versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Economia Moldovei şi FMI, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

Notă ADEPT: Parlamentul nu a reuşit să aleagă Preşedintele ţării, alegerile din 20 mai fiind nevalabile din cauza participării la ele doar a 60 de deputaţi ai PCRM, iar alegerile din 28 mai au fost transferate printr-o procedură neclară şi neprevăzută de reglementările juridice, pentru data de 3 iunie 2009.

1.1. Numiri

Vladimir Voronin a fost ales Preşedinte al Parlamentului, cu votul a 60 de deputaţi din fracţiunea PCRM. Deşi Legea despre statutul deputatului stabileşte incompatibilitatea funcţiei de deputat cu cea de Preşedinte al ţării, Vladimir Voronin a continuat să cumuleze respectivele funcţii şi după expirarea termenului acordat de lege pentru soluţionarea incompatibilităţii. Această situaţie a determinat deputaţii de opoziţie să sesizeze Curtea Constituţională, însă instanţa de jurisdicţie constituţională întîrzie să adopte o decizie în acest sens.

Doar deputaţii PCRM au votat şi pentru alegerea vicepreşedinţilor legislativului:

• Vladimir Ţurcan a fost ales în funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului. Experţii remarcă, că nici Constituţie, nici Regulamentul parlamentului şi nici organigrama legislativului nu conţin o asemenea funcţie ca ce de "prim-vicepreşedinte" şi statutul acestuia nu este definit legal;
• Grigore Petrenco a fost ales vicepreşedinte al Parlamentului.

1.2. Acte legislative

Hotărîrea rivind componenţa numerică şi nominală a Biroului permanent al Parlamentului. Se stabileşte componenţa numerică a Biroului permanent al Parlamentului în număr de 11 membri, în care intră din ofici Preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului. Respectiv, 7 funcţii vor fi deţinute de către deputaţii PCRM, altele 4 revenind liderilor fracţiunilor parlamentare de opoziţie.

Hotărîrea privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului. Sînt formate 10 comisii permanente, cu una mai mult decît în Parlamentul de legislatura a XVI-ea:

• Comisia juridică pentru numiri şi imunităţi;
• Comisia pentru politică economică, buget şi finanţe;
• Comisia pentru securitatea naţională, apărare şi ordinea publică;
• Comisia pentru politică externă şi integrare europeană;
• Comisia pentru drepturile omului;
• Comisia pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului;
• Comisia pentru tineret, învăţămînt, ştiinţă şi mijloace de informare în masă;
• Comisia pentru cultură, turism şi sport;
• Comisia pentru agricultură şi industria alimentară;
• Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie.

Notă ADEPT: Deputaţii de opoziţie s-au repartizat în comisiile permanente, dar au refuzat să preia funcţii de conducere, oferite de majoritatea parlamentară în cadrul acestor comisii.

Guvern

Notă ADEPT: În legătură cu demisia Guvernului, acesta este abilitat să exercite doar funcţiile de administrare a treburilor publice, pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern.

2.1. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la planurile de înmatriculare în anul 2009 la studii superioare de licenţă (ciclul I) şi de masterat (ciclul II), medii de specialitate şi secundar profesionale şi prognoza înmatriculării în anii 2010–2014. Conform documentului, Ministerul Economiei şi Comerţului, în baza propunerilor înaintate de către ministerele de resort, în cazul lipsei candidaţilor şi în funcţie de necesitatea respectării cerinţelor în vigoare privind formaţiunile de studiu, va opera redistribuirea, la unele specialităţi, a planurilor de înmatriculare în învăţămîntul superior şi mediu de specialitate (cu excepţia specialităţilor economice, limbi moderne, politologie, relaţii internaţionale, drept), în limitele planurilor de înmatriculare.

Notă ADEPT: Limitările introduse pentru un şir de specialităţi sînt calificate de experţi independenţi drept abuzive şi intervenţii în autonomia universitară, precum şi încălcare a dreptului la libera alegere a profesiei şi muncii.

Hotărîri pentru aprobarea unor documente de politici (planuri, strategii):

• Programul de acţiuni în domeniul tineret în anul 2009.

Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:

• Regulamentul privind realizarea achiziţiilor publice de servicii de proiectare a lucrărilor;
• Conceptul tehnic al Sistemului Informaţional Automatizat "Registrul de stat al achiziţiilor publice".

2.2. Şedinţe. Decizii

Un nou Program cu FMI

Prim-ministrul în exerciţiu a avut o întrevedere cu misiunea Fondului Monetar Internaţional, aflată la Chişinău în vederea negocierii unui nou Program pentru Republica Moldova. Şeful misiunii FMI a informat că Guvernul are opţiunea de a semna unul dintre două genuri de Program cu FMI: STAND BY, care oferă finanţare în condiţii de piaţă ţărilor care au încheiat programul de tip PRGF sau BLEND, un program intermediar şi oferă finanţare parţială în condiţii concesionale. Prim-ministrul Moldovei a declarat că situaţia în economia naţională este complicată, agravată şi de criza politică, pronunţîndu-se pentru negocierea şi semnarea unui nou Program cu FMI indiferent de evoluţiile politice pe termen scurt.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Sergiu Stati este numit Ambasador Extraordinar si Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Turcia.

Notă ADEPT: Stati este consilier al Preşedintelui ţării şi la ultimele alegeri a fost ales deputat în Parlament, pe listele PCRM, obţinînd şi funcţia de preşedinte al Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană.

Ion Ciornîi este rechemat din funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Lituania.

Notă ADEPT: Ciornîii a fost numit ambasador în Lituania relativ recent, acesta înmînînd scrisorile de acreditare la finele anului 2007.

Ordinul "Gloria Muncii" a fost conferit lui Constantin Cheleş, director al Întreprinderii de Stat "At-Prolin" din oraşul Ceadîr-Lunga.

Vladimir Ianiev, vicedirector general al Societăţii pe Acţiuni "Elevator Kelley Grains" din oraşul Căuşeni a fost decorat cu "Ordinul Republicii".

Preşedintele ţării a emis cîteva decrete privind decorarea unor grupuri de colaboratori ai Serviciului de Informaţii şi Securitate, ai Ministerului Afacerilor Interne şi ai Serviciuluid e protecţie şi Pază de Stat.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Eficientizarea instituţiilor de învăţămînt preuniversitar

Preşedintele Republicii Moldova a convocat astăzi o şedinţă în problema restructurării şi eficientizării instituţiilor de învăţămînt secundar-profesional şi mediu de specialitate. Participanţii la şedinţă au reiterat necesitatea perfecţionării sistemului de învăţămînt profesional, luîndu-se în calcul necesităţile reale de cadre ale economiei naţionale şi ale teritoriilor. S-a propus repartizarea regională uniformă a instituţiilor de învăţămînt secundar-profesional şi mediu de specialitate, specializarea acestora în funcţie de profilul socio-economic al teritoriilor şi optimizarea instituţiilor cu profil identic. Preşedintele ţării a menţionat importanţa demarării reformei instituţiilor de învăţămînt secundar-profesional şi mediu de specialitate, al cărei obiectiv este modernizarea, consolidarea capacităţilor sistemului de învăţămînt profesional, sporirea eficienţei acestuia şi a calităţii instruirii.

