şi bună vecinătate, adică să recunoască independenţa regiunii;
• Transnistria insistă asupra principiului egalităţii părţilor implicate în conflict, aşa cum prevede Memorandumul semnat în mai 1997;
• Republica Moldova nu respectă cele 84 de documente semnate cu Transnistria, dintre acestea 30 au fost semnate de actualul preşedinte Vladimir Voronin;
• Republica Moldova nu-şi îndeplineşte nici obligaţiile internaţionale, întrucît atunci cînd a fost acceptată în OMC s-a angajat să respecte clauza Memorandumului din 1997 privind dreptul Transnistriei la activitate economică externă;
• pînă la sfîrşitul alegerilor parlamentare din 5 aprilie este puţin probabil să aibă loc evenimente semnificative pentru reglementarea transnistreană, întrucît autorităţile moldovene caută, mai degrabă, temei pentru găselniţe propagandistice, decît soluţii pentru conflict;
• Tiraspolul îşi pune în continuare speranţele în colaborarea cu Rusia şi recent la Moscova, în cadrul întîlnirii din 12 februarie dintre Smirnov şi Lavrov, s-a discutat despre implementarea protocolului de ajutor economic "Jukov-Smirnov" semnat în 2006, precum şi despre ajutorul financiar al Rusiei pentru Transnistria;
• Rusia susţine negocierile în format "5+2", dar consideră utile consultările în format "2+1", care să elaboreze soluţii pentru a fi prezentate spre discuţii în formatul "5+2";
• Transnistria susţine misiunea pacificatoare a Rusiei, pe care o consideră drept una de succes.

Viceministrul Reintegrării, Ion Stăvilă, a discutat cu ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Serghei Pirojkov, aspecte ce ţin de reglementarea transnistreană. Discuţia a avut un caracter informativ, părţile informîndu-se reciproc despre consultările care au avut loc recent în contextul procesului de reglementare şi al acţiunilor ce se vor desfăşura în viitorul apropiat. Vorbitorii au evidenţiat semnificaţia consultărilor în diverse configuraţii, în scopul reluării procesului de negocieri în formatul "5+2", în cadrul căruia urmează să fie elaborat statutul juridic special al Transnistriei, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. În acelaşi context au fost examinate unele iniţiative privind dezvoltarea cooperării moldo-ucrainene în cadrul euroregiunilor, menite să contribuie la întărirea încrederii şi la crearea unei atmosfere propice pentru reglementarea definitivă a conflictului. (potrivit agenţiei MOLDPRES)

Impactul vizitei în Republica Moldova a ministrului de Externe al Rusiei

În timpul vizitei sale în Republica Moldova, în perioada 23–24 februarie 2009, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a afirmat că:

• soluţia conflictului transnistrean trebuie identificată de Chişinău şi Tiraspol;
• Rusia are rolul de participant activ la operaţiunea de pacificare din Zona de securitate, precum şi statutul de garant al reglementarii problemei;
• Rusia va contribui la consolidarea încrederii dintre părţi prin susţinerea iniţiativelor lansate de Preşedintele Voronin;
• Rusia salută reluarea contactelor directe dintre Vladimir Voronin şi Igor Smirnov;
• Există posibilitatea desfăşurării unei întrevederi trilaterale, la care să participe şi Preşedintele rus Dmitri Medvedev, adică să aibă loc consultări în format "2+1";
• negocierile în formatul "5+2" trebuie să fie reluate, întrucît acestea sînt recunoscute de către toate părţile implicate (Rusia, Ucraina, OSCE, SUA, UE, precum şi de reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului). (potrivit agenţiei MOLDPRES)

Interviul preşedintelui Vladimir Voronin pentru ziarul moscovit "Kommersant"

