versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Clasamente internaţionale, deficite externe, curs de schimb…, Iurie Gotişan
Parteneriatul Estic – oportunitate sau barieră pentru integrarea europeană a Moldovei?, Oleg Cristal

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

1.1. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la constituirea rezervaţiei cultural-naturale "Orheiul Vechi". Este constituită Instituţia Publică "Rezervaţia cultural-naturală Orheiul Vechi", în scopul protecţiei, conservării şi salvării pentru generaţiile prezente şi viitoare a ansamblului de monumente istorico-culturale şi natural-peisagistice cu valoare excepţională care formează complexul respectiv. De asemenea, sînt aprobate Regulamentul instituţiei, Planul hotarelor şi a zonelor de protecţie. Ministerul Culturii şi Turismului urmează să prezinte spre examinare Strategia de dezvoltare a Rezervaţiei cultural-naturale "Orheiul Vechi". Cheltuielile pentru elaborarea planului de urbanism, amenajarea teritoriului şi salarizarea personalului vor constitui peste 350 mii de lei, iar pregătirea obiectivelor pentru înscrierea în Lista Patrimoniului UNESCO va fi necesar circa 1 milion de lei.

Hotărîrea cu privire la unele măsuri de dezvoltare a şahului. Prin hotărîre, se consideră promovarea şahului una din direcţiile prioritare ale dezvoltării sportului în Republica Moldova, iar Ministerul Educaţiei şi Tineretului urmează să includă în curricula la disciplina şcolară "Educaţie fizică" un modul pentru studierea şahului şi va asigura organizarea, în cadrul instituţiilor specializate, a formării cadrelor didactice pentru predarea şahului. Agenţia Sportului, în comun cu Federaţia Naţională de Şah va elabora şi va prezenta spre examinareproiectul Programului naţional pentru dezvoltarea şahului.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Cadastrului funciar conform situaţiei de la 1 ianuarie 2009. Suprafaţa totală constituie 3384,56 mii ha, inclusiv 228,3 ha terenuri irigate şi 69,2 mii ha terenuri desecate. Suprafeţele coincid întru totul cu cele din Cadastrul funciar aprobat anul trecut.

Hotărîrea cu privire la transmiterea unui imobil. În gestiunea Curţii de Conturi este transmis un imobil separat, situat în centrul mun.Chişinău, cu teren aferent, pentru amplasarea sediului acestei instituţii.

Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:

• cu privire la stabilirea riscurilor şi obiectelor supuse asigurării subvenţionate în agricultură în anul 2009;
• Regulamentul privind rambursarea sumei contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii virate în plus la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Hotărîri pentru aprobarea unor planuri, programe, documente de politici:

• Programul de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor pe anul 2009;
• proiectul hotărîrii Parlamentului cu privire la aprobarea Concepţiei finanţării sistemului judecătoresc.

Hotărîri privind reorganizarea şi dizolvarea unor întreprinderi:

• Î.S. "Moldaeroservice" se reorganizează prin fuziune cu Î.S. "Compania aeriană "Agroavia";
• SC. "Moldvinipoteca" se dizolvă^[1]

1.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Conferinţa de presă a Prim-ministrului

La conferinţa de bilanţ a activităţii Guvernului au fost reiterate realizările anterioare şi curente:

• creşterea PIB în anul 2008 cu circa 7.2%, dar care nu va mi fi atinsă în 2009 (se estimează la doar 3%);
• menţinerea nivelului inflaţiei la circa 7.3%;
• reducerea sau scutirea parţială a impozitelor;
• startul celui mai mare proiect investiţional din istoria Moldovei, construcţia centralei electrice de la Ungheni;
• creşterea salariilor şi indexarea pensiilor de la 1 aprilie 2009;
• finalizarea cu succes a Planului de acţiuni RM-UE şi lansarea procedurilor de pregătire a unui nou acord, de asociere (deşi negocierea încă n-a început);
• semnarea acordurilor de protecţie socială a cetăţenilor RM aflaţi în Spania şi Portugalia etc.

Zinaida Greceanîi a îndemnat populaţia ţării să participe la scrutinul parlamentar din 5 aprilie, pe care îl consideră de importanţă vitală pentru viitorul ţării noastre.

Cooperaţia de consum

Prim-ministrul a participat la şedinţa anuală a Consiliului de Administraţie al Moldcoop, rostitnd o alocuţiune în cuprinsul căreia a apreciat tendinţa de creştere a indicatorilor economici ai Uniunii Centrale a Cooperativelor de consum şi eficienţa managementului acestei structuri. Moldcoop îşi desfăşoară activitatea prin intermediul a peste 2900 de magazine şi puncte comerciale deschise pe teritoriul ţării şi tradiţional, Guvernul declară că îşi leagă mari speranţe de această structură în dezvoltarea sistemului de comerţ intern. Zinaida Greceanîi a solicitat din partea Biroului Executiv al Moldcoop propuneri şi o implicare activă în crearea unor mecanisme civilizate pentru funcţionarea comerţului intern.