Agenda solicitărilor electorale

Vladimir Voronin a convocat o şedinţă la tema măsurilor care urmează a fi întreprinse în vederea soluţionării problemelor cetăţenilor, abordate în cadrul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare. Şeful statului a insistat asupra importanţei definitivării planului de acţiuni cu privire la implementarea adresărilor şi solicitărilor expuse, cerînd Ministerului Administraţiei Publice Locale o evidenţă strictă a procesului de realizare a propunerilor lansate. Vladimir Voronin a cerut şi acordarea atenţiei sporite soluţionării problemelor de ordin privat care au fost abordate în cadrul întîlnirilor cu alegătorii. La şedinţă a fost examinat şi procesul de realizare a programelor naţionale: gazificarea localităţilor; aprovizionarea cu apă; reabilitarea drumurilor, subliniindu-se necesitatea menţinerii ritmurilor de implementare a acestor documente strategice.

Îngrijorări pentru securitatea alimentară

La şedinţa prezidată de şeful statului a fost audiată informaţia Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, conform căreia, pentru roada anului 2009 au fost semănate peste 1,1 mln hectare de teren arabil, inclusiv cu culturi de toamnă – 433 mii hectare, dintre care 310 mii – cu grîu. Culturile de toamnă au ieşit din faza de iernare într-o stare satisfăcătoare, însă temperaturile ridicate, insuficienţa de precipitaţii şi reducerea rezervelor umidităţii în sol, din lunile aprilie-mai, au creat condiţii nefavorabile pentru dezvoltarea culturilor cerealiere. Pentru asigurarea securităţii alimentare, Vladimir Voronin a propus stoparea temporară a exportului de grîu alimentar şi examinării oportunităţii de sistare a exportului grîului furajer. De asemenea, a fost reiterată importanţa intensificării eforturilor în vederea extinderii suprafeţelor irigate. Guvernului i s-a cerut să examineze şi alte posibilităţi menite să amelioreze situaţia din sectorul agroindustrial şi a producătorilor agricoli.

Întîlnire cu deputaţii găgăuzi

Vladimir Voronin a avut o întîlnire cu deputaţii Adunării Populare a UTA Găgăuzia, care s-a desfăşurat într-un cadru informal, la reşedinţa prezidenţială din Condriţa. În cursul întrevederii a fost efectuat un schimb de opinii pe marginea situaţiei social-politice şi economice din Republica Moldova, fiind abordat, în mod special, subiectul cu privire la dezvoltarea UTA Găgăuzia. Participanţii la discuţii s-au referit la iniţiativa lansată recent de către şeful statului cu privire la elaborarea unui program complex de dezvoltare durabilă a Găgăuziei, la necesitatea păstrării şi dezvoltării identităţii culturale, lingvistice şi etnice a găgăuzilor.

Politici economice

1. Inflaţia şi preţurile

Inflaţia pare să nu dea mare bătaie de cap…

În aprilie inflaţia în Moldova a constituit 0,3%, iar de la începutul anului 2009 a fost înregistrată o deflaţie de 1,7%. În special, creşterea preţurilor a fost înregistrată la produsele alimentare şi nealimentare – cu cîte 0,3% şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 0,1%.

Deflaţia arată, de fapt, intenţia unor agenţi economici (care au înregistrat scăderea preţurilor) de a menţine sau, cel puţin, a încetini scăderea, uneori vertiginoasă într-o perioadă scurtă de timp, a vînzărilor în condiţii de criză. Scăderea consumului, generată de micşorarea veniturilor populaţiei (scăderea remitenţelor, reducerea salariilor şi altor venituri, inclusiv din investiţii, concediile forţate sau chiar concedierea angajaţilor) şi ale întreprinderilor, utilizarea economiilor, precum şi reducerea capacităţii populaţiei şi a întreprinderilor de a obţine împrumuturi, uneori generează, alteori stimulează deflaţia.

Indiscutabil, deflaţia este benefică tuturor consumatorilor din Republica Moldova, în special celor cu venituri reduse. De asemenea, beneficiază şi statul în calitate de consumator atunci când face achiziţii publice de produse alimentare şi nealimentare pentru casele de copii, grădiniţe, aziluri de bătrâni, armată ş.a. Continuarea scăderii preţurilor îi va face pe consumatori şi mai mulţumiţi. Însă satisfacţia preţurilor în scădere rămîne a fi doar pe termen scurt, pe cînd pe termen lung aceasta se poate transforma în nemulţumire, pentru că în condiţiile deflaţiei prelungite, întreprinderile îşi reduc/stopează producţia sau chiar devin insolvabile şi/sau se lichidează.

Acest fapt, amplificat de scăderea veniturilor populaţiei în Moldova, conduce la diminuarea veniturilor la bugetul public naţional (de stat, asigurărilor sociale şi medicale) şi veniturilor salariale ale populaţiei. Mai mult, cca 70% din veniturile bugetului de stat pentru anii cel puţin 2007–2008 au reprezentat taxele vamale. Importurile au scăzut în T1’09 cu cca 33%, la fel şi taxele vamale. În consecinţă, au de suferit toţi: angajaţii din sectorul privat şi cel public, pensionarii, invalizii, studenţii şi chiar întreprinderile, care furnizează statului bunuri/lucrări/servicii. Scad sau chiar încetează investiţiile publice în drumuri, reparaţii curente şi capitale, construcţii, echipamente etc.

2. Sistemul bancar

Depozitele în lei sunt în scădere continuă…

La începutul lunii aprilie 2009 soldul depozitelor în sistemul bancar a însumat cca 22,5 miliarde lei, micşorîndu-se cu peste 833 milioane lei (3,6%) faţă de luna precedentă pe seama diminuării soldului depozitelor în monedă naţională cu peste 1,56 miliarde (cca 12%), în timp ce soldul depozitelor în valută străină a crescut cu peste 728 milioane lei (7%). Soldul depozitelor la vedere a constituit 5,74 miliarde lei, micşorîndu-se cu peste 246 milioane lei faţă de luna februarie 2009. Ponderea acestora s-a diminuat cu 0,2 p.p., cifrîndu-se la 25,5% în soldul total al depozitelor. Concomitent, soldul depozitelor la termen a scăzut cu cca 586 milioane lei (3,5%) şi a însumat cca 16,758 miliarde lei.

