versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Vize "ilegale" pentru menţinerea legalităţii, Sergiu Grosu
Motivele "îngheţării" diferendului transnistrean, Maxim Kuzovlev

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

1.1. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la instituirea regimului de vize. Începînd cu 9 aprilie 2009 se instituie regimul de vize între Republica Moldova şi România. Hotărîrea nu invocă nici un temei legal expres, nu stabileşte condiţiile de obţinere a vizelor şi alte detalii necesare, stipulînd doar că Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi Serviciul Grăniceri urmează să întreprindă măsurile necesare pentru executarea hotărîrii.

Notă ADEPT: La 10 aprilie 2009, Ministerul Afacerilor Interne a comunicat despre procedura obţinerii invitaţiilor necesare în scopul solicitării vizei de către cetăţenii României. Vor fi aplicabile prevederile Regulamentului privind eliberarea de invitaţii cetăţenilor străini şi apatrizilor, aprobat prin HG nr.33 din 22.01.2004, conform căruia, cererile respective urmează să fie adresate Biroului migraţie şi azil al MAI. În demers se vor indica: datele persoanei care invită (denumirea completă a organizaţiei, întreprinderii sau instituţiei; tipul; numele, prenumele şi patronimicul conducătorului; numărul de înregistrare; numărul de identificare de stat "IDNO"; adresa juridică; adresa oficiului), precum şi date despre persoana invitată (numele, prenumele şi patronimicul; cetăţenia; data şi locul naşterii; locul domiciliului permanent; datele actului de identitate: tipul, seria, numărul, data eliberării şi termenul de valabilitate; datele personale despre copiii minori; scopul călătoriei; locul perfectării vizei; date despre intrarea în ţară şi punctul de trecere a frontierei; durata sejurului; date despre şederile anterioare; date despre asigurarea medicală).

Hotărîri pentru aprobarea unor regulamente:

• cu privire la activitatea Comisiei de monitorizare a respectării drepturilor omului în instituţiile care asigură detenţia persoanelor;
• privind modul de evidenţă, pregătire, păstrare şi predare la arhivă a actelor notariale;
• privind modul de determinare a mărimii cheltuielilor pentru efectuarea actelor de executare;
• privind modul de testare alcoolscopică şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei;
• privind protecţia reţelelor de comunicaţii electronice şi executarea lucrărilor în zonele de protecţie şi pe traseele liniilor de comunicaţii electronice;
• privind cerinţele necesare pentru amenajarea biroului notarului;
• cu privire la Registrul de stat al organizaţiilor necomerciale.

1.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Apelul Prim-ministrului către părinţi

În apel, Zinaida Greceanîi anunţă că intenţiile de a pune din nou sub gloanţe vieţile tinerilor nu s-au terminat, iar organizatorii celei mai mare crime din istoria Republicii Moldova planifică să folosească din nou copii pentru a devasta şi clădirea Guvernului. Dacă acest lucru va fi admis, jertfele umane vor fi foarte greu de evitat, deoarece poliţia va folosi toate mijloacele necesare pentru apărarea constituţionalităţii Republicii Moldova, inclusiv armele. Prim-ministru se adresează părinţilor şi profesorilor să vorbească cu copiii şi să-i convingă să nu se implice în acţiunile ilegale.

Donaţie de la Gazprom

Guvernul Republicii Moldova a primit o donaţie în sumă de 12,25 mln dolari din partea Companiei ruse S.A.D. "Gazprom", asistenţă destinată procurării produselor petroliere pentru completarea rezervelor de stat. Ajutorul umanitar a fost acordat urmare a înţelegerii stabilite între Preşedintele Republicii Moldova şi Preşedintele Federaţiei Ruse, în cadrul întrevederii de la Moscova pe data de 18 martie 2009. Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare va procura din contul mijloacelor financiare vizate păcură şi motorină, care vor fi utilizate pentru îndeplinirea lucrărilor agricole de primăvară şi pentru asigurarea securităţii energetice a ţării.

Preşedinţie

2.1. Decrete

Distincţii de stat:

• "Ordinul de Onoare" a fost decernat Svetlanei Mihailescu, director adjunct al Liceului Teoretic "Bogdan Petriceicu Haşdeu" din municipiul Chişinău;
• Ordinul "Gloria Muncii" a fost acordat Elvirei Grîu, director al Liceului Teoretic "Mircea Eliade" din municipiul Chişinău. Aceeaşi distincţie a fost acordată şi lui Pavel Buceaţchi, ministrul dezvoltării informaţionale;
• Anna Cercasova, director al Asociaţiei obşteşti "Orăşelul Copilăriei" din satul Pîrîta, raionul Dubăsari a fost distinsă cu Medalia "Meritul Civic".