Combaterea traficului de fiinţe umane

Viceprim-ministrul Valentin Mejinschi a prezidat şedinţa Consiliului de coordonare a activităţii de prevenire şi combatere a criminalităţii şi corupţiei, în cadrul căreia au fost discutate problemele prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane, precum şi prevenirea tergiversării termenelor în cadrul procesului de urmărire penală. Consiliul a dispus organelor de resort să ia măsuri pentru:

• perfecţionarea mecanismului de conducere şi exercitare a urmăririi penale în cauzele despre traficul de fiinţe umane şi prezentarea probelor incontestabile de învinuire în instanţele judecătoreşti, în scopul neadmiterii recalificării cauzelor penale despre traficul de fiinţe umane;
• intensificarea colaborării cu organele de drept ale altor ţări în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane;
• generalizarea practicii juridice privind tragerea la răspundere a persoanelor pentru traficul de fiinţe umane, precum şi aplicarea sancţiunilor pe aceste cauze şi necesitatea elaborării, în baza celor constatate, a unor recomandări cu privire la înlăturarea neajunsurilor şi derogărilor de la prevederile legislaţiei în domeniu;
• iniţierea în parteneriat cu instituţiile publice, societatea civilă, mass-media şi sectorul privat a unor proiecte de profilaxie generală orientate spre prevenirea şi combaterea traficului;
• organizarea şi desfăşurarea seminarelor practico-metodologice cu efectivul subdiviziunilor zonale şi teritoriale pentru orientate spre documentarea calitativă a delictelor, utilizarea eficientă a mijloacelor şi forţelor din teritoriu, asigurarea respectării legalităţii în domeniul prevenirii şi combaterii traficului;
• efectuarea controlului respectării legislaţiei în domeniu de către subiecţii de drept privat (agenţiile turistice, de modele, de distracţii şi de angajare peste hotare), în vederea depistării încălcărilor legate de traficul de fiinţe umane şi tragerii la răspundere a persoanelor ce se fac vinovate.

Preşedinţie

2.1. Decrete

Ordinul "Gloria Muncii" a fost conferit:

• lui Serghei Laţanovschi, preşedintele Bursei imobiliare "Lara" SRL, pentru activitate prodigioasă;
• lui Anatolie Ghilaş, membru al Curţii de Conturi, pentru monitorizarea procesului de renovare a sediului instituţiei;
• Piotr Codreanu, conducător al Instituţiei Publice "Căpitănia Portului Giurgiuleşti".

Medalia "Meritul Civic" a fost conferită unor conducători ce au participat la construcţia Portului de pasageri Giurgiuleşti, unor angajaţi în servicii publice.

Titluri onorifice ("Artist al Poporului", "Maestru în Artă", "Om Emerit", "Artist Emerit") au fost conferite unui grup de oameni de artă.

2.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Apreciere pozitivă activităţii Guvernului

Şeful statului a participat la şedinţa Guvernului din 31 martie 2009, în cadrul căreia a apreciat că activitatea echipei Greceanîi a fost profesionistă şi a permis realizarea tuturor proiectelor preconizate. În opinia Preşedintelui, Guvernul a reuşit să gestioneze mai multe situaţii de criză şi să menţină stabilitatea. În mod special a fost menţionată creşterea salariilor şi pensiilor, continuarea programelor naţionale de gazificare, de aprovizionare cu apă potabilă, renovarea segmentelor de drumuri, consolidarea terenurilor agricole, darea în exploatare a tronsonului de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti etc. Vladimir Voronin consideră că Guvernul a reuşit să îndeplinească şi toate prevederile Planului de Acţiuni RM-UE. Pe viitor, Guvernul nou-format va trebui să depună eforturi considerabile pentru a păstra stabilitatea macroeconomică, să sporească gradul de ocupare a populaţiei şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor sociale ale statului. Este nevoie de mai puţină birocraţie, de mai multă participare şi de sprijin real pentru procesele investiţionale.

Activitatea gărzilor populare

Preşedintele Republicii Moldova a participat la o întrunire de bilanţ a activităţii gărzilor populare, în cadrul căreia a subliniat meritul gărzilor populare la combaterea infracţionalităţii şi menţinerea ordinii publice. Potrivit ministerului de interne, datorită conexiunii organelor de poliţie şi a gărzilor populare s-a reuşit combaterea cu susces a crimelor deosebit de grave şi a celor ce ţin de relaţiile familiale şi a criminalităţii stradale. Actualmente în Republica Moldova activează 1 220 detaşamente ale gărzilor populare, cu un efectiv de 16 mii membri, şi parcursul anului 2008 aeştia au participat la reţinerea în flagrant delict a peste 100 de infractori, au contribuit la descoperirea a circa 800 de infracţiuni, reţinerea a 100 de persoane anunţate în căutare şi au participat la documentarea a 15 mii de contravenienţi.

Îngrijorări privind situaţia în domeniul financiar-bancar

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă pentru discutarea ultimelor evoluţii de pe piaţa monetar-valutară şi mersul executării bugetului de stat. Conform datelor BNM, valuta naţională şi-a păstrat stabilitatea în raport cu principalele valute de referinţă, iar sistemul bancar autohton manifestă un grad sporit de rezistenţă, coeficientul de lichiditate curentă, constituind în mediu 30,1%, faţă de limita minimă de prudenţă care constituie 20%. Intrările şi ieşirile de valută sînt mai echilibrate faţă de anul 2008, ceea ce a permis concluzia că situaţia macroeconomică la capitolul fluxuri valutare este mai bună faţă de anul trecut, iar fluctuaţiile de pe piaţa valutară nu au temei obiectiv, dar sînt provocate de presiunile exercitate asupra cetăţenilor prin intermediul mass-media. Şeful statului a subliniat importanţa monitorizării permanente a evoluţiilor în domeniul financiar-bancar în vederea menţinerii condiţiilor macroeconomice favorabile. În cadrul discuţiilor pe marginea executării bugetului de stat, s-a anunţat că veniturile bugetare acumulate din impozite şi taxe interne înregistrează o uşoară creştere faţă de anul 2008, dinamici pozitive fiind atestate în veniturile administrate de Serviciul Vamal: importurile au crescut cu 3,7% şi exporturile cu 4,2%, ceea ce a dus la o creştere cu 5% a încasărilor vamale la bugetul de stat. Veniturile curente ale bugetului de stat permit finanţarea ritmică a cheltuielilor prioritare, inclusiv achitarea salariilor, pensiilor şi altor prestaţii sociale, a plăţilor externe.