Soldul depozitelor la termen în lei a constituit peste 8,19miliarde lei la sfîrşitul lunii martie 2009, diminuîndu-se cu peste 1,19 miliarde lei (cca 13%) faţă de luna precedentă ca rezultat al scăderii soldurilor depunerilor în lei ale persoanelor fizice şi ale agenţilor economici cu cca 1,03 miliarde lei (peste 13%) şi cu peste 163 milioane lei (cca 11%), respectiv.

Soldul depozitelor la termen în valută străină s-a majorat cu 605 milioane lei (7,6%), constituind 8, 565 miliarde lei. Volumul depozitelor la termen în lei atrase în luna martie 2009 a constituit peste 1,257 miliarde lei, fiind cu peste 103 milioane lei inferior celui din luna februarie 2009. Această scădere a fost determinată de micşorarea volumului depozitelor atrase de la persoanele fizice cu peste 68 milioane lei (6,5%), precum şi a volumului depozitelor atrase de la persoanele juridice – cu cca 35 milioane lei (11,6%). Respectiv, ponderea depunerilor atrase la termen în monedă naţională ale persoanelor fizice s-a majorat de la 78% în luna februarie 2009 pînă la cca 79% din volumul total al depozitelor la termen în moneda naţională atrase pe parcursul lunii martie.

Rata medie a dobînzii la depozitele la termen în lei s-a micşorat pe parcursul lunii martie 2009 cu 0,48 p.p., constituind 19,36% anual (14,31% pentru persoane juridice şi 20,71% pentru persoane fizice, în comparaţie cu 14,4% şi 21,38%, respectiv, în luna februarie 2009).Potrivit BNM, în perioada gestionară volumul atras al depozitelor la termen în valută străină a constituit 2127,6 milioane lei (echivalentul a 196,7 milioane USD), majorîndu-se cu 585,6 mil. lei (38%) din contul creşterii depunerilor persoanelor fizice cu 388,3 milioane lei, sau cu 27,2%, precum şi a depozitelor persoanelor juridice – cu 197,3 mil. lei, sau de 2,7 ori. Rata medie a dobînzii la depozitele la termen în valută străină s-a situat la nivelul de 10,18% (6,78% pentru persoanele juridice şi 10,76% pentru persoanele fizice).

3. Comerţul extern

Răsturnări de poziţii…

În primul trimestru al anului 2009, exporturile de mărfuri moldoveneşti în UE au constituit 154,2 milioane USD în valoare nominală, micşorîndu-se cu peste 14% faţă de ianuarie-martie 2008
Potrivit BNS, exporturile în UE au constituit peste 55% în total exporturi în ianuarie-martie 2009. Totodată, importurile din UE au constituit 301,6 mil. dolari SUA, cu 34,8% mai puţin decît în ianuarie-martie 2008, deţinînd o pondere de 38,6% în total importuri (44,2% în ianuarie-martie 2008). Deficitul balanţei comerciale cu UE s-a majorat în 2009 cu 28,3% şi a constituit 147,4 mil. USD (în ianuarie-martie 2008 – 282,9 mil. USD).

Printre principalii parteneri ai Moldovei la export în UE sînt: România (57,3 mil. USD cu o cotă de 20,5% din total export), Italia (29,3 mil. USD sau 11,4% din total export), Germania (16,2 mil. USD sau 10,5% din total export), Marea Britanie (11,9 mil. USD cu cota de 4,3% din total export), Polonia (9 mil. USD sau 3,2% din total export). La importul din UE, principalii parteneri ai Moldovei sînt: România (54,1 mil. USD sau 6,9% din total import), Germania (50 mil. USD sau 6,4% din total import), Franţa (42,4 mil. USD sau 5,4% din total import), Italia (39,8 mil. USD sau 5,1% din total import), Polonia (15,8 mil. USD sau 2% din total import), Austria (14,2 mil. USD sau 1,8% din total import).

Totodată, avem o situaţie destul de interesantă, diminuarea comerţului extern s-a produs în condiţiile unor răsturnări de clasament atît la exporturi, cît şi la importuri. Cea mai drastică scădere a fost a exporturilor în Ucraina (-59%) cauzată de deprecierea vertiginoasă a hrivnei ucrainene. Astfel, dacă în ianuarie-martie 2008 exporturile în Ucraina au avut o pondere de 10% din total exporturi, în perioada similară din anul curent – doar 5,1%. Au fost înregistrate creşteri spectaculoase (dar mici în termeni absoluţi) în ţări precum Africa de Sud (de 91.1 ori), Elveţia (de 5.5 ori), Ungaria (de 2,5 ori) şi Irak (de 2,4 ori).

Cît priveşte importurile, aici surpriza este şi mai mare. Chiar dacă nu este decît o formalitate, Federaţia Rusă şi-a pierdut statutul de partener comercial Nr.1 la importuri deplasîndu-se pe locul 6. În schimb, partenerul Nr.1 a devenit Kazahstan. Situaţia a fost surprinsă de unele publicaţii din tară şi mai mulţi economişti care monitorizează comerţul extern, care ne mai informează că "Gazprom are fondată o întreprindere mixtă cu compania Kaztransgaz din Kazahstan, prin intermediul căreia cumpără gazele naturale pe care ulterior le reexportă". Asta arată ponderea foarte mare a gazului în importurile din această ţară (undeva peste 20%). Respectiv, chiar şi teoretic, dacă s-ar importa gaz din Turkmenistan, prin Gazprom, după aceeaşi schemă, atunci Turkmenistanul ar fi partenerul comercial principal…

4. Remitenţe

…ca de altfel şi remitenţele

Volumul transferurilor băneşti în Moldova de la persoanele fizice care muncesc peste hotare prin intermediul băncilor comerciale în primul trimestru 2009 a constituit ceva mai mult de 227 milioane USD, micşorîndu-se faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008 cu cca 93,6 milioane USD (peste 29%). În acelaşi timp, cca 181,5 milioane USD sau 80% din volumul total al transferurilor în trimestrul I al anului 2009 au fost efectuate prin intermediul sistemelor de transfer bănesc rapid. În T1’2008 acest indice a constituit cca 261,6 milioane USD (cca 82%). În 2008 volumul transferurilor băneşti în Moldova de la persoanele fizice care muncesc peste hotare prin intermediul băncilor comerciale a constituit 1,66 miliarde USD, majorîndu-se faţă de anul 2007 cu peste 36%.