2.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Restabilirea clădirilor Parlamentului şi Preşedinţiei

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă în problema restabilirii clădirilor devastate urmare a actelor de vandalism din 7 aprilie. Potrivit informării prezentate de ministrul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, costul prealabil al lucrărilor de reparaţie a edificiilor se estimează la peste 300 de milioane lei, fără a include mobilierul şi echipamentul deteriorat. Vladimir Voronin a menţionat necesitatea demarării în regim de urgenţă a lucrărilor de reconstrucţie, sursele necesare urmînd a fi preluate din fondurile destinate instituţiilor de învăţămînt.

Acuzaţii la adresa României

În cadrul breiefing-ului susţinut pe 10 aprilie 2009, Preşedintele Republicii Moldova a declarat despre importanţa investigării "formelor şi metodelor de participare a cetăţenilor României la pregătirea evenimentelor din 7 aprilie". Conform lui Voronin, ceea ce se cunoaşte, deja creează o bază de dovezi în această privinţă:

• consultarea celor trei partide politice (Partidul Liberal-Democrat, Partidul Liberal şi Alianţa "Moldova Noastră") de către Ambasada României la toate etapele campaniei electorale;
• organizarea grupurilor mari de tineret studios şi transbordarea lor parţială în Republica Moldova pentru participarea la acţiunile stradale;
• participarea cetăţenilor României şi a specialiştilor de profil la evenimentele din 7 aprilie;
• suportul informaţional activ de către toate mass-media româneşti a acţiunilor stradale, interpretarea lor în calitate de echitabile şi revoluţionare.

Nemulţumiri privind situaţia învăţămîntului profesional

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă la tema restructurării şi eficientizării instituţiilor de învăţămînt secundar-profesional şi mediu de specialitate, în cadrul căreia a evidenţiat existenţa unor deficienţe serioase în sistemul învăţămîntului profesional-tehnic, privind: calitatea procesului de instruire; relevanţa pentru piaţa muncii; eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane. La şedinţă s-a apreciat că reţeaua de şcoli profesionale şi colegii este extrem de extinsă, cu programe de studii care nu corespund cerinţelor pieţei, . instituţiile respective au rămas în afara procesului de modernizare, devenind total ineficiente şi generatoare de cheltuieli enorme. Au fost invocate indiferenţa şi lipsa de reacţie la multiplele controale ale Curţii de Conturi, care au depistat nereguli grave la compartimentele acreditare a colegiilor şi şcolilor profesionale; gestionarea mijloacelor financiare şi a bunurilor materiale; nerespectarea legislaţiei la stabilirea taxelor pentru studii şi a celor pentru cazare în cămine; abuzuri la efectuarea achiziţiilor de mărfuri, încheierea contractelor de locaţiune şi în menţinerea evidenţei contabile. Preşedintele RM a dispus ca sistemul de învăţămînt profesional să fie temeinic restructurat şi modernizat în conformitate cu progresul tehnic şi în funcţie de necesităţile ţării. Şeful statului a solicitat elaborarea şi implementarea de către Guvern a unui plan de restructurare şi modernizare a colegiilor şi şcolilor profesionale şi de meserii, astfel încît, de la 1 septembrie 2009, procesul educaţional în cadrul acestora să demareze în noi condiţii de activitate.