Atenţie sporită distincţiilor de stat pe perioada mandatului

Preşedintele Republicii Moldova a înmînat distincţii unui grup de persoane şi a spus în cadrul cuvîntului de felicitare că în cei 8 de activitate în calitate de Preşedinte al ţării a participat la numeroase ceremonii de conferire a distincţiilor de stat şi că din 4350 de dosare prezentate spre examinare a fost acceptată conferirea decoraţiilor a 1950 de persoane. Şeful statului a apreciat că necesitatea conferirii distincţiilor de stat a apărut după o perioadă de muncă grea şi asiduă, depusă în diverse domenii de activitate, urmare a căreia s-a reuşit stabilizarea situaţiei social-politice şi consolidarea societăţii. Numărul impunător de persoane, cărora le-au fost conferite în 8 ani ordine, medalii şi titluri onorifice constituie o dovadă a evoluţiilor pozitive care au loc în toate sferele vieţii societăţii, a mai afirmat Preşedintele RM.

Prima promoţie a Institutului Naţional al Justiţiei

Preşedintele Republicii Moldova a participat astăzi la ceremonia de înmînare a atestatelor primei promoţii a Institutului Naţional al Justiţiei, în cadrul căreia a declarat că sistemul judiciar eficient va fi posibil doar în condiţiile în care va fi asigurată atît pregătirea profesională temeinică, cît şi antrenarea în exercitarea atribuţiilor de procurori şi judecători a unor persoane de o probitate morală ireproşabilă. Vladimir Voronin a reamintit că cele mai multe nemulţumiri exprimate de populaţie vizează activitatea corpului judecătoresc, aceasta constituind şi subiectul mai multor adresări ale cetăţenilor Republicii Moldova la CEDO.

Politici economice

1. Piaţa muncii

Moldovenii primesc salarii mai mici…

Potrivit datelor BNS, în februarie 2009 salariul mediu al unui angajat din economie a constituit 2532 lei (173,6 euro), cu 1% mai puţin faţă de luna precedentă, cînd acesta a fost de 2555 lei (190 euro). Ţinînd cont de deprecierea leului faţă de euro, salariul în februarie (173,6 euro) a constituit cu 8,6 % mai puţin faţă de ianuarie (190 euro). Faţă de luna februarie 2008, salariul din februarie 2009 s-a majorat cu 13%, iar cel mediu real majorîndu-se doar cu 10%.

În sectorul bugetar salariul mediu a constituit 2237,3 lei (153,4 euro) şi s-a mărit cu 24% faţă de perioada similară a anului trecut. În sectorul real salariul mediu lunar a înregistrat 2707,8 lei (158,7 euro) şi a crescut cu 10% faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut. Totuşi, ca tendinţă salariile medii au scăzut în majoritatea sectoarelor economice, începînd cu sectorul agricol şi terminînd cu cel financiar.

Cel mai prost plătiţi au fost angajaţii din domeniul agriculturii, economiei vînatului şi silviculturii – cu 1236 lei sau 84,7 euro (faţă de 1260 lei sau 93 euro în ianuaarie 2009), pescuitului şi pisciculturii – 1659,3 lei sau 113,9 euro (faţă de 1348,7 lei sau 100 euro în ianuarie 2009), învăţămîntului -1930,6 lei sau 132,4 euro (faţă de 1766,6 lei sau 130 euro în ianuarie 2009) etc.

Cele mai mari salarii, dar comparativ mai mici cu lunile precedente, le-au primit angajaţii din sfera financiară – 4783,3 lei (328 euro, faţă de 5822,8 lei sau 430 euro în ianuarie 2009), cei din industria energiei electrice şi termine, haze şi apă – 4442,4 lei sau 304,7 euro (faţă de 4522,1 lei sau 335 euro în ianuarie 2009), transporturi şi comunicaţii – 3485,6 lei sau 239 euro (faţă de 3335,7 lei sau 247 euro în ianuarie 2009), tranzacţii imobiliare- 3247,2 lei sau 222,7 euro (faţă de 3164 sau 234 euro în ianuarie 2009), administraţia publică – 3140 lei sau 215,4 euro (faţă de 3017,6 lei sau 224 euro în ianuarie 2009).

2. Sistemul bancar

Plafonul de garantare a depozitelor persoanelor fizice a fost majorat…

Potrivit unei decizii a Consiliului de administraţie al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar (FGDSB) din 22 decembrie 2008, plafonul de garantare a depozitelor persoanelor fizice a fost majorat de la 4,5 mii lei pînă la 6 mii lei. Noul plafon va fi aplicat în perioada 1 aprilie 2009 – 31 martie 2010.

Majorarea a fost efectuată prin stabilirea coeficientului de variaţie în mărime de 1,3333 de la plafonul stabilit în alin. 1 art.6 al Legii privind garantarea depozitelor persoanelor fizice îin sistemul bancar – 4,5 mii. Astfel, în cazul în care depozitele unei bănci autorizate devin indisponibile, Fondul garantează plata a 6 mii lei fiecărui deponent, indiferent de numărul şi mărimea depozitelor sau de valuta în care au fost constituite.

Totodată, mărimea obligaţiei băncii faţă de deponent se calculează prin însumarea tuturor depozitelor acestuia, inclusiv a dobînzilor datorate şi neplătite la data constatării indisponibilităţii depozitelor. Sumele de garantare a depozitelor în sistemul bancar se acumulează în special din contribuţiile anuale sau trimestriale ale băncilor comerciale.

