versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Revoluţia postmodernistă, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

Notă ADEPT: Deşi încă la 22 aprilie Curtea Constituţională a confirmat legalitatea alegerii Parlamentului Republicii Moldova, la data de 1 mai 2009 Guvernul încă nu demisionase, astfel cum dispun prevederile constituţionale de la art.103.

1.1. Numiri. Demiteri

Guvernul a aprobat propunerile de rechemare din funcţii a cîtorva diplomaţi:

• Natalia Gherman a fost rechemată din funcţia de Ambasador al Republicii Moldova în Suedia;
• Veaceslav Madan a fost rechemat din funcţia de Ambasador al Moldovei în Bulgaria;
• Ivan Filimon a fost rechemat din funcţia de Ambasador al Moldovei în Belarus;
• Igor Corman este retras din funcţia de Ambasador al Moldovei în Germania;
• Lidia Guţu a fost rechemată din funcţia de Ambasador al Moldovei în România;
• Valeriu Bobuţac a fost rechemat din funcţia de Ambasador al Moldovei în Ungaria;
• Iulian Grigoriţă este rechemat din funcţia de Consul General al Republicii Moldova în Germania.

Ghenadie Mînăscurtă este numit în funcţia de reprezentant al Guvernului în Aeroportul Internaţional Liber "Mărculeşti".

Mihail Lupu este eliberat din funcţia de director general al Agenţiei Medicamentului, cu formula "în baza cererii de demisie". Anterior, Preşedintele RM a cerut eliberarea din funcţie a conducerii Agenţiei, pentru neprofesionalism.

Natalia Catrinescu este eliberată din funcţia de şef al Direcţiei coordonarea politicilor şi asistenţei externe a Aparatului Guvernului, în baza cererii de demisie.

1.2. Hotărîri

Hotărîrea pentru aprobarea Regulilor de eliberare a certificatului de luare în evidenţă a copilului care rămîne în ţară. Certificatul se eliberează de secţiile/direcţiile asistenţă socială şi protecţie a familiei, la solicitarea părintelui/tutorelui (curatorului), cetăţean al Republicii Moldova, care se angajează provizoriu în muncă în străinătate. La cererea pentru eliberarea certificatului părintele copilului trebuie să anexeze copiile buletinelor de identitate (al său şi al soţiei); copia certificatului de căsătorie/divorţ/deces; copia certificatului de naştere al copilului; adeverinţa despre componenţa familiei şi adeverinţa prin care se confirmă capacitatea părintelui, în îngrijirea căruia va rămîne copilul, de a-şi exercita drepturile şi obligaţiile părinteşti, eliberată de autoritatea tutelară.

Hotărîre privind transmiterea şi reparaţia capitală a sediului Parlamentului. Clădirea Parlamentului, situată în mun.Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, nr.105, se transmite din gestiunea Direcţiei pentru administrarea clădirilor Parlamentului în gestiunea Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, pentru perioada efectuării reparaţiei capitale. Ministerul urmează să organizeze efectuarea reparaţiei capitale a imobilului transmis.

Hotărîrea cu privire la perspectiva de dezvoltare social-economică a raioanelor Străşeni, Nisporeni şi Călăraşi. Avînd în vedere particularităţile specifice ale solului şi reliefului, îndeletnicirile tradiţionale ale locuitorilor din raioanele Străşeni, Nisporeni şi Călăraşi, precum şi în scopul coordonării acţiunilor privind dezvoltarea social-economică a acestor unităţi administrativ-teritoriale, Guvernul a creat o Comisie pentru coordonarea acţiunilor privind dezvoltarea social-economică a localităţilor din raioanele respective. Comisia va examina specificul, particularităţile şi nivelul de dezvoltare a unităţilor administrativ-teritoriale menţionate şi, în baza studiului respectiv, va elabora şi va prezenta Guvernului spre aprobare un program special de dezvoltare social-economică a localităţilor.

Hotărîrea pentru aprobarea cotei de imigrare. Pentru anul 2009, cota de imigrare în scop de muncă în Republica Moldova se aprobă în număr de 1300 persoane.

Hotărîri pentru aprobarea unor regulamente:

• cu privire la funcţionarea taberelor de odihnă şi întremare a sănătăţii copiilor şi adolescenţilor;
• condiţiile de achitare din contul statului a serviciilor de mediere în cauze penale.

Preşedinţie

2.1. Decrete

Prin decret al şefului statului a fost constituită Comisia de stat pentru elucidarea cauzelor, condiţiilor şi consecinţelor evenimentelor din 7–8 aprilie 2009, preşedinte al căreia a fost desemnat Vladimir Ţurcan, deputat în Parlament, ales pe lista PCRM. În componenţa comisiei au fost incluşi deputaţi în parlament, membri ai Guvernului în exerciţiu, reprezentanţi ai mediului academic, ai organizaţiilor studenţeşti şi ai mass-media. Conform decretului, concluziile comisiei urmează a fi prezentate pînă la 5 mai 2009 şi să fie examinate în cadrul unei şedinţe a Parlamentului.

Preşedintele Republicii Moldova a semnat decretul privind convocarea în ziua de 5 mai 2009 a Parlamentului nou-ales.

Prin decrete prezidenţiale, au fost numiţi în funcţie cîţiva ambasadori ai Moldovei:

• Lidia Guţu – în Bulgaria;
• Valeriu Bobuţac – în Belarus;
• Sergiu Stati – în Turcia.

"Ordinul de Onoare" i-a fost decernat lui Marc Tkaciuk, ex-consilier al Preşedintelui Republicii Moldova în problemele politice şi lui Fiodor Căpăţîină, preşedinte al Asociaţiei Obştesti "Societatea Cernobîl din Moldova".

Cu Ordinul "Gloria Muncii" au fost distinşi:

• Vladimir Bogdan, consultant principal în Serviciul acte ale Preşedintelui
• Oxana Domenti, consilier al Preşedintelui Republicii Moldova în problemele dezvoltării sociale;
• Viorelia Moldovan-Batrînac, consilier al Preşedintelui Republicii Moldova în problemele culturii, învăţămîntului şi ştiinţei;
• Alina Russu, şef al Direcţiei generale;
• Maria Suharschi, consultant principal;
• Ludmila Borgula, deputat în Parlament;
• Boris Ştepa, deputat în Parlament;
• Damian Munteanu, prim-vicepreşedinte al Consiliului Organizaţiei Veteranilor din RM.

Medalia "Meritul Civic" a fost conferită:

• Igor Vremea, consilier al Preşedintelui Republicii Moldova în problemele juridice, şef al Direcţiei drept şi relaţii publice;
• Serghei Sîrbu, şef adjunct al Direcţiei drept şi relaţii publice (reprezentant al PCRM în organele electorale);
• Alim Afonin, deputat în Parlament;
• Larisa Zimin, deputat în Parlament;
• unor colaboratori din serviciile administrativ, petiţii şi audienţă, de presă ale Aparatului Preşedintelui RM.