Nemulţumiri privind achiziţiile publice din sistemul sănătăţii

Vladimir Voronin, a prezidat o şedinţă privind procesul de organizare a achiziţiilor publice pentru necesităţile sistemului sănătăţii şi controlul medicamentelor, în cadrul căreia a fost reiterată existenţa unor lacune foarte grave în mecanismul de achiziţionare a preparatelor medicamentoase pentru necesităţile domeniului sănătăţii publice. Şeful statului a invocat ineficienţa Regulamentului privind achiziţionarea medicamentelor pentru necesităţile sistemului de sănătate, lipsa expertizei anticorupţie a documentului în cauză, precum şi a unei metodologii obligatorii de evaluare a participanţilor la licitaţie, lipsa unei planificări a necesităţilor de medicamente pentru o anumită perioadă de timp. S-a atenţionat asupra răspunderii personale a factorilor de decizie din cadrul Agenţiei Medicamentului pentru ineficienţa mecanismului existent de organizare şi desfăşurare a achiziţiilor publice, precum şi de control asupra preţurilor la medicamente, cea ce prune în pericol calitatea serviciilor medicale şi nu permite asigurarea unui control strict asupra preţurilor la medicamentele procurate prin intermediul achiziţiilor publice. Preşedintele ţării a cerut eliberarea din funcţie a directorului general al Agenţiei Medicamentului, pentru atitudine nestatală în exercitarea funcţiei detinute.

Politici economice

1. Preţurile şi inflaţia

Moldova este in deflaţie pentru a patra lună…

Pentru a treia lună consecutiv de la începutul anului în Moldova se înregistrează deflaţie. Indicele preţurilor de consum (IPC) în martie a.c. faţă de februarie 2009 a constituit 99,2%, iar faţă de martie 2008 – 101,2% (informativ: în martie 2008 faţă de februarie 2008 IPC a marcat 101,1% şi faţă de martie 2007 – 115,4%), informează Biroul Naţional de Statistică. Scăderea preţurilor medii de consum cu 0,8% a fost determinată de reducerea preţurilor la produsele alimentare – cu 1,5%, nealimentare – cu 0,4% şi tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 0,1%.

Totodată în martie a.c. au fost reduse tarifele pentru serviciile prestate populaţiei de transportul public auto interurban – cu cca 5% şi manopera pentru reparaţia locuinţelor – cu 1,5%. De la începutul anului preţurile s-au micşorat cu 1,8%. Astfel, în Republica Moldova începînd cu luna decembrie piaţa de consum se caracterizează prin procesele deflaţioniste (decembrie – minus 0,2%, ianuarie – minus 0,1%, februarie – minus 1%, martie – minus 0,8%).

2. Climatul investiţional şi poziţia externă a Moldovei

Urmare a bătăliilor politice, impactul economic va fi unul puternic…

Fără îndoială că efectele instabilităţii politice şi a celor întîmplate săptămînă trecuta la Chişinău se vor răsfrînge aspra climatului investiţional, în particular asupra investitorilor străini. Dacă aceştia pînă de moment erau cam reticenţi să-şi plaseze afacerile în Republica Moldova, reticenţa lor de acum încolo considerăm că va fi dublă.

În plus, temerile investitorilor străini prezenţi sau care vor să vină în Moldova primesc o confirmare şi din plan extern. Spre exemplu, agenţia internaţională de evaluare financiară Fitch şi-a exprimat îngrijorarea faţă de situaţia din Moldova, avertizînd că ar putea coborî ratingul Moldovei, care este actualmente de B cu minus. Ratingul acordat Moldovei este unul din categoria speculativ (junk) – fără recomandare de investiţii.

Potrivit celor de la Fitch, situaţia politică şi economică din Republica Moldova este foarte dificilă şi deja include un risc politic semnificativ, iar dacă riscurile se vor vedea simţite şi în continuare, pe termen lung şi cu impact asupra economiei, este de aşteptat ca aceasta să modifice acest calificativ spre unul şi mai prost, fapt care pune în pericol relaţiile de creditare din partea granzilor financiari internaţionali ca FMI, BM, CE etc.

Se ştie bine că memorandumul Moldovei cu FMI este practic expirat (mai 2009), relaţiile BM cu Guvernul sînt relativ tensionate, în pofida faptului că în ultima jumătate de an au fost disbursate două tranşe pentru proiectele de infrastructură, o situaţie similară se atestă şi în relaţia cu Comisia Europeană. Însă relaţiile acestora de mai departe cu Guvernul vor fi condiţionate în mare parte de existenţa unui memorandum cu FMI. Mai mult ca atît, nu trebuie să uităm că pe lîngă principalele structuri creditoare internaţionale în ţară mai sînt prezente proiecte investiţionale ale altor state ca Spania, Olanda, Lihteinştein, Japonia etc, proiecte care oricind pot să-şi încheie misiunea în lipsa unor elementare libertăţi şi principii democratice în Republica Moldova.