5. Macroeconomie

Majoritatea indicatorilor sînt în declin…

Potrivit raportului BNS pentru T1’2008 majoritatea indicatorii economici sînt în declin. Producţia sectorului industrial a scăzut cu peste 24%, exporturile şi importurile pentru aceeaşi perioadă au furnizat statisticii scăderi de peste 18 şi 25%, respectiv; din care cauză s-a diminuat şi volumul taxelor şi impozitelor percepute din acestea în bugetul de stat, fapt care a dus la diminuarea drastica a veniturilor şi punerea în pericol a mai multor proiecte de anvergură naţională. În plus, practic toate tipurile de transport au înregistrat scăderi de peste 50%. Sectorul comerţului cu amănuntul şi cel al serviciilor resimt diminuări ale tranzacţiilor şi operaţiunilor faţă de acum trei luni sau jumătate de an în urmă. Investiţiile capitale au scăzut cu peste 40%, o situaţie chiar fără precedent dacă se compară cu anii trecuţi.

Excepţie face doar sectorul agricol care a înregistrat creştere de 3,7% în Tr.1’2009, sector care probabil va fi singurul ce ar putea avea creştere în acest an, însă care va fi determinat nu de politica agricola, ci mai mult de clima favorabilă. Şi indicatorul privind remunerarea salariaţilor care arată ca salariul mediu lunar din economie a crescut cu ceva mai mult de 12% faţă de decembrie 2008, iar cel real cu cca 9%. Pe de altă parte, numărul şomerilor în expresie procentuală a crescut cu peste 60% faţă de decembrie trecut sau cu peste 16 mii persoane mai mult în valoare nominală.

6. Piaţa muncii

Şomajul este în plină creştere…

Asta ne vorbeşte odată în plus că şomajul este în plină ascensiune. Multe întreprinderi trimit în concediu forţat personalul sau în majoritatea cazurilor îl disponibilizează. Explicaţia pare a fi simplă, o bună parte din întreprinderi nu au vînzări – nu-şi pot realiza producţia, nu au venituri, respectiv nu au cum sa satisfacă cerinţele salariale negăsind o altă ieşire decît să-şi concedieze o parte din angajaţi. De fapt chiar autorităţile atunci cînd au spus de reducerea cheltuielilor bugetare, au vorbit şi de reduceri de personal acolo unde va fi cazul. Există riscul să ne pomenim într-o situaţie similară celeia de la sf. anilor 90 cînd rata şomajului era de peste 11%, iar restanţele la salarii şi pensii erau de sute de milioane în termeni nominali şi de luni de zile în timp.

A scăzut semnificativ numărul populaţiei ocupate în agricultură (cca 23% din total angajaţi, în timp ce la începutul lui 2008 aceştia constituiau cca 28%) o diminuare de peste 88 mii persoane. explicaţia ar avea doua motive: 1. emigrarea populaţiei peste hotare (în particular a celei rurale); 2. căutarea unui loc de muncă la oraş. În plus, a scăzut numărul angajaţilor din sectorul industrial şi cel al construcţiilor, în medie cu cca 5% ca pondere din total (efectele crizei). Potrivit unor recente sondaje în ultimele 6 luni peste 80% din familii au fost afectate de şomaj, deci cel puţin un membru de familie a fost concediat sau a fost trimis în concediu forţat. Respectiv, peste 25% din cei care şi-au piedut locul de muncă intenţionează să emigreze în afara ţării.

Transnistria

Liderii transnistreni nu-şi fac iluzii în privinţa reluării procesului de negocieri

Liderul transnistrean Igor Smirnov a oferit, la 14 mai, un interviu postului de televiziune din Rusia "TV Center" în cadrul căruia a menţionat că nu-şi face nici un fel de iluzii în privinţa reluării procesului de negocieri cu autorităţile de la Chişinău. Smirnov a profitat de ocazie pentru a se referi la impactul evenimentelor din 7 aprilie 2009 asupra relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol. Pentru Smirnov evenimentele menţionate au fost previzibile întrucît Republica Moldova ar promova o politică naţionalistă de separare a cetăţenilor pe criterii etnice. De asemenea, Smirnov a menţionat că nu are nici o încredere în autorităţile de la Chişinău care semnează documente pe care apoi le ignoră şi, în general, promovează politici oscilante – ba orientate spre UE, ba spre Rusia. În aceiaşi ordine de idei şeful diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebceak, a ţinut un discurs cu ocazia "zilei lucrătorului diplomatic" în care a reiterat că autorităţile transnistrene sînt dispuse să reia procesul de negocieri în format "5+2" doar atunci cînd vor fi înlăturate toate barierele impuse Transnistriei. De asemenea, Yastrebceak a menţionat că politica externă a Transnistriei are drept priorităţi relaţiile cu Rusia, Ucraina, UE şi cu partenerii din cadrul CSI-2.

Cu ocazia zilei profesionale a securiştilor transnistreni, la viitorul relaţiilor Tiraspolului cu Chişinăul s-a referit şi ministrul securităţii de stat al Transnistriei, general-locotenentul Vladimir Antiufeev. Potrivit relatării agenţiei INFOTAG, Antiufeev consideră că scopul principal al comuniştilor din Moldova în cadrul organizării dezordinilor din 7 aprilie de la Chişinău a fost să demonstreze că "nimeni în afară de PCRM nu este capabil să ţină situaţia sub control". Antiufeev a menţionat că "participarea României în evenimentele din Moldova, de asemenea, a fost previzibilă" Prin declararea politicii de integrare europeană "Moldova merge în "stomacul" României. Acesta este un proces obiectiv şi nu trebuie să fie careva iluzii". Potrivit lui, în Transnistria autorităţile "au creat mecanismele de apărare împotriva tehnologiilor ale aşa-numitelor revoluţii colorate".

Evenimentele din Republica Moldova nu vor influenţa strategia Transnistriei

Autorităţile transnistrene au anunţat că strategia lor de realizare a obiectivelor ce reies din rezultatele referendumului din septembrie 2006 nu poate fi influenţată de evenimentele politice post-electorale din Republica Moldova. Astfel, autorităţile de la Tiraspol intenţionează să continue fortificarea independenţei Transnistriei cu scopul asocierii acesteia cu Federaţia Rusă. În acest context reluarea negocierilor în format "5+2" poate avea loc doar dacă vor fi înlăturate toate presiunile de natură să prejudicieze interesele Transnistriei, lucru fixat în Declaraţia de la Barviha. Deocamdată, autorităţile transnistrene planifică să participe la seminarul de la Helsinki din luna iunie, desfăşurat sub auspiciile OSCE, la care vor fi discutate problemele consolidării încrederii reciproce în domeniul militar şi al securităţii. Transnistria a format deja un grup de experţi în domeniile menţionate, aşteptînd ca Chişinăul să facă acelaşi lucru.