2.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Urmările acţiunilor de protest din 7 aprilie 2009

La 15 aprilie Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă cu participarea conducerii Parlamentului, Guvernului, a factorilor de decizie din cadrul unor instituţii de ordine şi drept, în cursul căreia a fost discutată situaţia creată urmare a acţiunilor violente de protest produse în centrul capitalei la 7 aprilie. Şeful statului a informat despre convorbirile purtate cu oficiali europeni şi internaţionali la subiectul manifestărilor violente din capitală, consecinţelor acţiunilor respective şi măsurilor de depăşire a acestora întreprinse de autorităţile moldoveneşti. Vladimir Voronin a solicitat Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană să utilizeze toate posibilităţile pentru a prezenta şefilor de stat din cadrul UE, instituţiilor europene şi internaţionale, în primul rînd OSCE şi APCE, starea reală a lucrurilor în Republica Moldova. Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale şi altor organe de drept li s-a cerut o analiză amplă şi foarte detaliată a evenimentelor care s-au produs pe 6–7 aprilie în Chişinău, despre etapele de organizare şi desfăşurare a acţiunilor respective. Şeful statului a mai solicitat elaborarea şi implementarea măsurilor adecvate pentru prevenirea unor astfel de situaţii pe viitor şi pentru anihilarea cauzelor şi condiţiilor activităţilor antistatale, de dezordine în masă şi infracţionale.

În seara zilei aceleiaşi zile de 15 aprilie, şeful statului s-a adresat cu un apel televizat către populaţie, în cadrul căruia a acuzat existenţa unor forţe capabile să sacrifice instituţiile democratice, respectul faţă de lege, opţiunea europeană a Republicii Moldova şi statalitatea ei de dragul ambiţiilor de a accede la putere. Vladimir Voronin a acuzat conducerea României de acţiuni tendenţioase şi inoportune faţă de Republica Moldova, dar în acelaşi timp, şeful statului a recunoscut existenţa istoriei comune şi faptul că vorbim aceeaşi limbă, chiar dacă aceasta este numită diferit. În acelaşi apel, Preşedintele ţării a îndemnat pe toţi participanţii la procesul politic să revină pe făgaşul dialogului civilizat, iar organelor de drept le-a cerut "iniţierea amnistiei totale şi sistarea tuturor formelor de urmărire a participanţilor la acţiunile de protest stradal", cu excepţia reprezentanţilor lumii interlope şi a recidiviştilor.

Şedinţe de lucru, informare şi planificare

Deşi mandatul de şef al statului este oficial expirat, Preşedintele Republicii Moldova a continuat practica convocării unor şedinţe la care au fost analizate diverse acţiuni întreprinse anterior şi stabilite sarcini de activitate a Guvernului pentru perioade următoare, inclusiv anuale. Astfel, au fost convocate şedinţe privind:

• combaterea traficului ilicit de mărfuri;
• gazificarea ţării;
• revenirea la raionul Căinari;
• îndeplinirea doleanţelor alegătorilor;
• reconstrucţia şi reparaţia patrimoniului cultural-istoric;
• activitatea Aeroportului Internaţional Liber "Mărculeşti";
• aniversarea a 65-a a eliberării Moldovei;
• construcţia şi reabilitarea drumurilor naţionale etc.

Politici economice

1. Macroeconomie

Criza se înteţeşte…

Cifrele statistice arată clar că pentru T1’2009 faţă de sfîrşitul lunii decembrie 2008 PIB-ul a scăzut cu cca 2 p.p. şi acesta este doar începutul de an. Producţia industrială în primul trimestru a scăzut cu cca 26%. Exporturile şi importurile pentru aceiaşi perioada au intrat în statistică cu minus – de cca 20% şi 30%, respectiv, fapt pentru care s-au diminuat volumul taxelor şi impozitelor alocate din operaţiunile de export-import în visteria statului şi care constituie partea leului în buget. În plus, practic toate tipurile de transport au înregistrat scăderi de peste 50%, sectorul comerţului cu amănuntul şi cel al serviciilor resimt diminuări ale tranzacţiilor şi operaţiunilor faţă de acum 3 luni sau jumătate de an în urmă.

Mai mult, FMI s-a arătat îngrijorat de situaţia din sistemul bancar şi bugetar în misiunea din 22–24 aprilie pe care au avut-o la Chişinău. Dacă mai punem la toate acestea şi tensiunile de pe scena politică, atunci toate astea luate la un loc pot avea un impact dramatic asupra economiei ţării în acest an. Deocamdată datele pentru şomaj nu sunt, de aceea este cam dificil să venim cu nişte probe statistice din simplu motiv că acestea chiar nu sînt, însă faptul că multe persoane sînt plecate în concediu forţat sau chiar disponibilizate ne face să credem că şomajul este în plină ascensiune.

FMI prognozează o înrăutăţire continuă a acestor indicatori. Respectiv, un impact dramatic al crizei asupra economiei moldovene – chiar de minus 5% pentru acest an şi o stagnare în 2010, creşterea deficitului bugetar de la 1 la mai mult de 10%, precum şi a datoriei externe. Principala provocare pentru guvern va fi revizuirea sau chiar reducerea cheltuielilor publice (avînd în vedere că tot guvernul a fost cel care a declarat majorări de salarii şi pensii) şi a datoriei statului într-un moment in care populaţia este supărată din cauza inegalităţilor sociale şi se teme de impactul crizei globale. Nu excludem mai multe efecte negative pe termen scurt, însă oportunităţile pe termen lung rămîn şi mai incerte. O viitoare scădere a ratingului de ţară ar duce implicit la creşterea costului finanţării externe şi, de asemenea, este foarte probabil ca şi nivelul investiţiilor străine să fie influenţat.

Eventuale soluţii…

Probabil că FMI de rînd cu alţi donatori şi investitori va sprijini Republica Moldova în condiţiile în care va avea o guvernare responsabilă. Aceasta ar însemna cel puţin reintroducerea impozitului pe venit la persoanele juridice (cu toate că situaţia în care se află actualmente sectorul productiv este jalnică) şi la sigur îngheţarea creşterii salariale. Aceste soluţii nu sînt cele mai bune, dar într-un fel singurele posibile în conjunctură creată. O altă soluţie pentru creşterea veniturilor bugetare ar fi privatizarea unor întreprinderi, însă scoaterea acestora la privatizare în timp de criză ar fi o soluţie şi mai proastă, unde mai pui că puţine din cele expuse spre privatizare anul trecut au fost achiziţionate. O atenţie deosebită va trebui acordată consolidării sistemului financiar, astfel încît companiile mici şi mijlocii să aibă acces la finanţare pentru comerţ şi investiţii, situaţie care va duce eventual la crearea de noi locuri de muncă.