În plus, în condiţiile în care Bucureştiul a susţinut Moldova în procesul de integrare europeană, introducerea vizelor pentru români va afecta mediul de business, mai cu seamă că multe dintre afacerile străine din Moldova sînt conduse din România, ţară membră a UE. Respectiv, urmare a bătăliilor politice, impactul economic va fi unul puternic, mai cu seamă că Moldova este într-o măsură bună dependentă de fondurile externe, de la banii UE pînă la remiterile muncitorilor care lucrează în străinătate.

Criza economică globală a contribuit la tensiunile din ţară, în condiţiile în care sumele trimise acasă de moldovenii care lucrează în străinătate s-au diminuat. Datoria externă a Moldovei – de cca 4 miliarde USD sau 70% din produsul intern brut (PIB) din 2008 – este destul de ridicată, deşi nu mai mare decît a altor state mici, în curs de dezvoltare. Cifra include atît datoria publică, cît şi cea a sectorului privat. În acest an, Moldova mai are de plătit 12 milioane USD, dintr-o emisiune de obligaţiuni cu dobînda variabilă scadentă în octombrie, fapt care va face presiuni asupra bugetului de stat.

3. Macroeconomie

Efectele crizei: prognozele clubului IDEA…

Clubul IDEA a făcut public eventuale prognoze în actuala conjunctură economică într-un comentariu semnat de Sorin Hadîrcă în cadrul unei şedinţe a acestuia la care s-a discutat despre recesiunea economică mondială şi impactul acesteia asupra ţării. O întrebare care "circulă" şi care, probabil, îi preocupă pe toţi este dacă recesiunea economică mondială poate sau nu poate fi valorificată în interesul ţării. Membrii clubului au avut un consens deplin în privinţa faptului că recesiunea per se, nu este în niciun caz o oportunitate şi nu aduce decât probleme: diminuarea confidenţei, scăderea consumului, ciclul vicios generat de scăderea preţurilor, micşorarea vânzărilor, vulnerabilitatea externă şi creşterea şomajului.

Totuşi, este rezonabil să se asume, că în dependenţă de gradul de expunere şi setul aplicat de politici, ieşirea din recesiune va surveni mai repede în unele ţări şi, mai lent în celelalte. În acel moment, ţările care vor depăşi criza mai repede vor fi într-o poziţie mai avantajoasă din punct de vedere al concurenţei pe pieţele internaţionale, fiind primele care vor strânge roadele confidenţei restabilite a consumatorilor şi consolidându-şi astfel cotele pe pieţele respective.

Avantaje pentru unii…

De asemenea, s-a discutat despre faptul că unele companii, chiar pe durata crizei, vor fi avantajate faţă de celelalte. Este vorba de companiile care fie că sunt competitive din punct de vedere al costurilor, fie că sînt "bogate" în lichidităţi.

Cu referinţă la cele din urmă, cei de la IDEA s-au gîndit la băncile comerciale din Republica Moldova, care bucurîndu-se de indicatori ridicaţi ai lichidităţii şi solvabilităţii (cel puţin pentru moment) ar putea face o mişcare expansivă în pieţele ţărilor vecine. Desigur, acest pas este asociat cu un grad anumit de risc, iar o analiza detaliată de piaţă este absolut necesară. Şi totuşi, sînt multe de cîştigat. Este cunoscut că pe durata crizei preţurile la acţiuni coboară sub valoarea justă de piaţă (fair market value) din motive evidente: panică, deficitul de lichiditate, repatrierea unor investiţii. În momentul cînd panica dispare, în cotarea de piaţă a companiilor care rămân pe picioare survine o corecţie – preţurile la acţiuni recuperează valoarea de piaţă. În lumea financiară această activitatea este cunoscută sub denumirea "culesul cireşelor" (cherry picking), sugerînd, desigur, că acţiunile companiilor sînt procurate la preţuri de nimica. Într-o perspectivă medie, expansiunea unor bănci pe pieţele vecine ar face un serviciu bun exportatorilor şi, per total, competitivităţii.

Prognoza unor indicatori macroeconomici…

În cadrul aceleiaşi şedinţe s-a utilizat metoda expertului care a generat rezultate mai degrabă pesimiste, decît optimiste: PIB în 2009 de 1,4%, inflaţie (dec. 2009/dec. 2008) - 5,8% şi o creştere a şomajului pînă la cota de 9,6%.