În cadrul unei conferinţe organizate de Institutul ţărilor CSI, condus de Constantin Zatulin, şeful diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebceac, a menţionat că declaraţiile Chişinăului privind dialogul cu partea transnistreană nu au nicio pondere atîta timp cît nu e ales un nou preşedinte al Republicii Moldova. În al doilea rînd, în prezent nu e clar ce statut are Vladimir Voronin – de preşedinte al Parlamentului sau de şef al statului, lucru care generează confuzii, împedicînd reluarea dialogului. În al treilea rînd, invocarea de către Chişinău a ataşamentului faţă de continuarea negocierilor în format "5+2" a devenit tradiţională, dar nu semnifică nimic mai mult decît plecăciuni faţă de partenerii occidentali, pe care ar vrea să-i asigure că în Republica Moldova după alegerile parlamentare nu s-a întîmplat nimic, deşi au avut loc evenimente care trebuie luate în consideraţie la negocieri. În la patrulea rînd, instabilitatea politică din Republica Moldova poate dura destul de mult, perioadă în care funcţionarii moldoveni vor evita să-şi asume riscuri, purtînd discuţii serioase, iar eventualii lor succesori vor prefera să aibă drept punct de referinţă prevederile legii din 2005, care prevede statut de autonomie pentru Transnistria, lucru inacceptabil pentru aceasta din urmă. În al cincilea rînd, luaţi împreună şi separat factorii menţionaţi mai sus îndepărtează Transnistria de Republica Moldova.

Armonizarea legislaţiei Transnistriei cu cea a Rusiei – o sursă de conflict

La 14 mai 2009, liderul transnistrean, Igor Smirnov, i-a trimis o scrisoare speaker-ului Sovietului Suprem, Evghenii Şevciuk, în legătură cu "iniţiativa celor 17" privind modificarea Constituţiei transnistrene, votată în prima lectură la 15 aprilie 2009. În ajun, Smirnov a dispus ca ministrul transnistrean al justiţiei să efectueze o analiză comparativă şi minuţioasă a constituţiilor Transnistriei şi Federaţiei Ruse pentru a putea combate "iniţiativa celor 17", avînd drept pretext principal motivul armonizării legislaţiei transnistrene cu cea a Rusiei. În mesajul lui Smirnov către Şevciuk se menţionează că examinînd textul modificărilor constituţionale a ajuns la concluzia precum că scopul declarat de armonizare a legislaţiei Transnistriei cu cea a Rusiei nu poate fi realizat prin modificările votate în prima lectură de către Sovietul Suprem, ba dimpotrivă, amendamentele constituţionale în cauză lărgesc discrepanţele dintre legislaţia Transnistriei şi cea a Rusiei. În acest context, Smirnov menţionează:

• Sovietul Suprem a ignorat dispoziţia nr.431 din 10 august 2006 a lui Smirnov privind "formarea grupului de lucru în vederea armonizării legislaţiei Transnistriei cu cea a Federaţiei Ruse" şi a "concepţiei planului de armonizare". Smirnov insistă că documentele în cauză au fost emise de el în vederea realizării sarcinilor ce reies din rezultatele referendumului de independenţă şi asociere cu Rusia din septembrie 2006;
• armonizarea legislaţiei transnistrene cu cea rusească nu semnifică unificarea ei, întrucît Transnistria şi Rusia au forme de guvernare, divizare administrativ-teritorială, sisteme bugetare şi de impozitare etc., diferite. În acest sens, armonizarea semnifică doar aducerea la un numitor comun a principiilor de bază folosite de legislaţia regiunii transnistrene şi a Rusiei;
• modificările constituţionale nu au trecut procedurile impuse de Smirnov, nefiind testată utilitatea lor pentru legislaţia transnistreană;
• analiza comparativă a modificărilor propuse cu normele constituţionale ale Rusie relevă că motivul armonizării legislaţiei este unul inadecvat. Astfel, în legislaţia Rusiei lipsesc normele retragerii împuternicirilor deputaţilor pe motiv de absenţă nemotivată la şedinţele legislativului; lipsirea de împuterniciri a unor funcţionari eligibili prin decizii ale forului legislativ; numirea de către legislativ a persoanei care suplineşte vacanţa funcţiei de preşedinte;
• forma de guvernare prezidenţială, adoptată în Transnistria la referendumul din 1995 este incompatibilă cu numirea de către Sovietul Suprem a persoanei care să suplinească vacanţa funcţiei de preşedinte;
• adoptarea în lectură finală a modificărilor constituţionale, propuse de "iniţiativa celor 17", va submina sistemul "check and balances", provocînd destabilizarea politică.

În baza argumentelor expuse mai sus, Igor Smirnov i-a solicitat speaker-ului Evghenii Şevciuk să decline proiectul modificărilor constituţionale, iar propunerile să fie transmise grupului de lucru interdepartamental pentru armonizarea legislaţiei Transnistriei cu cea a Rusiei, astfel încît să fie continuată activitatea de armonizare.

Întrucît îndemnul lui Smirnov n-a avut vreun impact, competiţia politică dintre speaker-ul Şevciuk şi administraţia lui Igor Smirnov, legată de "iniţiativa celor 17" deputaţi de a modifica constituţia Transnsitriei, a atras noi susţinători de partea lui Smirnov. 27 de deputaţi din prima legislatură a Sovietului suprem transnsitrean au convocat o adunare pentru a lua atitudine faţă de "iniţiativa celor 17" în cadrul căreia au supus criticii, atît iniţiativa propriu-zisă, cît şi pe speaker-ul Şevciuk, acuzîndu-l de faptul că în 2003, pe cînd fusese membru al "comisiei constituţionale" pentru reglementarea transnistreană, era dispus să facă cedări unilaterale Republicii Moldova, apoi manifestase intenţia de a implica UE şi ONU în calitate de moderatori ai procesului de negocieri, iar în prezent s-ar ocupa de coruperea deputaţilor şi a electoratului prin intermediul unor fonduri venite din Federaţia Rusă. Totuşi, cea mai gravă acuzaţie care i se aduce lui Şevciuk ţine de faptul că sub acoperirea lozincii privind armonizarea legislaţiei Transnistriei cu cea a Federaţiei Ruse, tinde să uzurpeze puterea cu scopul de a-i slăbi poziţiile vice-preşedintelui transnistrean, Alexandr Koroliov, anulînd funcţia respectivă prin intermediul reformei constituţionale. Participanţii la adunarea desfăşurată cu participarea unor funcţionari din aparatul lui Smirnov au adoptat o declaraţie, conţinînd următoarele propuneri:

• considerarea drept anti-constituţional proiectul de modificare a constituţiei, elaborat în baza "iniţiativei celor 17";
• dizolvarea Sovietul suprem ca organ care a atentat la uzurparea puterii;
• elaborarea de către administraţia lui Smirnov a unui proiect nou de constituţie, care să fie supus unui referendum de aprobare şi care să prevadă transformarea Sovietului suprem în Adunare de stat;
• fondarea unei organizaţii obşteşti de către deputaţii primei legislaturi;
• adresarea către partidele politice pentru a susţine colectarea semnăturilor în favoarea dizolvării Sovietului supreme şi desfăşurarea referendumului.