2. Sistemul bancar

Băncile locale încep să resimtă efectele crizei…

Efectele crizei economice au făcut ca mai multe instituţii bancare din ţară să sisteze acordarea de credite populaţiei şi chiar agenţilor economici. Principala explicaţie precum că sectorul financiar-bancar s-a făcut mult mai reticent în acordarea de credite ar fi că mai multe companii, în particular cele din construcţii nu sînt în stare să întoarcă împrumuturile contractate. Unele instituţii bancare chiar au stopat creditarea pentru nevoi personale (consum), cît şi a celor ipotecare. Am putea concluziona că sistemul ar fi în criză de lichiditate, cu toate că principalii indicatori bancari arată contrariul.

În plus, o bună parte din lichidităţile băncilor erau plasate din banii trimişi de moldovenii care lucrează în afara ţării, or odată ce transferurile au scăzut din intensitate (cu cca 60 milioane USD mai puţin faţă de T1’2008), putem constata că actualmente băncile au mai puţini bani în portofoliu. Pe de altă parte, nici cetăţenii nu prea se îmbulzesc să contracteze credite de la bănci. Mai ales în actuala conjunctură economică (cum ar fi potenţiala depreciere a leului faţă de principalele monede de referinţă). Altfel spus, dacă împrumutăm, spre exemplu, 11 mii lei, într-un final va trebui să restituim cel puţin 13 sau 14 mii (plus dobînda) în cazul devalorizării.

Efecte restricţionării creditare…

Odată cu încetinirea creditării o să scadă puterea de consum a populaţiei. Astfel, se aşteaptă o reducere a presiunilor de creştere a preţurilor în condiţiile în care politica monetară va rămîne restrictivă şi în 2009. Cu toate că pentru T1’2009 avem chiar deflaţie. Mai puţine împrumuturi vor însemna şi o cerere mai mică pentru bunurile de larg consum aduse din afara graniţelor. Asta ar însemna importuri mai reduse, adică o reducere a deficitului comercial, dar în acelaşi timp şi potenţiale reduceri a veniturilor la buget, respectiv ar putea fi afectate cheltuielile bugetare. Într-un final mai puţine credite (inclusiv pentru agenţii economici) vor duce la o scădere a consumului şi, implicit, a PIB şi a importurilor. Limitarea creditării, cu impact direct asupra consumului populaţiei, se va resimţi din 2009 şi ar putea determina o încetinire a creşterii economice sau chiar recesiune, în special pe segmentul construcţiilor şi serviciilor.

3. Piaţa muncii

Statistica zice că salariile sînt în creştere…

Potrivit datelor BNS în ianuarie-martie 2009 (T1) salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională a constituit 2569,1 lei (227 USD) şi s-a mărit faţă de perioada similară a anului precedent cu 12% (asta doar în termeni nominali şi mult sub media de 300 USD promisă de autorităţi) . Salariul real în aceiaşi perioadă de timp s-a majorat cu 9%. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 2208,6 lei (195 USD) şi a crescut faţă de aceiaşi perioada a anului trecut cu 23%, în sectorul real al economiei – 2782,4 lei (246 USD) şi a crescut cu 9% faţă de perioada similară a anului precedent.

În luna martie remunerarea medie a unui salariat a fost de 2643,7 lei. Comparativ cu luna martie a anului precedent salariul mediu lunar s-a mărit cu 12% şi salariul real cu 10%. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 2305,5 lei şi s-a mărit cu 24 la sută faţă de perioada similară a anului trecut. În sectorul real salariul mediu lunar a înregistrat 2840,9 lei şi a crescut cu 8% faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut. Totodată, aceleaşi date ale BNS informează că mărimea medie a minimului de existenţă în anul 2008 a constituit puţin peste 1368 lei, fiind în creştere faţă de anul 2007 cu peste 24%.

Transnistria

Atitudinea faţă de alegerile parlamentare din Republica Moldova

• La 2 aprilie 2009 Consiliul coordonator al organizaţiilor neguvernamentale şi al partidelor din Transnistria, constituit din 30 de organizaţii, a adresat un apel către cetăţenii din regiune, îndemnîndu-i să boicoteze alegerile parlamentare din Republica Moldova. Semnatarii apelului au acuzat autorităţile moldovene de naţionalism şi de faptul că "nu s-au pocăit pentru crimele săvîrşite împotriva transnistrenilor, care au o altă orientare – Rusia, care, la fel ca o mamă, are grijă de micul nostru stat".

  Numărul alegătorilor din localităţile din stînga Nistrului care au participat la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009

  Secţia de votare	Localitatea	Numărul de alegători care au participat la votare
  nr. 49	s. Sănătăuca	72
  nr. 3	or. Rezina	558
  nr. 4	s. Cocieri	507
  nr. 6	s. Doroţcaia	588
  nr. 40	s. Varniţa	1556
  nr. 41	s. Varniţa	852
  nr. 33	s. Hagimus	120
  nr. 27	s. Fîrlădeni	25
  nr. 23	s. Copanca	76
  nr. 23	s. Răscăieţi	83
  	Total	4437

• Potrivit agenţiei transnistrene oficiale "Olvia-press", tentativa autorităţilor moldovene de a deschide o secţie de votarea pentru alegerile parlamentare în satul Corjova (satul natal al preşedintelui moldovean Vladimir Voronin), aflat în zona de securitate şi pe care autorităţile moldovene, pe de o parte, iar cele transnistrene, pe de altă parte, îl consideră sub jurisdicţia respectivă, a fost o provocare a autorităţilor de la Chişinău. Potrivit agenţiei menţionate, la 5 aprilie, către ora 7.00, înaintea deschiderii secţiei de votare a avut loc un miting de protest, desfăşurat sub drapelele Transnistriei şi Rusiei, cu lozinci: "Nu alegerilor ilegale!", "Naţionalismului – nu, negocierilor de pace – da"! Înaintea începerii votării, cîţiva manifestanţi au pătruns în secţia de votare şi au confiscat urna de vot. Pentru clarificarea situaţiei, locul incidentului a fost vizitat de membrii Comisiei Unificate de Control (CUC) din partea Ucrainei, Moldovei şi ai misiunii OSCE.

• Procuratura generală a Republicii Moldova a deschis o cauză penală în legătură cu zădărnicirea desfăşurării alegerilor la Corjova. Cu această ocazie co-preşedintelele CUC din partea Transnistriei, Oleg Beleacov, a declarat că decizia Procuraturii este una politică, întrucît satul Corjova este sub jurisdicţia Transnistriei. Potrivit lui, un dosar penal pe marginea acestui caz ar fi trebuit să instrumenteze autorităţile transnistrene fiindcă autorităţile moldovene sînt cele care au comis un act ilegal pe teritoriul Transnistriei.