Indicatori	Min.	Mediana	Max.
PIB	-4.0	1.4	5.5
IPC	3.0	5.8	9.0
Rata şomajului	7.1	9.6	15.1

Judecînd despre PIB cei de la IDEA au încercat să-l privească prin prisma performanţei componentelor sale: consum, investiţii (inclusiv cheltuielile şi investiţiile publice) şi export net. Respectiv, se aşteaptă la un impact negativ din partea consumului şi al investiţiilor gospodăriilor care va fi compensat parţial de performanţa exportului net (care pentru prima oară după mulţi ani ar putea influenţa pozitiv PIB-ul). O influenţă pozitivă asupra PIB-ului ar putea fi exercitată şi de majorarea cheltuielilor bugetare în situaţia cînd se va avea din ce finanţa deficitul.

Performanţa IPC-ului este "bună" fiind determinată de micşorarea cererii agregate de consum. În condiţiile actuale, asistăm la cîteva luni consecutive de deflaţie, însă acest lucru s-ar schimba în situaţia cînd leul moldovenesc ar luneca în direcţia deprecierii.

	Min.	Mediana	Max.
Durata recesiunii (ani)	0.0	1.0	2.5

Opiniile privind durata recesiunii în Republica Moldova au fost în aparenţă polarizate. Deoarece pentru a vorbi despre sfîrşitul recesiunii trebuie mai întîi ar trebui să se identifice exact sau să se cadă de acord asupra începutului ei. Or, definiţia clasică – 2 trimestre consecutive de scădere a PIB-ului – nu ţine în actuala conjunctură, deoarece pe totalul anului 2008 PIB a crescut cu 7,3%. Totuşi, asumînd un început de recesiune care se produce chiar în momentul de faţă (dovadă fiindu-i scăderea industriei cu cca 27%), experţii de la IDEA au prognozat că reluarea ritmului de creştere economică va surveni în trimestru I, 2010. Pe total, o concluzie a celor de la IDEA a fost necesitatea unui plan-anticriză menit să sprijine cererea globală şi să protejeze sistemul bancar. Pentru mai multe detalii a se vedea http://clubulidea.wordpress.com

Relaţii externe

Caracterul politicii externe a Republicii Moldova şi a relaţiilor sale bilaterale în prima jumătate a lunii aprilie a fost determinat de evenimentele referitoare la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009.

Poziţia UE faţă de procesul electoral înainte de ziua alegerilor, 5 aprilie 2009

2 aprilie 2009

În cadrul şedinţei Consiliului Permanent al OSCE de la Viena, Uniunea Europeană prezintă o declaraţie privind procesul de pregătire a alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009. În declaraţie se menţionează că campania electorală este în general pluralistă, iar pregătirile pentru alegeri se desfăşoară într-un mod transparent şi profesionist. Totodată, sunt prezente unele "aspecte negative, precum utilizarea abuzivă a resurselor administrative, probleme privind componenţa listelor electorale şi acoperirea mediatică dezechilibrată în favoarea majorităţi aflate la putere". În aceeaşi declaraţie UE aminteşte că acordă o mare importanţă desfăşurării într-un mod democratic a alegerilor din 5 aprilie şi că a "încurajat" autorităţile moldoveneşti să consolideze statul de drept şi să-şi onoreze angajamentele privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Poziţia UE faţă de desfăşurarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009