Iniţiativa privind circulaţia rublei ruseşti deopotrivă cu cea transnistreană

Concomitent cu armonizarea legislaţiei transnistrene cu cea rusească deputaţii de la Tiraspol examinează şi posibilitatea punerii în circulaţie pe teritoriul regiunii şi a rublei ruseşti. Reprezentanţii Băncii republicane din Transnistria au contestat însă iniţiativa legiferării circulaţiei rublei ruseşti deopotrivă cu a celei transnistrene. Potrivit experţilor în domeniul bancar, punerea în circulaţie a rublei ruseşti pe teritoriul Transnistriei ar avea următoarele consecinţe negative: pierderea controlului asupra ofertei de bani şi asupra proceselor de emisie; devalorizarea valutei locale; transferarea de către agenţii economici în valută rusească a valutei locale, care va fi astfel eliminată din circuitul local; pierderea controlului asupra inflaţiei; creşterea ratei sectorului ilegal al economiei; pierderea încrederii populaţiei în politicile economice promovate de autorităţi. În definitiv, Transnistria şi-ar putea pierde "suveranitatea economică" ca urmarea a eventualei puneri în circulaţie a rublei ruseşti.

Chişinăul acuzat de problemele economice ale Tiraspolului

Propaganda transnistreană încearcă să convingă cetăţenii din regiunea transnistreană că o parte din vină pentru greutăţile economice ale Transnsitriei îi revine Chişinăului, care în 2006 a introdus noile reguli vamale pentru exportatorii transnistreni. În consecinţă, în primele patru luni ale anului 2009 producţia industrială a Transnsitriei a atins doar cota de 67,5% faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent. Producţia Uzinei Metalurgice de la Rîbniţa a scăzut cu 70%, indicatorii industriei uşoare sînt de doar 55%, iar a materialelor de construcţie de 19% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008.

Actualizarea datelor demografice

Potrivit filialei agenţiei de presă "Novyi Reghion", care citează date statistice oficiale, făcute publice de ministerul Economiei de la Tiraspol, în regiunea transnistreană declinul numărului populaţiei ia amploare. Către 1 aprilie 2009 numărul populaţiei era de 526,5 mii de oameni. Conform statisticilor oficiale, numai în perioada ianuarie-februarie 2009 declinul natural al populaţiei a constituit 771 persoane. În perioada de referinţă au fost înregistraţi 1248 de nou-născuţi vs. 2019 decese. Majoritatea deceselor sînt cauzate de maladii cardio-vasculare şi oncologice. Conform datelor statistice, 68% din populaţia regiunii transnistrene locuieşte în localităţi urbane, iar 32% – în localităţi rurale. În perioada ianuarie-martie în Transnistria au fost înregistrate 618 căsătorii şi 500 de divorţuri.

Urmaşii familiei imperiale la Tiraspol

Accidental sau nu, între Chişinău şi Tiraspol se desfăşoară o luptă a simbolurilor. La 5 mai 2009 a fost convocat în prima şedinţă Parlamentul ales la 5 aprilie, dominat în proporţie de 60% de comunişti, care conform programului lor politic se declară urmaşi ideologici ai lui V.I. Lenin. În aceiaşi zi, la invitaţia liderului transnistrean, Igor Smirnov, la Tiraspol a sosit într-o vizită marea principesă Maria Vladimirovna Romanov. Potrivit agenţiei INFOTAG, marea principesă a vizitat complexul memorial din Tighina, unde au fost înmormîntaţi mii de militari din armata rusă, care au luptat pe aceste meleaguri în secolul al XVIII-lea. De fapt, ea fusese invitată la ceremonia dedicată aniversării a 600 de ani ai oraşului Tighina, care a fost serbată la 8 octombrie 2008. Însă atunci ea nu a putut veni, trimiţîndu-l în locul ei pe secretarul şefului familiei împărăteşti ruse Alexandr Zakatov. Principesa consideră că una din principalele sale sarcini este misiunea pacificatoare şi consolidarea prieteniei între toate popoarele care odată s-au aflat într-un singur stat.

Relaţii externe

Integrare Europeană

Lansarea Parteneriatului Estic

Pe 7 mai, la Praga s-a desfăşurat summit-ul pentru Parteneriatul Estic, la care a fost semnată declaraţia comună de lansare a iniţiativei Parteneriatului Estic de către reprezentanţii Uniunii Europene şi a celor 6 state ex-sovietice participante în Parteneriatul Estic – Armenia, Azerbaidjan, Belarusi, Georgia, Moldova şi Ucraina. Republica Moldova a fost reprezentată de către Andrei Stratan, Viceprim-ministru în exerciţiu, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova.

Declaraţia prezintă Parteneriatul Estic drept o iniţiativă a Uniunii Europene în scopul accelerării asocierii politice şi de continuare a integrării economice între Uniunea Europeană şi ţările partenere interesate şi impulsionării dezvoltării economice şi sociale regionale a acestor ţări. Parteneriatul se va baza principiile de drept internaţional şi valorile fundamentale ale democraţiei, a statului de drept, respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi pe angajamentul faţă de economia de piaţă, dezvoltarea durabilă şi buna guvernare. Totodată, aprofundarea şi intensificarea relaţiilor bilaterale dintre UE şi ţările partenere, în contextul Parteneriatului Estic, se baza pe principiile de diferenţiere şi condiţionalitate, în timp ce aproximarea legislativă şi regulatorie este crucială pentru ţările partenere, care doresc o apropiere de UE. Declaraţia, de asemenea, specifică că noile Acorduri de Asociere vor avea drept obiectiv crearea de vaste zone de liber schimb bilaterale. În schimb, liberalizarea completă a regimului de vize dintre UE şi ţările partenere este văzută drept obiectiv pe termen lung şi individual în funcţie de partener, cu condiţia ca această mobilitate este bine gestionată şi sigură. Declaraţia propune şi instituirea Adunării Parlamentare de Vecinătate a Uniunii Europene (EURO-NEST CP) şi stabilirea unui Forum al societăţii civile a Parteneriatului Estic.

Parteneriatul Estic se va dezvolta în baza a patru platforme tematice: democraţie, buna guvernare şi stabilitatea; integrarea economică şi convergenţă cu politicile sectoriale ale UE; securitatea energetică şi contactele între oameni.