Reacţiile presei şi ale oficialităţilor transnistrene la criza politică din Republica Moldova

• Criza politică din Republica Moldova a fost pe larg mediatizată în regiunea transnistriană. Concluziile principale pe care le-au vehiculat propagandiştii transnistreni s-au redus la afirmaţii de genul – "ceea ce s-a întîmplat la Chişinău în zile de 6–7 aprilie ca urmare a alegerilor parlamentare confirmă, o dată în plus, corectitudinea alegerii căii independenţei Transnistriei faţă de Republica Moldova". Un accent deosebit în reflectarea evenimentelor de la Chişinău s-a pus pe faptul că unii manifestanţi afişau lozinci "Noi sîntem români!" şi pe faptul că pe edificiile devastate ale Parlamentului şi Preşedinţiei Republicii Moldova au fost arborate drapelele Uniunii Europene şi al României. Propagandiştii transnistreni s-au străduit să-şi extindă concluziile şi asupra viitorului Republicii Moldova – "tinerii care au ieşit la proteste spontane au viziuni pro-româneşti şi sînt susţinuţi de forţe politice pro-româneşti. Dacă nu acum, atunci în viitor Republica Moldova se va uni cu România… În urma crize preşedintele Voronin şi-a fortificat poziţiile în interiorul Moldovei, dar a pierdut mult pe dimensiunea reintegrării ţării. Nu poate avea loc reintegrarea ţării pe fundalului unui "factor românesc" atît de puternic", care are capacitatea să organizeze o "lovitură de stat" la Chişinău, după cum a declarat preşedintele Voronin".

• Potrivit ministrului-adjunct al securităţii (MGB) transnistrene, Valeri Iunevici, "în vederea prevenirii unor eventuale provocaţii a fost adusă în stare de alertă efectivul subdiviziunii cu destinaţie specială "DELTA" a MGB-uliui transnistrean".

• Şi oficialităţile transnistrene s-au cramponat de "factorul românesc" în evaluarea evenimentelor din 6–7 aprilie. Potrivit şefului diplomaţiei de la Tiraspol, Vladimir Yastrebceak, la Chişinău nu a avut loc o "revoluţie cromatică", întrucît acest gen de revoluţii se realizează liniştit: "este vorba despre manifestarea "factorului românesc", care indică foarte clar că tineretul moldovean este gată să meargă pe baricade pentru ideile românizării… În aceste circumstanţe, cea mai adecvată opţiune pentru Transnistria este consolidarea independenţei… Viitorul Republicii Moldova este, totuşi, unirea cu România". În acelaşi context, liderul transnistrean Igor Smirnov a declarat pentru agenţia "Interfax" că nu mai are ce discuta cu actualele autorităţi de la Chişinău după evenimentele din 6–7 aprilie: "comunitatea internaţională s-a putut convinge cu cine avea de-a face. Ce să discutăm cu o putere care este în conflict cu propriul popor. Chiar crede cineva că această putere ar putea apăra transnistrenii de naţionalişti?". Aceste atitudini arată că autorităţile moldovene au făcut un mare deserviciu procesului de reintegrare a ţării, invocînd "factorul românesc" drept principala cauză a violenţelor din 6–7 aprilie. Sau, dimpotrivă, invocarea "factorului românesc" este privit ca o scuză pentru incapacitatea soluţionării conflictului, lucru care pare verosimil în lumina semnării Declaraţiei de la Barviha.

• Profitînd de destabilizarea politică de la Chişinău cercurile politice transnistrene întreprind măsuri demonstrative de depărtare faţă de Republica Moldova şi apropiere de Rusia. Astfel, deputaţii fracţiunii partidului "Obnovlenie", condus de speaker-ul, Evgheni Şevciuk, au lansat o iniţiativă legislativă de modificare a legii privind simbolurile de stat. Potrivit proiectului se preconizează ca în regiune alături de "drapelul de stat" (fostul drapel al RSSM) să fie oficializat şi "drapelul naţional", care să fie identic cu cel al Federaţiei Ruse. Motivarea acestei iniţiative are la bază rezultatele referendumului din 17 septembrie 2006 în cadrul căruia 97% s-ar fi pronunţat pentru independenţa Transnistriei şi aderarea ei ulterioară la Rusia.

Eforturile de reluare a procesului de negocieri

• La 28 aprilie 2009, la Viena au avut loc consultări în format "3+2" (fără participarea reprezentanţilor Republicii Moldova şi ai Transnistriei). Participanţii la consultări din partea Rusiei, Ucrainei, OSCE, SUA şi UE au ajuns la concluzia că este necesară reluarea negocierilor în format "5+2". De asemenea, participanţii la consultări au menţionat importanţa contactelor dintre părţile implicate în conflict la toate nivelele, incluzînd grupurile de experţi.

• La 29 aprilie 2009, în cadrul unui interviu televizat preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin, a declarat că "problema integrităţii teritoriale a ţării este de cea mai mare importanţă pentru conducerea Moldovei". El a subliniat că "în situaţia care s-a creat după alegeri unii politicieni de croială politică ieftină încearcă să joace cartea lor, inclusiv in problema reglementării transnistrene… Însă soluţionarea acestei probleme nu trebuie pusă în legătură cu evenimentele care au avut loc la începutul lunii aprilie. În procesul reglementării transnistrene trebuie să avansăm. Şi în situaţia ce s-a creat fiecare trebuie să se ocupe de lucrul său, inclusiv politicienii şi Parlamentul… Faptul că la Viena au fost examinate perspectivele începerii procesului de negocieri în format deplin, pentru prima data după mulţi ani, ne bucură şi ne încurajează foarte mult". Potrivit lui Voronin "în soluţionarea problemei transnistrene conducerea ţării va urma politica anterior edificată".

• La 30 aprilie, ministrul Reintegrării, Vasilii Şova, a avut o serie de întrevederi cu Reprezentantul Special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Miszei, şeful Misiunii OSCE în Moldova, Philip Remler, şi ambasadorul SUA, Asif Chaudhry, în cadrul cărora a fost efectuat un schimb de opinii asupra reglementării transnistrene. Ministrul Şova a menţionat disponibilitatea de a continua consultările în diverse configuraţii în scopul pregătirii întîlnirii în formatul "5+2" şi de a organiza în luna iunie un seminar consacrat demilitarizării şi întăririi încrederii în sfera militară. În acelaşi context, liderul transnistrean Igor Smirnov şi şeful diplomaţiei de la Tiraspol, Vladimir Yastrebciak, la întîlnirile pe care le-au avut cu reprezentanţii mediatorilor şi observatorilor internaţionali au ţinut să sublinieze că formatul "5+2" este unul consultativ, menit să ofere un cadru pentru schimburi de păreri şi nicidecum pentru adoptarea unor decizii, lucru care ţine de competenţa exclusivă a părţilor implicate în conflict.