6 aprilie 2009

Misiunea OSCE/ODIHR de observare a alegerilor din Republica Moldova, din componenţa căreia făcea parte şi o delegaţie a Parlamentului European, prezintă raportul preliminar de monitorizare a alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009. Potrivit raportului alegerile au fost corecte şi pozitive şi "s-au desfăşurat în general într-un mediu pluralist, oferind alegătorilor alternative politice distincte şi a întrunit multe din angajamentele asumate în cadrul OSCE şi Consiliului Europei". Potrivit observatorilor votarea în ziua alegerilor a fost bine organizată si avut loc într-o atmosferă calmă si liniştită, fără ca incidente majore să fie semnalate. Observatorii au evaluat pozitiv procedura de votare şi numărare a voturilor, în pofida unui număr semnificativ de deficienţe procedurale. Potrivit Misiuni de monitorizare, sunt necesare îmbunătăţiri în asigurarea un proces electoral liber de intervenţii administrative nepotrivite, garantarea respectării depline a libertăţii de exprimare şi a accesului la informaţie şi sporirea încrederii publice. Raportul scoate în evidenţă mai multe neajunsuri care au rămas încă nerezolvate: utilizarea resurselor administrative, presupuse intimidări a concurenţilor şi alegătorilor de către poliţie, probleme legate de reflectarea campaniei în mass-media (inclusiv privind radiodifuzorul public Moldova 1), lipsa unei proceduri unice de înregistrare a candidaţilor, imposibilitate de exercitare a dreptului electoral pentru cetăţenii din regiunea transnistreană. În pofida acestor concluzii, aprecierile oficialilor europeni privind alegerile, făcute publice la conferinţa de presă de prezentare a raportului au fost foarte pozitive. În particular, Marinne Mikko, şefa delegaţiei Parlamentului European a declarat că "Noi [Misiunea de Observare] am observat îmbunătăţiri reale comparativ cu alegerile parlamentare din 2005", iar Petros Efthymiou, şeful delegaţiei Adunării Parlamentare a OSCE s-a arătat bucuros de progresul democraţiei în Moldova. Într-un alt interviu acordat unui post de radio estonian, Marianne Mikko a declarat că "alegerile parlamentare din Moldova provoacă emoţii pozitive în Europa", şi atît OSCE, ct şi UE au apreciat înalt nivelul de pregătire şi de organizare a alegerilor de către Moldova.

Comisarul European pentru Relaţii Externe şi Politica de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner felicită cetăţenii Moldovei că au participat activ la alegerile parlamentare, menţionînd că acestea s-au desfăşurat într-un mod paşnic şi ordonat şi într-un mediu pluralist. Comisarul european menţionează şi neajunsurile raportate de Misiunea internaţională de observare, îndemnînd Parlamentul nou ales să implementeze recomandările Misiunii.

7 aprilie 2009

Comisarul european Benita Fererro-Waldner cere stoparea acţiunilor de violenţă din Chişinău şi îndeamnă părţile să recurgă la dialog şi să evite declaraţii violente ce ar duce la amplificarea situaţiei. Comisarul aminteşte că "toate contestaţiile privind alegerile ce au avut loc duminică, 5 aprilie, ar trebui adresate structurilor responsabile".

Preşedinţia cehă a Uniunii Europene face o declaraţie prin care condamnă utilizarea violenţei la Chişinău şi îndeamnă părţile să dea dovadă de reţinere. Preşedinţia readuce aminte că potrivit rezultatelor preliminare ale misiunii internaţionale de observare, alegerile au îndeplinit toate standardele şi angajamentele internaţionale, dar sunt necesare unele îmbunătăţiri.

8 aprilie 2009

Observatorul european baroneasa Emma Nicholson, a declarat că are temeri privind rezultatele raportului OSCE, raportul OSCE fiind prea blînd şi prietenos.

9 aprilie 2009

Trio Preşedinţiei Uniunii Europene (Miniştrii de Externe ai Cehiei, Franţei şi Suediei) în timpul unei şedinţe la Sarajevo reiterează mesajele anterioare şi declară că "va continua colaborarea cu R. Moldova în conformitate cu valorile şi standardele europene şi […] va consolida mai departe relaţiile dintre UE şi Moldova". În acest context, rolul Reprezentantului Special al Uniunii Europene în Moldova este crucial. De asemenea, UE face apel la Guvernul Republicii Moldova să restabilească relaţiile normale cu România, deoarece "pentru UE este esenţial de a avea relaţii bune cu vecinii săi" şi să respecte libertăţile constituţionale, toate părţile abţinîndu-se de la orice acţiuni violente.

10 aprilie 2009

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan declară într-un interviu ziarul "Financial Times" şi Radioului maghiar că introducerea regimului obligatoriu de vize pentru cetăţenii români nu înseamnă închiderea frontierelor cu România, ci are drept scop realizarea unui control mai riguros la hotar după evenimentele din 6–7 aprilie. Referindu-se la semnificaţia Parteneriatului Estic pentru Republica Moldova, inclusiv din perspectiva ultimelor evenimente, Andrei Stratan apreciază buna cooperare pe care a avut-o Moldova cu UE, dar este nemulţumit de "vacuumul dintre relaţiile moldo-europene" din prezent. Potrivit ministrului, "Moldova este într-o uşoară derută, deoarece nu înţelege foarte clar pe unde trece calea ei europeană – prin Balcanii Occidentali sau prin muntele Ararat". (sursa: comunicat MAEIE)