În timpul summit-ului Andrei Stratan, a avut o întrevedere cu Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate. Discuţiile au vizat situaţia social-politică actuală din Republica Moldova şi din UE, posibilităţile de dezvoltare a relaţiilor moldo-comunitare, deteriorarea relaţiilor moldo-române. Benita Ferrero-Walnder a afirmat că în viitorul apropiat Comisia Europeană va propune un set de măsuri pentru intensificarea dialogului politic şi a cooperării moldo-comunitare, normalizarea relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti, facilitarea în continuare a regimului de călătorii în UE, acordarea unei asistenţe financiare Republicii Moldova.

Rezoluţia Parlamentului European privind situaţia în Moldova

La 7 aprilie, Parlamentul European (PE) a adoptat o Rezoluţie privind situaţia în Moldova. Principalele prevederi ale rezoluţiei sunt următoarele:

• Uniunea Europeană va continua să dezvolte relaţiile cu Republica Moldova, dar va acorda o mare importanţă introducerii unor dispoziţii ferme privind statul de drept şi respectarea drepturilor omului; consolidarea relaţiilor moldo-comunitare, inclusiv prin încheierea unui nou acord îmbunătăţit, urmează să fie condiţionată de un angajament real şi evident al autorităţilor moldoveneşti în favoarea democraţiei şi a drepturilor omului;
• PE condamnă campania de hărţuiri, gravele încălcări ale drepturilor omului şi toate celelalte acţiuni ilegale ale guvernului moldovean în perioada post-electorală şi îndeamnă autorităţile moldoveneşti să înceteze orice arestări ilegale şi să onoreze angajamentele şi obligaţiile internaţionale asumate privind democraţia, statul de drept şi drepturile omului;
• PE îndeamnă la instituirea unui dialog constructiv dintre guvern şi partidele de opoziţie, societatea civilă şi reprezentanţii organizaţiilor internaţionale, în vederea depăşirii situaţiei actuale din Republica Moldova, prin ameliorarea procedurilor democratice şi a funcţionării instituţiilor democratice din Republica Moldova;
• PE consideră necesară crearea urgentă a unei comisii independente de investigare, cu participarea UE, a Comitetului pentru prevenirea torturii a Consiliului Europei şi a unor experţi independenţi, care să asigure un proces transparent şi imparţial de investigare;
• PE insistă asupra pedepsirii tuturor celor răspunzători de brutalitate şi violenţe îndreptate împotriva persoanelor reţinute şi asupra unei reforme veritabile a sistemului judiciar şi a forţelor de poliţie din Republica Moldova;
• PE solicită autorităţilor moldoveneşti restabilirea regimului fără vize pentru cetăţenii români;
• PE îndeamnă Consiliul European şi Comisia Europeană să revizuiască sistemul de vize al UE pentru Republica Moldova, în vederea relaxării condiţiilor regimului de acordare a vizelor cetăţenilor moldoveni, îndeosebi a condiţiilor financiare;
• PE solicită dovezi clare şi substanţiale în sprijinul acuzaţiilor lansate de guvernul moldovean cu privire la presupusele acţiuni criminale ale protestatarilor şi implicarea unor guverne străine;
• PE subliniază faptul că orice noi alegeri necesită un consens între opoziţie şi guvern privind îmbunătăţiri concrete ale procesului electoral;
• PE solicită Consiliului să ia în considerare posibilitatea trimiterii unei misiuni de sprijinire a statului de drept în Republica Moldova, pentru a acorda asistenţă autorităţilor procesul de reformare a poliţiei şi justiţiei;
• PE solicită Comisiei să prezinte un raport detaliat Parlamentului European cu privire la utilizarea tuturor fondurilor UE în Republica Moldova, cu un accent special pe fondurile alocate bunei guvernări şi dezvoltării democratice.

Notă ADEPT: Preşedintele Comisiei de cooperare parlamentară UE-RM Grigore Petrenco a calificat Rezoluţia PE drept o insultă la adresa poporului moldovean, deoarece aduce acuzaţii grave şi nefondate autorităţilor constituţionale din Republica Moldova. În acelaşi timp, alt membru al PCRM, prim vicepreşedintele parlamentului, Vladimir Ţurcan a declarat că Rezoluţia Consiliului Europei şi cea a Parlamentului European privind Moldova sînt documente de bază pentru negocierile autorităţilor cu opoziţia.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Relaţiile diplomatice dintre Republica Moldova şi România continuă să fie blocate, iar comunicarea dintre autorităţile ambelor state este substituită prin schimbul de declaraţii contradictorii.

Pe de o parte, preşedintele României Traian Băsescu a făcut declaraţii privind inutilitatea semnării unui tratat de frontieră între România şi Republica Moldova, deoarece ar fi consfinţit Pactul Ribentrop-Molotov, îndemnînd autorităţile moldoveneşti să nu condiţioneze semnarea Acordului privind micul trafic la frontieră cu semnarea tratatului de frontieră dintre cele două ţări. În acelaşi timp, Traian Băsescu constată că relaţiile moldo-române au făcut "paşi înapoi" la nivel guvernamental, ca urmare a introducerii de către autorităţile de la Chişinău a regimului de vize pentru cetăţenii români şi acuzaţiilor neconfirmate de implicare a României în organizarea protestelor violente din 7 aprilie. Autorităţile româneşti au afirmat că nu vor numi un nou ambasador la Chişinău (după respingerea de către MAEIE moldovean a candidaturii lui Mihnea Constantinescu), ci vor ridica un diplomat din ambasada României în R.Moldova la rang de însărcinat cu afaceri. Totodată, potrivit oficialilor români, situaţia existentă în relaţiile moldo-române nu va afecta politica României faţă de populaţia din Republica Moldova, care vor beneficia de un proces accelerat de acordare a cetăţeniei române şi nici politica României de susţinere activă a Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. Totuşi, ministrul de externe al României, Cristian Diaconescu, a menţionat într-un interviu televizat că semnarea noului acord al UE-RM va fi condiţionată de anularea regimului de vize pentru cetăţenii României.

Pe de altă parte, ca răspuns la declaraţiile din partea României, Guvernul Republicii Moldova a acuzat România de politică agresivă şi revanşardă în adresa Republicii Moldova, şi de contestarea independenţei şi suveranităţii Republicii Moldova. În aceeaşi declaraţie a guvernului, făcută publică pe 19 mai 2009, autorităţile moldoveneşti îşi exprimă nemulţumirea faţă de refuzul conducerii României de a semna Tratatul politic de bază şi Tratatului de frontieră cu R. Moldova, "de acordarea masivă a cetăţeniei române pentru cetăţenii R. Moldova, de amestecul activ în procesele de politică internă". Totodată, Guvernul Moldovei îndeamnă Uniunea Europeană să se implice în calitate de intermediar în stabilizarea relaţiilor moldo-romane şi în "neutralizarea politicii agresive a României" capabile să genereze un nou focar de instabilitate regională, prin "readucerea ei [României] pe făgaşul politicii externe unice a UE".