Conflictul ramurilor puterii din Transnistria

• Pe fundalul crizei politice din Republica Moldova, liderii transnistreni pot să-şi permită demonstrarea caracterului democratic al concurenţei politice din regiune. În pofida acutizării acestei concurenţe, oricum, procesele din Transnistria par să aibă o semnificaţie pozitivă pe fundalul celor din Republica Moldova. La 15 aprilie 2009, deputaţii din Sovietul suprem din Transnistria au votat în prima lectură amendamentele la constituţie, dînd curs "iniţiativei a celor 17 deputaţi" (în total în Sovietul supreme sînt 43 de deputaţi), care au demarat procedura de modificare. Cei 17 fac parte preponderent din fracţiunea Partidului "Obnovlenie", condus de speaker-ul Evgheni Şevciuk (Vasilii Moraru, Victor Guzun, Piotr Pasat, Grigorii Diacenco, Liubomir Rîbeak, Serghei Babenco, Vladimir Bodnar, Claudia Trescova, Iurii Sporiş, Veaceslav Tobuh, Olga Gucalenco, Ilona Tiureaeva, Anatolii Dirun, Ilia Vasiliev, Serghei Ceban, Anton Onufrienco şi Galina Antiufeeva). Esenţa modificărilor constă în:

  • lichidarea postului de vice-preşedinte;
  • obligarea cabinetului de miniştri de a prezenta dări de seamă nu doar preşedintelui, ci şi forului legislativ;
  • obligarea preşedintelui să adreseze mesaje forului legislativ în fiecare an;
  • votarea de către forul legislative cu 2/3 de voturi a persoanei care va ocupa funcţia de preşedinte în eventualitatea survenirii vacanţei acesteia. Persoana care va efectua interimatul va rămîne în funcţie pînă la înlăturarea cauzelor care au provocat această stare sau pînă la alegerile prezidenţiale, la care nu va putea participa.

• Proiectul de modificare a constituţiei transnistrene a fost criticat dur de partidele şi organizaţiile obşteşti afiliate liderului transnistrean Igor Smirnov. Înainte de votare, la 10 aprilie, a avut loc Forul civic la care au participat peste 90 de organizaţii non-guvernamentale şi partide politice (Partidul Patriotic din Transnistria, condus de fiul lui Smirnov; filiala Partidului Liberal Democrat din Rusia, afiliat partidului din Rusia al lui Vladimir Jirinovski; Partidul "Voinţa Poporului", afiliat partidului din Rusia al lui Serghei Baburin).

• Reacţia lui Igor Smirnov şi a cabinetului său de miniştri faţă de "iniţiativa celor 17" a fost una extrem de negativă. Smirnov a propus amînarea votării în prima lectură şi supunerea iniţiativei respective unor dezbateri publice largi. Argumentele lui s-au referit la încălcarea principiului "separaţiei puterilor" în eventualitatea adoptării finale a amendamentelor. De asemenea, Smirnov a lăsat să se înţeleagă că amendamentele ar fi îndreptate împotriva vice-preşedintelui Alexandr Koroliov, care ar putea să-i succedă la putere. La întrebarea adepţilor lui Smirnov de ce deputaţii se grăbesc să adopte aceste amendamente, ultimii au răspuns că fac acest lucru pentru a armoniza cadrul legislativ al regiunii transnistrene cu cel al Rusiei. Concluzia la care au ajuns părtaşii lui Smirnov este că speaker-ul Sovietului suprem urmăreşte transformarea de o manieră voluntaristă a republicii prezidenţiale în republică semi-prezidenţială. Ei consideră că acest gen de transformări sînt inadmisibile în situaţia actuală şi că regimul prezidenţial şi-a demonstrat eficienţa. La dezbaterile care au anticipat votarea amendamentelor constituţionale a participat şi Igor Smirnov. Deşi a fost citat foarte des baronul de Montesquieu, mai des a fost citată Constituţia Federaţiei Ruse. S-a dovedit că, atît Smirnov, cît şi Şevciuk înţeleg ajustarea legislaţiei transnistrene la cea rusească după cum le convine lor personal. În semn de protest că legislativul transnistrean nu a luat în consideraţie obiecţiile sale, Smirnov şi membrii cabinetului lui de miniştri au părăsit sala de şedinţe. Totuşi, înainte de a părăsi sala Smirnov a ameninţat cu desfăşurarea unui referendum pe problema în cauză.

Implicarea sectorului asociativ în disputa ramurilor puterii

• Concurenţa politică între grupările politice conduse de speaker-ul Evgheni Şevciuk şi liderul trasnistrean Igor Smirnov s-a extins şi asupra domeniului civic. Partidul Patriotic din Transnistria (PPT), condus de Oleg Smirnov, fiul liderului transnistrean Igor Smirnov, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că în regiune s-ar putea constitui două structuri paralele – "Camere obşteşti". PPT afirmă că încă în luna ianuarie a lansat iniţiativa constituirii "Camerei obşteşti" (după calapodul celei din Federaţia Rusă) care, o lună mai tîrziu, a fost reluată de Partidul "Obnovlenie" al speaker-ului Şevciuk. Pe de altă parte, la 5 martie Consiliul Coordonator al organizaţiilor obşteşti şi al partidelor politice a lansat iniţiativa ca să nu fie constituită "Camera obştească", ci să fie reanimat "Consiliul obştesc", constituit de Igor Smirnov în iunie 2007. Potrivit PPT, pentru a nu discredita ideea forumului civic şi a "Camerei obşteşti", Şevciuk şi Smirnov ar trebui să constituie un grup de lucru mixt pentru a ajunge la un numitor comun în chestiunea respectivă. PPT şi-a făcut publică viziunea asupra rolului "Camerei obşteşti", care trebuie să urmeze exemplul celei din Rusia pentru a fi eficient. În acest sens, "Camera obştească" trebuie:

  1. să fie constituită nu doar din membri numiţi, ci şi aleşi;
  2. să aibă destule pîrghii pentru a efectua controlul civic asupra structurilor publice;
  3. să participe la procesul legislativ.

• La 10 aprilie şi-a desfăşurat lucrările Forul civic din Transnistria la lucrările căruia au participat reprezentanţi a 92 de ONG-uri şi un şir de partide politice, care au îndemnat Sovietul suprem să se abţină de la votarea modificărilor constituţiei şi schimbarea sistemului electoral. Astfel, balanţa de forţe în regiune s-a profilat după cum urmează: o majoritate parlamentară, consolidată în jurul speaker-ului Evgheni Şevciuk, pe de o parte, şi administraţia lui Igor Smirnov, susţinută de un şir de organizaţii civice şi partide politice minuscule, dar mai ales de cele mai importante unităţi mass-media din regiune. De aceea, Smirnov şi aderenţii săi insistă asupra desfăşurării unui referendum pe marginea modificării constituţiei şi a sistemului electoral.