Kalman Mizsei, Reprezentantul Special al Uniunii Europene pentru Republica Moldova are o întrevedere cu Andrei Stratan, Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, care îi prezintă poziţia autorităţilor moldoveneşti faţă de situaţia creată în ţară. Kalman Mizsei afirmă că Uniunea Europeană urmăreşte cu atenţie evenimentele de la Chişinău, şi este disponibilă să acorde ajutorul necesar pentru dezamorsarea crizei. Oficialul European subliniază caracterul echilibrat al poziţiei UE faţă de evenimentele de la Chişinău, dar accentuează importanţa respectării dreptului cetăţenilor la libera exprimare şi întruniri şi a respectării de către toţi cetăţenii a normelor constituţionale.

11 aprilie 2009

Preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin are o discuţie telefonică cu Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politica Externă şi Securitate Comună Havier Solana, în care cere lui Solana să trimită o misiune în scopul documentării oficialilor europeni la faţa locului cu starea reală a lucrurilor, pentru "a evita speculaţiile apărute în unele mass-media în legătură cu evenimentele de ultima oră din Republica Moldova". (sursa: Infotag)

13 aprilie 2009

UE a decis trimiterea la Chişinău a unei misiuni de monitorizare a situaţiei post-electorale. Comisia Europeană salută decizia autorităţilor moldoveneşti de a număra repetat buletinele de vot din alegerile parlamentare şi declară inadmisibilă aplicarea violenţei şi încălcarea dreptului la libera întrunire.

15 aprilie 2009

Reprezentantul Special Uniunii Europene, Kalman Mizsei declară că liderii celor patru partide, care au trecut in parlament după alegerile din 5 aprilie, trebuie să lucreze asupra împăcării naţionale, să formeze organele de lucru ale parlamentului şi să aprobe guvernul. Potrivit lui Mizsei este foarte important ca toate cele patru partide să înceteze să folosească "limbajul necorect" în caracterizarea reciprocă, iar Uniunea Europeana va face tot posibilul pentru ca Moldova să revină la viaţa normală. Mizsei dă asigurări că în Moldova vor fi păstrate bazele democraţiei, pe care se fundamentează libertatea presei, iar UE face tot posibilul ca sa împace participanţii în situaţia de conflict. În acest sens, oficiul UE de la Chişinău activează pentru a aduce părţile de conflict să înceapă un dialog politic constructiv, al cărui scop este ieşirea din situaţia creata. (Sursa: Infotag)

Comitetului pentru afaceri externe al Parlamentului European şi delegaţia pentru relaţiile cu Moldova se întrunesc într-o şedinţă extraordinară privind situaţia politică din Moldova. Parlamentarii europeni fac un apel la calm şi accentuează solidaritatea cu România.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Relaţiile dintre R.Moldova şi România au degradat dramatic în această perioadă. Imediat după protestul din 7 aprilie şi devastarea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei, Preşedintele Vladimir Voronin, a acuzat România de implicare în acţiunile de protest. Ca urmare, la 8 aprilie 2009, ambasadorului României la Chişinău, Filip Teodorescu, împreună cu alţi doi colaboratori ai Ambasadei României sunt declaraţi persona non-grata. Tot în aceeaşi zi, guvernul Republicii Moldova a aprobat o decizie prin care introduce regim de vize cu România, începînd cu 9 aprilie 2009. Potrivit guvernului, această decizie urmăreşte "consolidarea eforturilor de menţinere a controlului asupra evenimentelor de protest care au loc în Chişinău".

Autorităţile române, într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe român, au respins categoric acuzaţiile autorităţilor moldoveneşti de implicare în relaţiile interne ale R. Moldova, subliniind că puterea comunistă transferă responsabilitatea pentru problemele interne din r. Moldova pe seama României şi a cetăţenilor români. În acelaşi timp, MAE român asigura că "nu va lua măsuri similare privind personalul Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti şi va menţine sistemul de vize gratuite pentru cetăţenii moldoveni".