Republica Moldova – Rusia

În relaţiile moldo-ruse continuă să se menţină o dinamică pozitivă, manifestată prin consultările diplomatice frecvente dintre ambele ţări şi prin susţinerea de către Federaţia Rusă a mesajul extern al Moldovei privind culpabilitatea României în evenimentele violente post-electorale şi privind politica revanşardă a României faţă de Republica Moldova.

Pe parcursul lunii mai, au avut loc cel puţin trei consultări moldo-ruse. Prima s-a desfăşurat pe 6 mai, înainte de summit-ul de lansare a Parteneriatului Estic, cînd Andrei Stratan, Viceprim-ministru în exerciţiu, ministrul al afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova a efectuat o vizită fulger la Moscova, unde s-a întîlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Potrivit informaţiei oficiale, în timpul vizitei, miniştrii au discutat subiecte legate de situaţia politică internă din Moldova, securitatea europeană, agenda CSI etc. Potrivit comunicatelor de presă a MAEIE, la 13 şi 26 mai, Andrei Stratan s-a întîlnit cu ambasadorul rus Valeri Kuzmin, cu care a discutat relaţiile bilaterale moldo-ruse actuale şi de perspectivă, precum şi modalitatea de interacţiune a ambelor state în cadrul instituţiilor de securitate internaţională şi regională.

La 15 şi 18 mai, ambasadorul rus la UE, Vladimir Cijov, a acuzat autorităţile române de agravarea tensiunilor din Republica Moldova. Totodată, Cijov şi-a exprimat nemulţumirea faţă de refuzul României de a semna tratatul de frontieră cu Republica Moldova şi faţă de iniţiativa preşedintelui Băsescu de a acorda cetăţenie în masă moldovenilor de origine română, acuzînd Uniunea Europeană de aplicarea standarde duble la acest capitol . La 20 mai preşedinţia rusă, prin intermediul consilierului prezidenţial, Serghei Prihodiko, a ieşit cu un mesaj prin care acuză România de provocarea dezordinilor de la Chişinău din 7 aprilie 2009.

Totodată, autorităţile moldoveneşti, în persoana prim-ministrului în exerciţiu al Moldovei, Zinaida Grecianîi care a prezidat la 22 mai 2009 şedinţa Consiliului şefilor de guverne CSI de la Astana, Kazahstan, au mulţumit Rusiei pentru "susţinerea permanentă acordată Moldovei pe plan economic şi politic".

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

La 12 mai 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) s-a pronunţat în cauza Masaev c. Moldovei. Curtea a constatat violarea dreptului la un proces echitabil şi libertăţii de gîndire, conştiinţă şi religie şi a acordat reclamantului 26 de euro cu titlu de prejudiciu material, 1500 de cu titlu de prejudiciu moral şi 1000 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)

Delegaţia Grupului de Raportori pentru Democraţie a Comitetului de Miniştri al CoE la Chişinău

O delegaţie a Grupului de Raportori pentru Democraţie a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei s-a aflat la Chişinău în perioada 19–20 mai. Vizita a avut drept scop investigarea evenimentelor post-electorale. Rezultatele investigaţiilor vor face subiectul unui raport de concluzii şi recomandări. În timpul vizitei, delegaţia a avut întrevederi cu viceprim-ministrul Andrei Stratan, ministru al afacerilor externe şi integrării europene în exerciţiu, care a prezentat viziunea autorităţilor moldoveneşti asupra evenimentelor de după alegerile parlamentare.

Delegaţia include şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Strasbourg ai Austriei, Cehiei, Poloniei, Lituaniei, Ungariei si membri ai Secretariatului Consiliului Europei. (potrivit comunicatului MAEIE)

Sesiunea a 119 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (CoE)

Pe 12 mai, la Madrid s-a desfăşurat cea de-a 119 sesiune a Comitetului de Miniştri a CoE, la care a participat şi o delegaţie a Republicii Moldova condusă de Valeriu Ostalep, viceministru al afacerilor externe şi integrării europene. Pe agenda sesiuni s-au aflat următoarele subiecte: implementarea Planului de Acţiuni privind contribuţia CoE la stabilitatea şi securitatea comună, aprobat la cel de-al treilea Summit al şefilor de stat si guverne de la Varşovia, relaţiile dintre CoE şi UE şi implementarea Memorandumului de Înţelegere dintre acestea, conflictul din Georgia şi situaţia democraţiei în Belarusi, alegerea noului Secretar General şi preluarea preşedinţiei Comitetului de Miniştri a CoE de către Slovenia.

La Madrid, viceministrul Valeriu Ostalep a mai avut întrevederi bilaterale cu Secretarii de Stat al Portugaliei şi Franţei, cu Prim-viceministrul Cehiei şi cu delegaţia Estoniei, în cadrul cărora a solicitat susţinerea acestora în viitoarele negocieri asupra noului acord moldo-comunitar şi în dialogul RM-UE privind facilitarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni. (potrivit www.coe.int, MAEIE)

Republica Moldova – CSI

Pe 22 mai, la Astana, Kazahstan s-a desfăşurat şedinţa ordinară a Consiliului şefilor de guverne a CSI, prezidată de către prim-ministrul moldovean în exerciţiu, Zinaida Grecianîi. În cadrul şedinţei a fost aprobat Planul de Acţiuni pentru realizarea primei etape a Strategia de Dezvoltare Economică a CSI pînă în anul 2020. Prima etapă prevede acţiuni pentru perioada 2009–2011 de extindere a cooperării statelor în sectorul industrial, realizarea de programe inter-statale în domeniul energetic, agro-industrial şi de transport, armonizarea legislaţiei în domeniul de ocupare şi migraţie a forţei de muncă etc. De asemenea, a fost semnat Planul de Acţiuni în domeniul colaborării umanitare dintre statele CSI pentru anii 2009–2010. (Sursa: www.cis.minsk.by)

Republica Moldova – NATO

Declaraţia Adunării Parlamentare a NATO privind Republica Moldova

La 26 mai, Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) a făcut o declaraţie privind Republica Moldova, în care îşi exprimă îngrijorarea privind situaţia politică tensionată din Republica Moldova. AP NATO se aşteaptă la un dialog real, efectiv şi transparent dintre guvernare şi opoziţie, precum şi dintre forţele politice şi societatea civilă. De asemenea, AP NATO îndeamnă Guvernul Republicii Moldova să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale, pe care s-a angajat să le respecte inclusiv prin aderarea la Parteneriatul pentru Pace.

Studii, analize, comentarii

Economia Moldovei şi FMI
Iurie Gotişan, 31 mai 2009

Este indiscutabil faptul că principalii creditori ai Republicii Moldova sînt FMI şi BM. Incontestabil e că şi asistenţa acordată de aceste organisme a fost foarte importantă pe parcursul anilor

»»»