Evoluţiile social-economice din Transnistria

• Ministerul economiei din Transnistria a dat publicităţii lista subiecţilor economici care au deţinut poziţii dominante sau monopoliste pe diferite segmente ale pieţei. Existenţa unor monopolişti pe piaţa transnistreană, în pofida existenţei unei legislaţii anti-monopol şi a unei structuri abilitate să combată monopolismul, se explică prin faptul că regiunea este foarte mică şi este nejustificată din punct de vedere economic existenţa mai multor întreprinderi specializate în acelaşi domeniu. Din lista dată publicităţii fac parte, pe domeniile:

  • produselor lactate – combinatele de lactate din Rîbniţa şi Tiraspol. Combinatul din Rîbniţa menţine întîietatea în producerea grăsimilor animaliere şi a caşcavalului, iar Combinatul din Tiraspol deţine întîietatea în producerea îngheţatei. Combinatul din Rîbniţa le-a devansat pe cele din Tiraspol şi Bender datorită lărgirii bazei de materie primă;
  • produselor de panificaţie – Combinatul de panificaţie din Tiraspol, care şi-a îmbunătăţit echipamentul tehnologic şi baza de materie primă, achiziţionînd cîteva mii de hectare de pămînt pe care îşi cultivă materia primă;
  • produselor de carne şi mezeluri – Combinatul de carne din Bender, care produce atît diferite soiuri de mezeluri, cît şi semi-fabricate din carne;
  • produselor alcoolice – Fabrica de vinuri şi cognac din Tiraspol "Kvint", deţine întîietatea în producerea şi desfacerea de brandy. Fabrica de vinuri "Buket Maldavii" deţine întîietatea în producerea şi desfacerea vinurilor. Fabrica de bere din Bender deţine întîietatea în producerea şi desfacerea berii;
  • produselor textile – Fabrica de textile "Tirotex" deţine întîietatea în producerea articolelor de bumbac, tricotaj, lenjerie de corp etc.;
  • produselor din metale – Uzina metalurgică din Rîbniţa este monopolist în producerea oţelului şi a laminatelor;
  • producerii aparatajului electric – Uzina "Electromaş" din Tiraspol este monopolist în producerea aparatajului pompelor şi altor aparate electrice. Uzina de electroaparate din Tiraspol produce aparate de voltaj redus. Uzinele "Moldavcabeli", "Electrofarfor" şi "Litmaş", de asemenea, sînt monopolişti;
  • producerii materialelor de construcţie – Fabrica de cherestea din Rîbniţa, Fabrica de materiale de construcţie din Grigoriopol, Fabrica de cărămizi din Tiraspol, Fabrica de ciment din Rîbniţa, fabricile "Tirnistrom", "Nans", "Arşul";
  • produselor poligrafice – Tipografia "Tipar" din Tiraspol tipăreşte jumătatea din producţia poligrafică periodică din regiune, tipografia "Poligrafist" din Bender este lider în tipărirea cărţilor;
  • telefoniei mobile – Întreprinderea "Interdnestrcom" este în ultimii zece ani monopolist pe piaţa telefoniei mobile din regiune. De asemenea, asigură comunicarea instituţiilor publice din regiune. După procurarea şi fuziunea cu "Transtelecom" întreprinderea a devenit monopolist şi în asigurarea legăturii telefonice internaţionale şi prestării serviciilor de acces la reţeaua internet;
  • diverse – "Intercenter Lux" este firma cu diverse specializări: producerea articolelor de patiserie, uleiurilor vegetale, articolelor de tricotaj etc.

• Conform statisticilor oficiale din regiunea transnistreană în primele trei luni ale anului 2009 volumul comerţului extern al Transnistriei a fost de $425 milioane, cu 30% mai puţin decît pentru aceiaşi perioadă a anului 2008. Exportul a scăzut cu 43%, constituind $124 milioane. În perioada de referinţă acumulările la bugetul public au constituit doar 78,5% din cele planificate, iar în luna aprilie doar 37,9%. Din cheltuielile bugetare aproximativ jumătate, sau ~$25 milioane, sînt îndreptate spre achitarea salariilor. În primul trimestru al anului 2009 salariu mediu în regiunea transnistreană s-a micşorat aproximativ cu o cincime, constituind $217, faţă de $245 în 2008. Salariul mediu al bugetarilor este de $119, faţă de $136 în 2008. Cel mai bine sînt plătiţi lucrătorii sectorului bancar, care au un salariu mediu de $518, faţă de $419 în 2008. Lucrătorii sectorului energetic au un salariu mediu de $504, faţă de $572 în 2008. Actualmente pensia medie în regiune este de ~$70, aceasta datorită suportului umanitar al Rusiei, care oferă un adaos de $15 la pensie. În anul curent numărul şomerilor înregistraţi aproape s-a dublat, atingînd cifra de 6062 de persoane, faţă de 3432 în 2008. Din cele aproximativ 550 mii de persoane care locuiesc în Transnistria aproximativ 130 mii au cetăţenia Rusiei, iar aproximativ 100 mii deţin cetăţenia Ucrainei. Preponderent din cauza migraţiei în 2008 populaţia Transnistria s-a micşorat cu 6 mii de oameni, adică cu mai bine de 1%.

Relaţii externe

Integrare Europeană

Implementarea PEV în 2008. Raportul de progres privind implementarea Planului de Acţiuni UE-RM (PAUERM)

Pe 23 aprilie, Comisia Europeană a dat publicităţii Comunicarea către Consiliu şi Parlamentul European privind implementarea PEV în 2008 (Comunicare), precum şi rapoartele individuale de progres ale ţărilor membre ale PEV şi raportul intermediar sectorial.

Principalele concluzii ale Comunicării:

1. anul 2008 a fost unul dificil pentru implementarea PEV, marcat de mai multe evenimente destabilizatoare: conflictele violente din Georgia şi fâşia Gaza, criza gazului dintre Rusia şi Ucraina în ianuarie 2009, criza financiară şi economică globală;
2. în pofida acestui context, au fost înregistrate progrese în domeniul comerţului şi politicii concurenţiale, reformelor fiscale şi vamale, îmbunătăţirea mediului de afaceri;
3. progrese minore au fost înregistrate în domeniul reformelor democratice, bunei guvernări şi drepturilor omului, iar corupţia rămâne a fi o problemă;
4. au fost lansate 2 iniţiative regionale noi (Uniunea Mediteraneană şi Parteneriatul Estic) care vor consolida PEV.