Conform Legii privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar, banca plăteşte o contribuţie iniţială unică de 1% din suma depozitelor înregistrate în bilanţul băncii şi o contribuţie trimestrială în mărime de 0,25% din suma totală a depozitelor garantate în funcţie de plafonul stabilit, înregistrate în bilanţul băncii la sfîrşitul fiecărui trimestru. Potrivit datelor publicate pe site-ul Fondului, actualmente, suma totală a mijloacelor Fondului destinate garantării depozitelor persoanelor fizice constituie cca 73,7 milioane lei.

3. Poziţia externă a ţării

De la începutul anului rezervele valutare s-au redus cu cca 490 milioane USD…

Potrivit datelor BNM la sf. lui martie rezervele valutare constituiau 1,18 miliarde USD, diminuîndu-se cu cca 490 milioane USD (30%) faţă de situaţia înregistrată la 31 decembrie 2008, cînd rezervele valutare au însumat 1,67 miliarde USD. În special, în ianuarie rezervele valutare ale BNM s-au redus cu peste 168 milioane USD, iar în februarie – cu cca 140 milioane USD. În prognozele revizuite pentru anul 2009, FMI a menţionat posibilitatea reducerii rezervelor valutare ale Moldovei cu 614 mil. USD. Potrivit unui scenariu mai pesimist, în cazul în care remitenţele şi exporturile vor continua să scadă, rezervele valutale ale ţării ar putea scădea cu 1,3 miliarde USD, adică Moldova practic ar putea rămîne fără rezerve valutare.

Reprezentanţii BNM au menţionat anterior că reducerea activelor oficiale de rezervă în 2009 a fost determinată de intervenţiile pe piaţa valutară a Moldovei sub forma de vînzari, plăţile efectuate în contul datoriei externe a ţării, alte plăţi externe, precum şi reducerea cursului de schimb al valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul american. În 2008, rezervele valutare ale Moldovei s-au majorat cu 338,72 mil. USD (25,4%) – pînă la 1 mlrd. 672,41 mil. USD. La 31 decembrie 2007 rezervele valutare ale BNM au constituit 1 mlrd. 333,68 milioane USD.

Transnistria

Declaraţia din 18 martie 2009 de la Barviha

La 18 martie 2009 în localitatea Barviha din preajma Moscovei a avut loc întîlnirea preşedinţilor Rusiei şi Republicii Moldova – Dmitri Medvedev şi Vladimir Voronin, la care a participat şi liderul transnistrean Igor Smirnov. Întîlnirea s-a terminat cu semnarea unei Declaraţii comune, care a fost dată publicităţii de către Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei. Declaraţia specifică că la Barviha s-a întîlnit "conducerea Republicii Moldova şi a Transnistriei" – părţi ale conflictului, în prezenţa Preşedintelui Federaţiei Ruse. Scopul întîlnirii este – consolidarea eforturilor în vederea reglementării transnistrene, exclusiv prin metode politice, paşnice. Participanţii la întîlnire au căzut de acord asupra următoarelor clauze:

• părţile vor continua contactele directe în vederea activizării procesului politic de negocieri;
• părţile vor activiza lucrul grupurilor de experţi îndreptate spre consolidarea măsurilor de încredere în domeniul social-economic şi umanitar;
• părţile confirmă importanţa "consultaţiilor permanente în probleme politice în cadrul procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană" (formatul "5+2") şi vor crea condiţii pentru reluare cît mai urgentă a lucrărilor în acest format, de dorit în prima jumătate a anului 2009. Părţile îndeamnă toţi participanţii la formatul "5+2" să contribuie la crearea unor condiţii propice în acest sens;
• părţile consemnează rolul stabilizator al actualei misiuni de pacificare în regiune şi consideră justificată transformarea ei în operaţiune de garantare a păcii sub egida OSCE ca urmare a reglementării transnistrene;
• părţile îşi exprimă recunoştinţa faţă de Federaţia Rusă pentru eforturile de mediere îndreptate spre reglementarea transnistreană plenară.

Liderul transnistrean despre semnificaţia Declaraţiei de la Barviha

La 23 martie 2009, liderul transnistrean, Igor Smirnov, a oferit un interviu ziarului moscovit "Nezavisimaia Gazeta" în care a dezvăluit dedesubturile Declaraţiei de la Moscova. Potrivit lui Smirnov, poziţiile Rusiei s-au consolidat în regiunea transnistreană, ceea ce va permite o mai uşoară integrare a regiunii în componenţa Rusiei. În timpul cel mai apropiat problema transnistreană urmează a fi discutată în cadrul Consiliului de Securitate al Rusiei. În acelaşi context, Igor Smirnov a deschis şi alte paranteze referitoare la contextul semnării şi conţinutul Declaraţiei de la Barviha. Astfel, potrivit lui:

• Voronin şi-a manifestat interesul sporit faţă de problema transnistreană din motive electorale, iar pentru Transnistria este importantă consolidarea factorului rusesc în regiune. În plus, în contextul semnării Declaraţiei, Rusia i-a dăruit Moldovei 40 mii tone de păcură, iar referitor la Transnistria Preşedintele Dmitri Medvedev a dat dispoziţii Guvernului să găsească posibilităţi pentru a oferi regiunii transnistrene un credit de $200 milioane;
• punctul 1 al Declaraţiei stipulează că Transnistria poartă negocieri cu Moldova, şi nu cu Uniunea Europeană şi SUA, care au un singur scop – eliminarea Rusiei din regiune, lucru imposibil, întrucît 135 mii de transnistreni sînt deja cetăţeni ruşi;
• punctul 4 al Declaraţiei indică foarte clar că nu mai poate fi vorba despre retragerea prezenţei militare ruse din regiune. Transformarea misiunii actuale de pacificarea va avea loc doar după reglementarea conflictului. Dacă conflictul va rămâne nesoluţionat, atunci se va menţine status-quo-ul vis-a-vis de prezenţa militară rusă;
• reunificarea Moldovei nu va avea loc niciodată, întrucît Transnistria are alte idealuri. Nu poate fi vorba despre reunificarea celor două maluri ale Nistrului, ci doar despre normalizarea relaţiilor dintre două state vecine;
• Moldova şi Transnistria trebuie tratate şi în continuare ca părţi egale, aşa cum se întîmplă din 1994, cînd au demarat negocierile. În acest sens, Tiraspolul a elaborat un sistem de garanţii pe care părţile egale – Moldova şi Transnistria, le va delega garanţilor – Rusiei şi Ucrainei, care să asigure îndeplinirea înţelegerilor, inclusiv a celor anterioare;
• Ucraina nu trebuie să se revolte că Rusia are un comportament mai activ în reglementarea transnistreană, să fie activă şi ea. Afirmaţiile reprezentantului UE, Kalman Mizsei, că UE nu va recunoaşte acordurile atinse în format "2+1" sînt inoportune. În general, "cine este el pentru Transnistria? Un nimeni, un zero".
• Transnistria poartă negocieri doar cu Moldova, negocieri pe care le garantează Rusia, nimeni mai mult. Rusia garantează şi viaţa oamenilor din regiune. Ea şi-a asumat în prezent toate cheltuielile sociale. Sistemul bancar transnistrean este menţinut de cel rusesc. Cele $200 milioane pe care Transnistria urmează să le primească de la Rusia vor fi utilizate ca resurse financiare circulante pentru ca întreprinderile din regiune, preponderent proprietatea rusească, să poată activa şi achita salarii;
• Viitorul Transnistriei este cu Rusia, Transnistria va fi regiunea rusească;
• Relaţiile cu Medvedev sînt mai bune decît erau cu Putin. Resetarea relaţiilor ruso-americane prevede recunoaşterea Transnistriei drept zonă de influenţă a Rusiei, adică Rusiei i se recunoaşte dreptul de a urmări şi influenţa evoluţiile din spaţiul post-sovietic. Scenariile ruseşti vor trebui luate în consideraţie la modul serios. Medvedev i-a dat de înţeles acest lucru lui Saakaşvili: cine va sfida interesele ruseşti – acela va primi-o. Rusia confirmă acest lucru în ultimii 18 ani.

Proiectul "acordului privind garanţiile reglementării transnistrene"

După întîlnirea de la Moscova din 18 martie 2009, liderul transnistrean Igor Smirnov i-a transmis preşedintelui Vladimir Voronin proiectul de "acord privind sistemul garanţiilor în reglementarea moldo-transnistreană". Potrivit proiectului Moldova şi Transnistria sînt părţi egale ale conflictului, Rusia şi Ucraina – garanţi, iar OSCE depozitar al acordului. Proiectul de acord prevede că:

• părţile conflictului, garanţii şi OSCE pledează pentru garanţii juridice internaţionale obligatorii a reglementării transnistrene;
• părţile conflictului şi garanţii creează condiţiile necesare pentru realizarea acordurilor, inclusiv a celor precedente, prioritar în domeniul soluţionării problemelor social economice, umanitare etc.;
• va fi menţinut mecanismul de pacificare existent din 1992. Părţile nu vor admite: colectarea taxelor de la cealaltă parte, cu excepţia celor de protejare a pieţei interne; revizuirea titlurilor de proprietatea asupra bunurilor de pe teritoriul celeilalte părţi; crearea impedimentelor la exportul mărfurilor şi tranzit etc.;
• statele garante vor întreprinde măsurile necesare pentru neadmiterea abaterilor de la clauzele acestui acord.

Propaganda transnistreană despre pericolul românesc

Agenţia oficială din Transnistria a publicat la 16 martie, în ajunul întîlniri din 18 martie 2009, de la Moscova, a preşedinţilor Medvedev şi Voronin cu liderul transnistrian Igor Smirnov, un comunicat prezidiul consiliului coordonator al organizaţiilor obşteşti şi partidelor din Transnistria în care se afirmă că încă nu au fost înlăturate cauzele care au provocat războiul din regiune, întrucît cercurile guvernante din Moldova continuă politica îndreptată spre aderarea politică, economică şi etnoculturală cu România. Drept dovadă celor invocate mai sus ar servi:

• promovarea ideii despre istoria moldo-română comună;
• contopirea pieţelor şi economiilor Moldovei şi României;
• identitatea legislaţiei, simbolurilor statale şi a sistemelor financiare din Moldova şi Romînia;
• înlocuirea limbii moldoveneşti în baza grafiei chirilice (iar apoi nimicirea ei completă) cu limba română în baza grafiei latine;
• lipsa tratatului de bază dintre Moldova şi România, ceea ce, de fapt, înseamnă nerecunoaşterea Moldovei de către România şi existenţa pretenţiilor teritoriale la adresa ei;
• existenţa comisiilor guvernamentale şi parlamentare moldo-române comune;
• instruirea tineretului şi a cadrelor manageriale ale Moldovei în România;
• acordarea unui milion de cetăţeni moldoveni a cetăţeniei române;
• implementarea de către Ministerul Apărării al Republicii Moldova a standardele NATO, dezvoltarea cooperării cu această organizaţie, oferirea teritoriului ţării pentru amplasarea unui contingent militar NATO, pregătind aderarea la alianţă.