După vizita ministrului rus de Externe la Chişinău, ziarul moscovit "Kommersant" a publicat un interviu cu Preşedintele Moldovei. Vladimir Voronin a confirmat că în luna martie ar putea avea loc o întrevedere trilaterală Medvedev-Voronin-Smirnov, în cadrul căreia să fie discutată reglementarea transnistreană. Voronin a subliniat că negocieri pot avea loc doar în formatul "5+2", iar întîlnirea în format "2+1" poate fi calificată doar ca una de consultare şi în rezultatul ei ar putea fi emis doar un comunicat de informare a opiniei publice. Voronin s-a arătat sceptic că Smirnov ar accepta să semneze vreo declaraţie în care să se menţioneze necesitatea respectării integrităţii teritoriale a Republici Moldova. În acelaşi timp, preşedintele Voronin a afirmat că în cadrul eventualei întîlniri cu preşedintele Medvedev ar dori să audă ce crede conducerea Rusiei despre "abordarea de pachet" pe care au acceptat-o OSCE, Ucraina, UE şi SUA. Referidu-se la apropiatele alegeri parlamentare din Republica Moldova, preşedintele Voronin s-a arătat încrezător că formaţiunea pe care o conduce – Partidul Comuniştilor (PCRM), va acumula o majoritatea absolută, dar posibil şi una constituţională. Potrivit lui Voronin, PCRM ar avea nevoie de o majoritate constituţională pentru modificarea Constituţiei în vederea soluţionării definitive a conflictului transnistrean. Voronin a subliniat că s-a înţeles cu ministrul Lavrov, că în eventualitatea apariţiei unor probleme legate de pregătirea întîlnirii cu preşedintele Medvedev, ar fi mai bine ca aceasta să fie amînată pînă după alegerile parlamentare din 5 aprilie.

Impactul crizei economice

Criza economică internaţională are un impact negativ asupra Transnistriei. Astfel, din cele aproximativ 100 de întreprinderi exportatoare din Transnistria, doar aproximativ 40 îşi continuă activitatea de export. S-a schimbat substanţial şi geografia exporturilor. Anterior 56% din export era orientat spre statele CSI şi doar 44 spre statele UE. În prezent, 64% din volumul exporturilor se îndreaptă spre UE şi doar 25% spre CSI. Scăderea bruscă a exportului spre CSI este cauzată de devalorizarea substanţială a rublei ruseşti – cu 30% şi a hrivnei ucrainene – cu aproximativ 60%. Astfel, produsele transnistrene în sumă de $100, de exemplu, fiind exportate în Rusia şi Ucraina intră în concurenţă cu aceleaşi produse ale firmelor locale, ce costă doar $60–70. În prezent, un şir de întreprinderi şi-au stopat activitatea: Uzina de ciment din Rîbniţa, Uzina de electroaparataj din Tiraspol. Uzinile "Litmaş", "Electromaş" şi "Tirotex" abia şi-au reluat activitatea într-un regim foarte redus. Uzina metalurgică de la Rîbniţă utilizează capacităţile de producere la cota de 40%. În luna martie se aşteaptă cel mai pronunţat nivel de şomaj în regiune. În aceste circumstanţe, speaker-ul transnistrean, Evgheny Şevciuk, s-a întreţinut cu reprezentantul special al UE în Republica Moldova, Kalman Mizsei, pentru a discuta posibilităţile facilitării exporturilor transnistrene pe piaţa UE.

Reacţiile la prelungirea interdicţiilor de circulaţie pentru liderii transnistreni

Diplomaţia transnistreană şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu prelungirea de către UE şi SUA a interdicţiilor de circulaţie pentru un şir de oficiali transnistreni. Autorităţile transnistrene consideră aceste practici nemotivate, în timp ce UE şi SUA consideră că liderii transnistreni nu manifestă interes sincer pentru reglementarea conflictului, aceasta fiind principala cauză a restricţiilor de circulaţie. Diplomaţia transnistreană neagă lipsa de interes pentru reglementarea conflictului, acuzînd Republica Moldova că ar fi adoptat legea din iulie 2005 tocmai pentru a zădărnici reglementarea transnistreană. Respectiv, diplomaţia transnistreană consideră că acţiunile UE şi SUA nu favorizează consolidarea măsurilor de încredere între părţi. Mai mult, autorităţile transnistrene le amintesc SUA şi UE despre modul în care au procedat recunoscînd independenţa provinciei Kosovo. Ele consideră că limitarea circulaţiei liderilor transnistreni este o măsură de exercitare a presiunilor care are efect contrar, întrucît aceştia nu-şi pot face auzite punctele de vedere. În definitiv, autorităţile transnistrene au ameninţat SUA şi UE cu măsuri de răspuns. În lista respectivă, pe care presa transnistreană o compară cu "Lista Schindler" (?!) se regăsesc numele a 19 persoane, primul fiind Igor Smirnov. Ambasadorul cu misiuni speciale al Federaţiei Ruse, Valeriy Nesteruşkin, consideră că cu măsuri prohibitive ne se poate impulsiona dialogul între Chişinău şi Tiraspol.