Raportul de ţară privind progresul Moldovei în implementarea Planului de Acţiuni UE-RM în perioada ianuarie – decembrie 2008, vine să completeze unele dintre constatările enunţate în Comunicare. Potrivit Comisiei Europene, Moldova a înregistrat progrese în reformarea justiţiei, participarea activă în structurile regionale, cooperarea cu Comitetul European pentru Prevenirea Torturii, Misiunea EUBAM şi cu Uniunea Europeană în subiecte de ordin regional şi internaţional. În acelaşi timp, realizări minore sau chiar lipsa oricărui progres au fost constatate în implementarea reformelor în domeniile-cheie ale PAUERM – asigurarea libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, reforma regulatorie, consolidarea strategilor naţionale în domeniul luptei contra corupţiei, drogurilor şi traficului de persoane., nu au fost îndepărtate deficienţele depistate în raportul din 2007, precum utilizarea ineficientă a resurselor, amînarea legislaţiei secundare şi lipsa unei voinţe politice, care continuă să tergiverseze implementarea reformelor interne. Potrivit Comisiei Europene, ultimele amendamente la Codul Electoral au constituit un regres pentru Moldova.

Notă ADEPT: Atît Comunicarea, cît şi raportul pentru Moldova nu menţionează nimic concret despre viitorul instrument operaţional, în schimbul Planului de Acţiuni expirat în februarie 2008.

Şedinţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE)

Pe 30 aprilie, a avut loc şedinţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană prezidată de preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin. În cadrul şedinţei au fost discutate 3 subiecte: 1) concluziile Raportului de progres în implementarea PAUERM în anul 2008, emis de Comisia Europeană; 2) Elaborarea noului Plan naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului; 3) evoluţiile în relaţiile moldo-comunitare şi priorităţile de politică externă pentru perioada imediat următoare.

În cadrul şedinţei, Vladimir Voronin a declarat că "Moldova trebuie să-şi concentreze toate eforturile asupra negocierii noului Acord cu Uniunea Europeană, care trebuie să conţină măsuri foarte ambiţioase pentru ţara noastră". În particular, acesta ar trebui să ofere un statut de membru asociat, regim de comerţ liber aprofundat cu UE şi libera circulaţie a cetăţenilor Moldovei în ţările Uniunii Europene. Totodată, Bruxelles-ul ar trebui să ofere un semnal politic clar Moldovei, care ar încuraja-o pe calea integrării europene. Potrivit preşedintelui, conducerea Republicii Moldova dispune de fermitate politică, competenţe şi capacităţi organizatorice pentru a implementa viitorul acord moldo-comunitar, iar pentru impulsionarea procesului de integrare europeană, preşedintele a dispus instituirea în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene a unei noi subdiviziuni, activitatea căreia să fie axată doar pe integrarea europeană. În acelaşi timp, Vladimir Voronin a declarat că Moldova are o atitudine foarte rezervată faţă de iniţiativa "Parteneriatului Estic", lansat pe 7 mai la Praga. Totuşi, Moldova va fi reprezentată la Praga de Andrei Stratan, ministrul afacerilor externe şi integrării europene.

La rîndul său, Andrei Stratan, ministrul afacerilor externe a menţionat că MAEIE a definitivat raportul pentru pregătirea Republicii Moldova de negocierea unui nou acord cu Uniunea Europeană şi a pregătit 110 experţi naţionali-negociatori în diferite domenii, care vor duce tratativele cu reprezentanţii Comisiei Europene la Bruxelles, Luxemburg şi Chişinău. (potrivit comunicatului de presă al Preşedinţiei)

Notă ADEPT: Preşedintele CNIE, Vladimir Voronin probabil a uitat că potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 644 din 1 iulie 2005 privind structura aparatului central al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, ministerul deja dispune de un departament al integrării europene.

Vizita de documentare post-electorală a delegaţiei Parlamentului European (PE) la Chişinău

În perioada 26–29 aprilie, delegaţia Parlamentului European condusă de europarlamentara din Estonia Marianne Mikko s-a aflat într-o vizită de documentare la Chişinău. Aceasta a fost precedată la 23 aprilie de o dezbatere în Parlamentul European a situaţiei din Moldova, rezoluţia PE urmînd a fi adoptată la 7 mai. În timpul vizitei, delegaţia s-a întîlnit cu organizaţii pentru drepturile omului, avocaţi parlamentari, reprezentanţi ai mass-media, liderii celor trei partide parlamentare de opoziţie, reprezentanţi ai Guvernului şi Procuraturii, membri ai Comisiei Electorale Centrale, fostul spicher Marian Lupu, zeci de tineri reţinuţi. Eurodeputaţii au vizitat comisariatele de poliţie şi Penitenciarul nr. 13.

La sfîrşitul vizitei, delegaţia PE şi-a prezentat rezultatele preliminare ale documentării. Delegaţia a constatat încălcări grave ale drepturilor omului după alegerile din 5 aprilie şi lipsa libertăţii presei şi a celei editoriale la postul public "Moldova 1". Raportul delegaţiei prezentat conducerii PE la 29 aprilie 2009 vine să confirme constatările preliminare. Astfel, potrivit raportului, delegaţia PE a ajuns la concluzia că drepturile omului, statul de drept şi convenţiile europene respective au fost grav încălcate în perioada post-electorală. În acelaşi timp, atît desfăşurarea procesului electoral, cît şi acţiunile ulterioare ale Guvernul indică deficienţe majore ale sistemului judiciar şi democratic din Moldova, precum şi o predispoziţie de a suprima libertatea de exprimare şi a mass-media independentă. De asemenea, delegaţia consideră că instituirea unei comisii independente pentru elucidarea cauzelor evenimentelor post-electorale, cu participarea reprezentanţilor opoziţiei şi a organizaţiilor neguvernamentale, reprezintă un element de bază în iniţierea unui proces de reconciliere în Moldova. Totodată, delegaţia insistă asupra unui angajament mai puternic din partea Uniunii Europene în Molodva, prin intermediul PEV şi Parteneriatului Estic.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

La moment relaţiile diplomatice dintre R.Moldova şi România sînt blocate pentru o perioadă nedeterminată. După ce autorităţile moldoveneşti au acuzat România de implicare în politica internă a Moldovei şi l-au declarat pe ambasadorul României la Chişinău, Filip Teodorescu persona non-grata, la 16 aprilie, Republica Moldova şi-a rechemat ambasadorul de la Bucureşti. Totodată, autorităţile moldoveneşti au refuzat printr-o notă verbală candidatura lui Mihnea Constantinescu) la postul de şef al misiunii diplomatice române de la Chişinău şi au solicitat autorităţilor române să propună o altă persoană, fără a explica refuzul. Ca răspuns la acest gest, ministrul român de externe, Cristian Diaconescu, a declarat că va cere suspendarea discuţiilor privind acordul dintre UE şi Republica Moldova la reuniunea miniştrilor de externe ai UE (GAGRE) din 27–28 aprilie. Acest demers nu a fost aplicat în practică, iar la reuniunea GAGRE, Cristian Diaconescu a afirmat că România va sprijini consecvent perspectiva europeană a Republicii Moldova. Potrivit oficialului român România nu va susţine suspendarea negocierilor între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, deoarece nu trebuie confundate acţiunile guvernului de la Chişinău cu aspiraţiile europene fireşti ale cetăţenilor Republicii Moldova. Această poziţie a fost reconfirmată de către preşedintele României, Traian Băsescu, care a declarat pe 26 aprilie, că România rămâne consecventă în a susţine parcursul european al Republicii Moldova, indiferent de culoarea politică a noului guvern al Moldovei.