Nota ADEPT: Această declaraţie este cea mai elocventă mostră de "spălare a creierilor" cetăţenilor din Transnistria. Nu e nevoie să descrii starea relaţiilor moldo-române pentru a combate propaganda transnistreană, este suficient de a menţiona că în ajunul alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, comisarul pentru relaţii externe şi politică de vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, s-a văzut nevoită să transmită prin intermediul purtătorului de cuvânt a următorului mesaj "Comisia Europeană monitorizează atent situaţia cu privire la presupusele interdicţii de acces în Republica Moldova a unor cetăţeni români, semnalate după data de 26 martie… Comisia consideră că nu trebuie impuse nici-un fel de obstacole călătoriilor legitime ale cetăţenilor români în Republica Moldova". Iată cum, de fapt, se "integrează" Republica Moldova cu România.

Analistul Vladimir Socor despre Declaraţie de la Barviha

Comentînd semnarea la Barviha a Declaraţiei "trilaterale" – Medvedev, Voronin, Smirnov, analistul de la Gamestown Foundation, Vladimir Socor, constata că:

• preşedintele Vladimir Voronin a semnat Declaraţia din considerente electorale pentru a putea beneficia de prezenţa pe posturile de televiziune ruseşti care domină spaţiul mediatic din Republica Moldova, alături de preşedintele Medvedev şi Patriarhul Kirill, care se bucură de cea mai mare încredere printre cetăţenii moldoveni;
• semnînd Declaraţia, Voronin a cedat mai mult decît a obţinut, nimerind într-o capcană. Cedările se datorează faptului că alături de Voronin nu au fost, ex-consilierul său, Mark Tkaciuc, sau ministru Reintegrării, Vasile Şova. Se presupune că Ministerul de Externe nu a fost implicat în pregătirile legate de vizita şefului statului la Moscova;
• consecinţele semnării Declaraţiei nu sînt ireparabile, însă ele au făcut poziţiile Republicii Moldova mult mai vulnerabile. Viitorului şef al statului îi va fi foarte dificil să repare situaţia creată;
• semnarea Declaraţie de la Barviha semnifică renunţarea de către autorităţile moldovene la documentele semnate de Rusia la summit-ul OSCE de la Istanbul şi revenirea la cercul vicios – Rusia nu-şi retrage trupele fiindcă nu există soluţia politică a conflictului, iar soluţionarea conflictul nu va fi atinsă fiindcă nu se doreşte retragerea trupelor. Declaraţia subminează poziţiile UE şi a SUA în problema retragerii prezenţei militare ruse din regiune;
• acceptînd continuarea consultărilor în format "2+1", preşedintele Voronin a creat premise pentru ca principalele decizii în problema transnistreană să fie negociate şi adoptate, de fapt, anume în acest format, pentru ca ulterior, ca un fapt împlinit, să fie prezentate în format "5+2" pentru a le da legitimitate;
• a avut loc subminarea poziţiei Moldovei din perspectiva Tratatului FACE şi aordurile de la Istanbul din 1999, conform căruia trupele străine nu pot staţiona pe teritoriul unei ţări fără acceptul acesteia. Mai mult, în cazul Moldovei, cerinţele de la Istanbul se refereau la retragerea deplină şi necondiţionată a prezenţei militare ruseşti. Semnarea Declaraţiei de către preşedintele Voronin permite Rusiei şi unui şir de state occidentale să argumenteze că Republica Moldova a renunţat la poziţiile legate de retragerea prezenţei militare ruse;
• Declaraţia de la Moscova poate ajuta Rusia să convingă Occidentul să ratifice Tratatul FACE. Staţionarea trupelor ruseşti pe teritoriul Moldovei era unul dintre impedimentele majore în acest sens. Germania şi alte state membre NATO deja examinează astfel de posibilităţi. În acest sens, Germania îndeamnă la re-interpretarea acordurilor din 1999 astfel încît trupele ruse de pacificatori să nu fie supuse cerinţelor de retragere.

Consecinţele imediate ale Declaraţiei de la Barviha

• Doar peste cîteva zile după semnarea Declaraţie de la Barviha liderul transnistrean Igor Smirnov a interzis accesul în regiune pentru ambasadorii SUA, a Republicii Cehia, care prezidează UE, şi a reprezentantului special al UE în Moldova. Prin acest gest Smirnov a demonstrate foarte elocvent care este atitudinea sa faţă de formatul "5+2" după semnarea Declaraţiei de la Barviha. Drept răspuns, preşedintele Voronin a refuzat să se întîlnească la 25 martie 2009 cu liderul transnistrean aşa cum prevede Declaraţia în cauză. Federaţia Rusă şi-a exprimat regretul pentru gestul preşedintelui Voronin;
• Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a promis să rezolve rapid problema, atunci cînd a preluat puterea în februarie 2001. După 8 ani de guvernarea problema transnistreană a rămas nesoluţionată. Ba mai mult, PCRM a preluat puterea după ce la summit-ul OSCE de la Istambul din 1999 Federaţia Rusă şi-a asumat angajamente care anulau un şir de cedări nejustificate ale Republicii Moldova în reglementarea transnistreană. După 8 ani de guvernare, încheiaţi cu semnarea declaraţiei de na Barviha, preşedintele Vladimir Voronin a readus, de fapt, situaţia la etapa "cercului vicios" dinaintea summit-ului OSCE de la Istanbul – trupele ruseşti nu se retrag fiindcă nu este soluţionat conflictul, iar conflictul nu se rezolvă fiindcă nici Rusia, nici regimul transnistrean pe care-l patronează, nu doresc retragerea trupelor ruseşti. Cel puţin, autorităţile moldovene nu vor mai putea invoca argumentele pe care le-au vehiculat în ultimii 4 ani de la tribunele Adunării Generale a ONU, OSCE, etc. Acesta este "preţul electoral" pe care liderul PCRM, în calitate de şef al statului, a decis să-l plătească pentru imagini şi vorbe elogioase în mass-media rusească, dominantă în spaţiul mediatic moldovenesc.