La 14 aprilie 2009, preşedintele României, Traian Băsescu, a venit cu o adresare în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului privind situaţia politică în R. Moldova şi starea relaţiilor moldo-române. Preşedintele român a declarat drept inacceptabile acuzaţiile guvernării de la Chişinău la adresa României. Referindu-se la viitorul relaţiilor moldo-române, Traian Băsescu s-a disociat de guvernarea actuală de la Chişinău pe care o ostilă României, declarînd că România nu va lua contra-măsuri şi "va rămâne consecventă susţinerii unei politici active în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova şi pentru integrarea acestui stat în Uniunea Europeană". De asemenea, România va continua: să acorde sprijin persoanelor din Republica Moldova care se consideră români; să ofere burse tinerilor din R. Moldova pentru a studia în România; să sprijine dezvoltarea societăţii civile din R. Moldova. În plus, România va facilita procedura de redobîndire, la cerere, a cetăţeniei române de către cei care au pierdut-o în pofida voinţei lor.

În timpul unui apel televizat din 15 aprilie 2009, preşedintele în exerciţiu a R. Moldova Vladimir Voronin a catalogat discursul lui Traian Băsescu drept "un exemplu de revanşizm statal", învinuind repetat România de implicare în afacerile interne a R.Moldova, de promovarea unui românism fundamentalist şi agresiv şi acţiuni de destabilizare politică a R. Moldova. În acelaşi timp, Vladimir Voronin a îndemnat România să semneze Tratatul politic de bază şi Tratatului de frontieră, să activizeze eforturile în cadrul Uniunii Europene în vederea acordării dreptului de liberă circulaţie cetăţenilor Moldovei, demonstrîndu-şi astfel respectul pentru statalitatea moldovenească şi dorinţa de a ajuta Moldova pe calea integrării europene.

Notă ADEPT: Pînă în prezent nu au fost făcute publice probele care ar fi demonstrat implicarea României, sau a altor state în protestele din Chişinău.

Republica Moldova – Rusia

Pe parcursul derulării evenimentelor din Chişinău, autorităţile ruse şi-au exprimat repetat susţinerea faţă de acţiunile autorităţilor moldoveneşti în gestionarea crizei politice, generate de protestele din Chişinău. Mai mulţi politicieni ruşi au susţinut de asemenea, acuzaţiile autorităţilor moldoveneşti la adresa României, ca fiind responsabilă de destabilizarea situaţiei în ţară. Într-un comunicat de presă al MAE al Rusiei este recunoscută buna desfăşurare a alegerilor parlamentare din Moldova, şi se afirmă că scopul dezordinilor a fost "de a compromite performanţele din ultimii ani în consolidarea suveranităţii RM şi de a influenţa rezultatele alegerilor".

În acelaşi timp, preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin a acuzat Rusia de menţinerea a problemei transnistrene şi tergiversarea soluţionării acesteia, din motive geopolitice. Într-un interviu acordat ziarului "El Pais", Voronin a declarat că Rusia îl susţine pe Smirnov la putere, "care îi îndeplineşte ordinele" şi pe toţi miniştrii transnistreni care sunt şi membri ai serviciului de securitate rus.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

La 7 aprilie 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) s-a pronunţat în cauzele Hyde Park şi alţii c. Moldovei (nr. 4), Breabin c. Moldovei şi Străisteanu şi alţii c. Moldovei. În aceste cazuri Curtea a constatat violarea următoarelor drepturi şi libertăţi: libertatea de întrunire şi asociere, dreptul la libertate şi siguranţă, dreptul de a nu fi supus torturii şi tratamentelor inumane şi degradante dreptul la un recurs efectiv, dreptul privind motivarea detenţiei, dreptul de proprietate. Suma totală a despăgubirilor financiare, hotărîte de Curte în aceste trei cazuri este de 200 euro cu titlu de prejudiciu material, 60,000 euro cu titlu de prejudiciu moral şi 6,600 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)

Studii, analize, comentarii

Vize ilegale pentru menţinerea legalităţii
Sergiu Grosu, 15 aprilie 2009

Introducerea vizelor obligatorii pentru cetăţenii români contravine legislaţiei şi nu este argumentată juridic

»»»

Motivele "îngheţării" diferendului transnistrean
Maxim Kuzovlev, 15 aprilie 2009

Conflictul în regiunea transnistreană se perpetuează de vreo 20 de ani. În acest răstimp diferendul a parcurs mai multe etape şi stadii – de la "stadiul fierbinte" (acţiuni militare în anii 1991–1992) pînă la acel status quo din prezent. În aceşti ani s-a maturizat o nouă generaţie care nu a mai apucat perioada sovietică şi a trăit în condiţiile statului divizat de facto

»»»