Notă ADEPT: Pînă în prezent, Republica Moldova nu a desemnat nici un ambasador în România. Totodată, regimul de vize impus cetăţenilor români rămâne valabil, în pofida numeroaselor îndemnuri ale oficialilor europeni de restabilire a relaţiilor moldo-române şi a declaraţiilor opoziţiei politice de la Chişinău privind ilegalitatea acestui regim de vize.

Republica Moldova – Rusia

Relaţiile moldo-ruse cunosc o cunosc o îmbunătăţire pe fundalul situaţiei post-electorale de la Chişinău. Autorităţile ruse continuă să susţină autorităţile moldoveneşti şi acţiunile acestora în gestionarea crizei politice generate de acţiunile de protest post-electorale, calificîndu-le drept "încercare de lovitură de stat". Într-un interviu acordat postului rusesc NTV, preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a calificat acţiunile de protest din Chişinău drept anticonstituţionale, desfăşurate după scenariul revoluţiilor "colorate".

La 24 aprilie, înainte de întrevederea cu Javier Solana, Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă şi Securitate Comună, Secretarul general al Consiliului Uniunii Europene, preşedintele Moldovei în exerciţiu, Vladimir Voronin s-a întîlnit cu ambasadorul Rusiei la Chişinău, Valeri Kuzmin. În timpul întrevederii, au fost discutate subiecte legate de situaţia curentă a Moldovei, perspectiva dezvoltării relaţiilor moldo-ruse, preţurile pentru resursele energetice livrate Moldovei de către Rusia, precum şi posibilitatea acordării de către Federaţia Rusă Republicii Moldova a unui credit tehnic pentru modernizarea infrastructurii de drumuri.

Republica Moldova – Republica Populară Chineză

În ultimul timp, se observă o activizare a relaţiilor moldo-chineze. După ce preşedintele Republicii Populare Chineze, Hu Jintao, l-a felicitat pe preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin cu prilejul victoriei obţinute de partidul de guvernămînt în alegerile parlamentare, la 29 aprilie, Vladimir Voronin se întîlneşte cu ambasadorul Chinei în Moldova, Shi Longzhuang. În timpul întrevederii, ambasadorul chinez a apreciat modul în care autorităţile moldoveneşti au gestionat criza din 7 aprilie, felicitînd conducerea statului pentru depăşirea acesteia şi stabilizarea situaţiei social-politice din ţară. De asemenea, a fost discutată posibilitatea acordării de către partea chineză a unui credit tehnic Republicii Moldova pentru realizarea unor proiecte investiţionale în domeniul dezvoltării infrastructurii, în principal, celei de transport. (potrivit comunicatului de presă al Preşedinţiei)

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Vizita de documentare a Comisarului Consiliului Europei la Chişinău

În perioada 25–28 aprilie 2009, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg, a efectuat o vizită de evaluare a situaţiei privind drepturile omului după evenimentele post-electorale din Chişinău. Comisarul a avut întrevederi cu ministrul Afacerilor Interne, al Justiţiei şi al Afacerilor Externe, cu un parlamentar din partea Partidului Comuniştilor, cu Procurorul General, cu Avocatul Parlamentar, cu membrii mecanismului naţional pentru prevenirea torturii, cu liderii partidelor de opoziţie, cu reprezentanţii societăţii civile şi mass-media, precum şi cu persoanele reţinute după protestele post-electorale. De asemenea, Comisarul a vizitat Comisariatul General de Poliţie Chişinău şi închisoare nr.13. La sfîrşitul vizitei, Comisarul Hammarberg a concluzionat că după protestele post-electorale au avut loc numeroase cazuri de violare a drepturilor omului de către poliţie şi a insistat asupra pedepsirii penale sau disciplinare a tuturor celor care s-au făcut vinovaţi de încălcarea drepturilor omului, precum şi revizuirea comportamentului superiorilor acestora.

Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind Moldova

Pe 29 aprilie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a dezbătut situaţia post-electorală din Moldova în baza raportului pregătit de membrii APCE, Josette Durrieu (Franţa, SOC) şi Egidijus Vareikis (Lituania, EPP/CD). În urma dezbaterilor a fost adoptată o rezoluţie (Rezoluţia 1666) în care se conţin următoarele declaraţii:

1. APCE dezaprobă acuzaţiile autorităţilor moldoveneşti imediat după protestele violente din 7 aprilie de organizare a unei lovituri de stat aduse opoziţiei politice;
2. APCE este preocupată de actele de violenţă comise de poliţişti şi îndeamnă autorităţile să înceapă imediat cercetarea tuturor informaţiilor privind încălcarea drepturilor omului în timpul evenimentelor din aprilie de la Chişinău şi să tragă persoanele vinovate la răspundere;
3. În vederea restabilirii încrederii în instituţiile democratice, APCE îndeamnă autorităţile moldoveneşti să revină la reforma legislaţiei electorale, să suspende articolele din Codul Electoral care interzic deţinătorilor de cetăţenie multiplă să exercite funcţii publice, să continue reformarea mass mediei naţionale şi locale, să crească profesionalismul şi eficienţa judecătoriilor, să reformeze poliţia, să transfere instituţiile de detenţie provizorie în jurisdicţia Ministerului Justiţiei etc.;
4. APCE îndeamnă vecinii şi partenerii Moldovei, în special România, Ucraina şi Rusia, care sunt membri ai Consiliului Europei, să joace un rol constructiv în scăderea tensiunii şi în dezvoltarea dialogului între toţi participanţii la procesul politic, respectînd totodată suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării;
5. APCE îndeamnă forţele politice moldoveneşti să recunoască validarea rezultatelor alegerilor de către Curtea Constituţională şi să se angajeze într-un dialog constructiv pentru a soluţiona actuala criză politică;
6. Noul parlament urmează să adopte un Plan de Acţiuni cu termene concrete de realizare a recomandărilor APCE din respectiva rezoluţie şi a celor anterioare.

APCE urmează să examineze progresele înregistrate de către autorităţile moldoveneşti şi opoziţia în realizarea recomandărilor sale în iunie 2009.

Studii, analize, comentarii

Revoluţia postmodernistă
Igor Boţan, 30 aprilie 2009

După alegerile din 5 aprilie 2009, în cadrul cărora a concurat oferta Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) – stabilitatea, cu oferta partidelor liberale – schimbarea, a urmat revolta din 7 aprilie. Revolta a reprezentat etapa intermediară de convertire a unor decepţii profunde în furie, ca urmare a anunţării rezultatelor preliminare ale alegerilor

»»»