Relaţii externe

Consiliul European aprobă o declaraţie privind Parteneriatul Estic

La 20 martie 2009, Consiliul European de la Bruxelles a adoptat o declaraţie privind Parteneriatul Estic, care se conţine în Concluziile Preşedinţiei în urma Consiliului European de la Bruxelles. Declaraţia scoate în evidenţă următoare:

1. UE are un interes major în dezvoltarea unor relaţii mai strînse cu partenerii săi estici – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, prin acordarea perspectivei de asociere politică şi integrare economică cu UE;
2. Parteneriatul estic va fi guvernat de principiile implicării comune, al diferenţierii şi al condiţionalităţii. Valorile precum democraţia, statul de drept, respectarea drepturilor omului, precum şi principiile economiei de piaţă, dezvoltării durabile şi bunei guvernări vor sta la baza Parteneriatului Estic;
3. Parteneriatul va acorda un suport financiar de 600 mln euro pînă în 2013; la sporirea acestei sume se va ţine cont de resursele disponibile în baza cadrului financiar multianual, inclusiv de marjele adecvate;
4. Semnarea unor noi acorduri de asociere cu UE, care ar include acorduri de liber schimb consolidate şi globale, se va face cu acei parteneri care au înregistrat suficiente progrese în direcţia respectării principiilor economiei de piaţă şi a valorilor democratice şi care sunt dispuşi şi capabili să respecte angajamentele prevăzute în acorduri;
5. Parteneriatul estic va promova mobilitatea cetăţenilor şi va lua măsuri pentru o liberalizare deplină a regimului vizelor ca obiectiv pe termen lung pentru diferitele ţări partenere, şi de la caz la caz, cu condiţia instituirii condiţiilor pentru o mobilitate bine gestionată şi sigură.
6. Parteneriatul estic va contribui la consolidarea cooperării în domeniul securităţii energetice a tuturor participanţilor, în ceea ce priveşte tranzitul de energie şi aprovizionarea cu energie pe termen lung.

Declaraţia nu menţionează nimic despre acordarea unei perspective europene clare statelor participante.

Parteneriatul Estic urmează a fi lansat la 7 mai 2009, în cadrul unui summit organizat special cu această ocazie.

EUBAM face public raportul său de activitate pentru anul 2008

La 26 martie 2009, Misiunea de Asistenţă la Frontieră a Uniunii Europene (EUBAM) a făcut public raportul de activitate pentru anul 2008. Potrivit raportului, Curtea Europeană de Auditorilor care a examinat eficienţa suportului UE în domeniul libertăţii, securităţii şi justiţiei în Moldova, Ucraina şi Belarus, a constatat că EUBAM a contribuit considerabil la edificarea capacităţii serviciilor de frontieră şi vamale moldoveneşti şi ucrainene.

Reuniunea Troicii COEST Uniunea Europeană – Republica Moldova (Grupul de lucru al Consiliului UE pentru Relaţii cu Europa de Est si Asia Centrală)

La 25 martie, la Bruxelles, delegaţia moldovenească în frunte cu Valeriu Ostalep, vice-ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene a participat la Reuniunea Troicii COEST UE-RM. În timpul întrevederii, au fost abordate subiecte legate de: desfăşurarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova; ultimele evoluţii în procesul de soluţionare a diferendului transnistrean, viitorul relaţiilor UE-RM şi negocierea noului acord moldo-comunitar.

În timpul vizitei, delegaţia moldovenească s-a întîlnit cu Hugues Mingarelli, Director adjunct al DG RELEX, Comisia Europeană şi cu cercetătorii ştiinţifici – Michael Emerson, Cercetător Superior Ştiinţific, Centrul de Studii Politice Europene (CEPS – Center for European Policy Studies), şi Antonio Missiroli, Director de Studii, Centrul pentru Politici Europene (EPC – European Policy Center). (potrivit comunicatului MAEIE)

MAEIE lansează Buletinul Informativ privind Parteneriatul de Mobilitate RM – UE

Pe 27 martie, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a lansat, în versiune electronică, primul număr al Buletinului Informativ cu privire la Parteneriatul de Mobilitate Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Buletinul prezintă un scurt istoric al negocierilor pe marginea Planului de Mobilitate RM-UE, mecanismul de monitorizare a implementării, evoluţiile în implementarea Parteneriatului de Mobilitate şi evenimentele preconizate pentru perioada imediat următoare.

În viitoarele ediţii, buletinul va oferi informaţii despre implementarea proiectelor din cadrul Parteneriatului de Activitate orientate spre:

1. Consolidarea relaţiilor cu diaspora moldovenească;
2. Promovarea returului şi reintegrării migranţilor moldoveni;
3. Consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul gestionarii migraţiei;
4. Investirea remitenţelor;
5. Gestionarea frontierei şi securitatea documentelor;
6. Asigurarea protecţiei sociale;
7. Cooperarea în domeniul luptei contra migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane.