Problemele ajutorului umanitar

Viceministrul Reintegrării, Ion Stăvila, şi-a exprimat nedumerirea în legătură cu declaraţiile făcute public recent de către şeful Misiunii Organizaţiei Internaţionale "Medici Fără Frontiere", Mark Walsh, potrivit cărora, populaţiei din regiunea transnistreană i s-ar repartiza doar un mic procent din asistenţa umanitară de care beneficiază Republica Moldova. În cadrul întrevederii cu Mark Walsh, oficialul moldovean a apreciat drept tendenţioase şi necorespunzătoare realităţii astfel de acuzaţii. Potrivit lui Stăvilă, doar în ultimii 2 ani Guvernul şi donatorii externi au acordat locuitorilor din regiunea transnistreană ajutoare umanitare în valoare de peste $40 milioane. În acest context se înscrie oferirea de ochelari, proteze, aparate auditive şi cărucioare pentru pensionari şi persoanele cu dizabilităţi, distribuirea de bunuri materiale pentru depăşirea consecinţelor calamităţilor naturale, donaţiile de echipamente şi medicamente pentru instituţiile medicale de pe malul stîng etc. Stăvila şi-a exprimat regretul în legătură cu obstacolele artificiale create de către structurile de la Tiraspol care din considerente politice complică distribuirea în regiune a asistenţei umanitare oferite Republicii Moldova. El a reiterat voinţa autorităţilor de la Chişinău de a promova consecvent şi în continuare măsurile de întărire a încrederii şi de sprijinire a populaţiei în contextul procesului de reglementare a conflictului transnistrean. (potrivit agenţiei MOLDPRES)

"Interdnestrcom" ar putea cîştiga la CEDO

Presa transnistreană a informat că ar exista şanse bune pentru compania transnistreană de telecomunicaţii "Interdnestrcom" să cîştige la CEDO împotriva Guvernului Republicii Moldova, cazul fiind pe rol. Acum cîţiva ani compania "Interdnestrcom" a cumpărat de la Guvernul moldovean o licenţă pentru prestarea serviciilor de telefonie mobilă, achitînd un milion de dolari. Ulterior, autorităţile moldovene au anulat licenţa eliberată, refuzînd să întoarcă banii.

Relaţii externe

Integrare Europeană

Uniunea Europeană va aloca 3 mln euro pentru desfăşurarea liberă şi corectă a alegerilor parlamentare

Comisia Europeană a decis să finanţeze proiecte ce vor promova şi monitoriza respectarea standardelor internaţionale în timpul alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009. În acest sens, vor fi alocate 3 mln euro prin intermediul unor proiecte şi instrumente de finanţare^[1]. Benita Ferrero-Waldner, Comisarul pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate a declarat că această decizie a Comisiei Europene reprezintă un indicator important al interesului activ al UE pentru aprofundarea relaţiilor cu Republica Moldova. În acelaşi timp, oficialul european a îndemnat autorităţile moldovene să depună eforturile necesare pentru a consolida statul de drept şi pentru a implementa toate angajamentele privind respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în special pe durata procesului electoral.

Reuniunea a V-a a Sub-comitetului UE-RM pentru Economie, Finanţe şi Statistică

La 27 februarie 2009, la Chişinău s-a desfăşurat cea de-a V-a reuniune a Sub-comitetului de Cooperare UE-RM pentru Economie, Finanţe şi Statistică. Agenda a inclus subiecte legate de: ultimele evoluţii macroeconomice şi financiare în Republica Moldova, implementarea angajamentelor economice asumate de RM conform Planului de Acţiuni UE-RM; realizarea reformei regulatorii etc. În timpul discuţiilor, participanţii au subliniat importanţa suportului şi asistenţei financiare a UE în procesul de reformare internă, identificînd priorităţile şi măsurile necesare a fi luate pentru consolidarea cooperării sectoriale moldo-comunitare. (potrivit comunicatului MAEIE)

Vizita ministrului adjunct de externe la Bruxelles

La 18 februarie 2009, Valeriu Ostalep a efectuat o vizită de lucru la Bruxeless, unde s-a întîlnit cu John Kjaer, Şef de Unitate, DG RELEX al Comisiei Europene şi cu Janos Herman, Consultant Principal pentru Cooperare Regională, Vice-director Politic, DG RELEX al Comisiei Europene. Discuţiile au vizat cîteva subiecte importante pentru Moldova: negocierea noului Acord RM-UE, politica de vize a UE şi lansarea dialogului privind liberalizarea regimului de vize, asistenţa acordată de Comisia Europeană Republicii Moldova. De asemenea, au fost discutate ultimele evoluţii interne din Republica Moldova şi calendarul evenimentelor organizate în comun cu Comisia Europeană. (potrivit comunicatului MAEIE)

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – Rusia

În perioada 23–24 februarie a.c., ministrul afacerilor externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov a efectuat o vizită de lucru la Chişinău. În cadrul vizitei, ministrul rus de externe a fost primit de preşedintele Vladimir Voronin şi a purtat discuţii cu prim-ministrul Zinaida Greceanîi şi vice-ministrul moldovean al afacerilor externe, Valeriu Ostalep. Pe agenda discuţiilor s-au aflat: colaborarea statelor pe plan internaţional, inclusiv informarea Moldovei despre iniţiativa Rusiei de a elabora Tratatul privind securitatea, dezvoltarea cooperării bilaterale în mai multe domenii, în special în cel comercial-economic şi cultural-umanitar, problematica transnistreană; preşedinţia Moldovei în CSI . În timpul vizitei, ministrul rus de externe a participat la deschiderea Centrului Cultural Rus de la Chişinău, a semnat Programul de colaborare în domeniul umanitar dintre Moldova şi Rusia pentru anii 2009–2010 şi Planul de Consultări între MAE-ul Rusiei şi MAEIE ale Republcii Moldova pentru anul 2009 şi a înmînat preşedintelui Voronin copiile unui un set de materiale de arhivă legate de creaţia şi activitatea lui Dimitrie şi Antioh Cantemir.

Notă ADEPT: Vizita lui Serghei Lavrov a survenit după o pauză de 8 ani cînd un ministru de externe rus a vizitat Moldova, şi aceasta în plină campanie electorală. Acest lucru a determinat atît presa moldovenească, cît şi cea rusă, precum şi lideri ai partidelor de opoziţie să declare că aceasta are o tentă electorală în favoarea PCRM. Deşi ministrul rus de externe a negat ideea unei conotaţii electorale a vizitei sale, însăşi faptul că obiectivele declarate ale vizitei sunt, mai degrabă, pe măsura unui oficial de rang mai mic, dar nu a ministrului de externe al Rusiei, nu dau prea multă credibilitate cuvintelor lui Serghei Lavrov.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

La 24 februarie 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) s-a pronunţat în cauza Decev c. Moldovei şi a hotărît asupra satisfacţiei echitabile în cazul Dacia SRL c. Moldovei. În ambele cazuri Curtea a constatat violarea dreptului la protecţia proprietăţii şi la un proces echitabil. În cazul Decev c. Moldovei, Curtea a acordat 2500 euro cu titlu de prejudicii morale şi 800 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli. În cazul Dacia SRL c. Moldovei, Curtea a decis restituirea de către Guvernul Moldovei a hotelului "Dacia"(inclusiv terenul aferent+inventarul hotelului) companiei reclamante. În cazul refuzului Guvernului de a restitui hotelul, acesta va trebui să plătească reclamantului 7 237 700 euro cu titlu de prejudiciu material, 25 000 euro cu titlu de prejudiciu moral şi 6 000 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

(Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)

Republica Moldova – OSCE

Lansarea misiunii ODIHR de observare a alegerilor parlamentare

La 26 februarie, a fost lansată oficial misiunea Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) de observare a alegerilor parlamentare din Moldova. Monitorizarea scrutinului de către observatori OSCE are loc la invitaţia Comisiei Electorale Centrale. Misiunea este formată din 13 experţi internaţionali. La începutul lunii martie, la aceştia se vor alătura 24 de observatori pe termen lung, iar înainte de ziua alegerilor vor sosi încă 200 de observatori pe termen scurt. Potrivit şefului misiunii OSCE/ODIHR de observare a alegerilor, Nikolai Vulchanov, mandatul misiunii este de a nu interveni în procesul electoral, de a nu formula recomandări sau consultări autorităţilor ţării cum să organizeze alegerile, ci doar să observe şi să notifice faptele, în timp ce responsabilitatea exclusivă privind valabilitatea scrutinului va aparţine autorităţilor, partidelor politice şi societăţii civile. (potrivit Moldpres)

Studii, analize, comentarii

Votul moldovenilor de peste hotare
Igor Boţan, 23 februarie 2009

Revendicările unor concurenţi electorali privind asigurarea dreptului de vot al cetăţenilor moldoveni aflaţi la munci peste hotare sînt absolut legitime. Mai mult, este de remarcat că, în cazul de faţă, asigurarea dreptului de vot al gastarbeiter-ilor moldoveni are o legitimitate mai mare decît cea conferită de prevederile legale, consfinţite în Constituţie şi în legislaţia electorală

»»»