(potrivit comunicatului MAEIE)

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

După ce în a doua jumătate a lunii ianuarie, România a încercat să restabilească într-un fel bunele relaţii cu Republica Moldova, către sfîrşitul lunii martie, relaţiile moldo-româneşti iarăşi trec printr-un moment de încordare. Aceasta survine după ce mai multor cetăţeni români le-a fost refuzat accesul pe teritoriul Republicii Moldova, fără careva motive clare. Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe a României aproximativ 300 de cetăţeni români şi moldoveni nu au fost lăsaţi să intre în Republica Moldova în perioada 27–29 martie 2009. Situaţia dată a trezit atît nemulţumirea autorităţilor româneşti, cît şi îngrijorarea Comisiei Europene. În particular, ministrul român de externe Cristian Diaconescu a declarat într-o conferinţă de presă, că "restricţiile privind libera circulaţie a cetăţenilor în spaţiul european denotă lipsa unei reale angajări [a Republicii Moldova] în parcursul european, susţinut energic de România, la Bruxelles"^[1], în timp ce o notă a MAE român subliniază că "tratamentul aplicat cetăţenilor români este inacceptabil şi neconform cu statutul acestora de cetăţeni europeni, cu normele Uniunii Europene la care Republica Moldova doreşte să adere şi cu drepturile fundamentale ale omului…"^[2]

Într-o conferinţă de presă din 31 martie 2009, Zinaida Grecianîi, prim-ministrul Republicii Moldova, a negat orice abuz din partea autorităţilor moldovene, afirmînd că acţiunile serviciilor grăniceri şi vamale moldoveneşti au fost perfect legale^[3]. În acelaşi timp, prim-ministrul a declarat că motivele reţinerii au fost legate de prevenirea unor presupuse acţiuni destabilizatoare organizate de către grupuri de cetăţeni români în ajunul alegerilor parlamentare din Moldova.

Trebuie menţionat faptul că, la 20 martie, 2009, MAEIE l-a convocat pe Filip Teodorescu, Ambasadorul României la Chişinău, pentru a-l informa despre posibilele acţiuni publice cu caracter electoral, organizate de grupuri de cetăţeni români la Chişinău în perioada 27–28 martie. În timpul întrevederii, MAEIE l-a informat pe diplomatul român că autorităţile moldoveneşti "vor întreprinde toate măsurile ce se impun pentru neadmiterea unei astfel de situaţii, care ar periclita bunele relaţii între Republica Moldova şi România"^[4].

Republica Moldova – Rusia

În a doua jumătate a lunii martie, relaţiile moldo-ruse au fost marcate de două evenimente. Cel mai remarcabil eveniment, este vizita preşedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin la Moscova, unde a avut o întrevedere cu preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev şi a semnat împreună cu omologul său rus şi liderul transnistrean; Igor Smirnov o Declaraţie comună (vezi Capitolul PROBLEMA TRANSISTREANĂ). Cel de-al doilea eveniment, mai puţin remarcat, este vizita ministrului Economiei al Federaţiei Ruse, Elvira Nabiullina la Chişinău. În timpul vizitei, ministrul rus a avut întrevederi cu preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şi oficiali din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului. În timpul întrevederilor au fost discutate subiecte legate de situaţia relaţiilor comercial-economice dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă şi oportunităţile de intensificare şi extindere a acestora. În particular, Vladimir Voronin a menţionat despre posibilitatea livrării produselor agro-alimentare moldoveneşti pe piaţa rusă, inclusiv prin intermediul Portului Internaţional de la Giurgiulesti. La rîndul său, Elvira Nabiullina a afirmat că agenţii economici din Federaţia Rusa vor continua sa investească şi să realizeze noi proiecte investiţionale în Republica Moldova, în special în sectorul energetic şi telecomunicaţii, în pofida crizei economice mondiale.(potrivit comunicatului MEC)

Notă ADEPT: Unii analişti consideră că vizita ministrului rus al Economiei se înscrie în lista vizitelor "electorale" ale oficialilor străini în favoarea PCRM. Cu toate aceste, nu este exclus faptul că, scopul vizitei ministrului rus al economiei a fost de a identifica oportunităţi de investiţii în sectorul energetic şi de telecomunicaţii local şi/sau de a stabili condiţiile de oferire Moldovei a unei asistenţe financiare din partea Rusiei, în condiţiile cînd repercusiunile crizei financiare şi economice mondiale se vor face resimţite şi la Chişinău.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

La 31 martie 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) s-a pronunţat în cauzele Hyde Park şi alţii c. Moldovei (nr. 1), (nr.2), (nr.3). În toate cele trei cauze, Curtea a constatat violarea libertăţii de întrunire şi asociere şi a dispus acordarea reclamanţilor sumei de 9 000 euro pentru toate cauzele, cu titlu de prejudiciu moral şi suma totală de 3 000 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)

Studii, analize, comentarii

Clasamente internaţionale, deficite externe, curs de schimb…
Iurie Gotişan, 31 martie 2009

Recent grupul Economist Intelligence Unit, parte a cunoscutei reviste britanice The Economist, a publicat un raport privind vulnerabilitatea statelor lumii la consecinţele crizei economice mondiale. Raportul plasează Republica Moldova, Ucraina şi Bosnia-Herţegovina ca cele mai instabile ţări din punct de vedere politic, respectiv acestea fiind în acelaşi timp foarte vulnerabile la tot ceea ce se întîmplă pe plan economic

»»»

Parteneriatul Estic – oportunitate sau barieră pentru integrarea europeană a Moldovei?
Oleg Cristal, 31 martie 2009

În cadrul sesiunii Consiliului European din 20 martie 2009, şefii de stat şi guvern ai Uniunii Europene (UE) au aprobat propunerea Comisiei Europene privind Parteneriatul Estic, o iniţiativă polono-suedeză. Parteneriatul Estic este parte a Politicii Europene de Vecinătate (PEV) şi implică, pe lângă statele-membre ale UE, şase ţări din vecinătatea estică a comunităţii: Ucraina, R. Moldova, Belarus, Georgia, Azerbaidjan şi Armenia

»»»