versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

O manevră de "renovare" compromisă, Maxim Kuzovlev

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

Notă ADEPT: Nici la şedinţa din 3 iunie 2009, Parlamentul nu a reuşit să alegă Preşedintele Republicii Moldova, motiv pentru care, la sesizarea şeful statului în exerciţiu, Curtea Constituţională a constatat existenţa circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului d legislatura a XVI-a, ales în cadrul scrutinului general din 5 aprilie 2009.

1.1. Numiri. Demisii

Parlamentul a adoptat o hotărîre privind demisia unor deputaţi, care au depus cereri în acest sens:

• Dorin CHIRTOACĂ, Nistor GROZAVU, Valeriu NEMERENCO, Mihail MOLDOVANU, aleşi din partea Partidului Liberal;
• Mihail RUSU, ales din partea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova;
• Iurie ŢAP, ales din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Marian LUPU, deputat pe lista PCRM, ex-spicher al Parlamentului, a declarat la 10 iunie 2009 că se retrage din Partidul Comuniştilor şi iese din fracţiunea parlamentară a PCRM. Lupu a difuzat o declaraţie, în cuprinsul căreia explică motivele acţiunilor sale şi afirmă că rămîne decis să ia şi în continuare "parte activă la procesul politic moldovenesc".

1.2. Acte legislative

Legea de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe. Guvernul este abilitat, pînă la data validării alegerilor pentru un nou Parlament, să emită ordonanţe în domeniile ce ţin de: securitatea energetică, veterinară, fitosanitară, alimentară şi securitatea sănătăţii publice; realizarea politicii statului privind dezvoltarea economiei naţionale; activitatea de întreprinzător, inclusiv activitatea economică externă.

Legea pentru modificarea Codului electoral. Prin modificările operate a fost redus pragul electoral pentru partidele politice, de la 6% la 5%. De asemenea, a fost modificat pragul de validare a alegerilor parlamentare, de la 1/2 la 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Pentru alegerile repetate pragul de validare a fost exclus totalmente, alegerile fiind valabile indiferent de numărul participanţilor la ele.

Legea pentru aplicarea art.76 alin.(3) din Codul electoral. Conform legii adoptate, în cazul alegerilor parlamentare anticipate, organizate drept urmare a dizolvării Parlamentului pe motiv de nealegere a Preşedintelui RM, articolul 76 alineatul (3) din Codul electoral se va aplica astfel încît termenele de organizare şi desfăşurare a alegerilor anticipate să fie reduse proporţional. Coeficientul de reducere proporţională a termenelor se va stabili prin împărţirea cifrei "60" la numărul de zile de la data intrării în vigoare a decretului şi pînă în ziua alegerilor. Comisia Electorală Centrală va aplica coeficientul menţionat pentru reducerea termenelor de realizare a acţiunilor prevăzute de Programul calendaristic privind realizarea procedurilor de desfăşurare a alegerilor anticipate.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (din domeniul instituţiilor financiare. Au fost introduse prevederi referitoare la lichidarea silită a băncilor şi s-a stabilit că procesele de lichidare a băncilor în legătură cu insolvabilitatea, intentate după 15 februarie 2002, dar pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, se reglementează în conformitate cu legislaţia în vigoare la momentul intentării acelor procese.

Legi pentru ratificarea unor acte internaţionale:

Acordul cu privire la finanţarea suplimentară a Acordului de credit pentru dezvoltare (Proiectul Energetic II) dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare

Acordul dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare cu privire la finanţarea suplimentară a proiectului II al Fondului de Investiţii Sociale.

Hotărîrea pentru acordarea votului de încredere Programului de activitate şi întregii liste a Guvernului. Spre deosebire de alte documente de acest gen, noul program al Guvernului provizoriu nu are o denumire proprie, nu are un motto general şi nu este structurat pe capitole generale distincte, iar chiar din preambul conţine o serie de supoziţii cu caracter politic şi propagandistic. Priorităţile determinate în program vizează:

• statul de drept;
• integrarea în UE;
• reglementarea transnistreană;
• relansarea economiei;
• menţinerea politicii sociale;
• susţinerea tineretului.

Notă ADEPT: pentru lista şi programul de activitate a Guvernului au votat doar deputaţii fracţiunii PCRM, cu excepţia ex-spicherului Parlamentului, care a lipsit de la şedinţa plenară. Fracţiunile AMN, PLDM şi PL au difuzat declaraţii, prin care au supus criticii Programul Guvernului Greceanîi II, calificîndu-l drept "manifest electoral", "eseu pe temă liberă", "strategie de măgulire a electoratului".

Guvern

2.1. Numiri. Demisii

În componenţa Guvernului provizoriu, investit în funcţie la 10 iunie 2009 au intrat aceiaşi membri ca şi anterior, cu excepţia ministrului Administraţiei Publice Locale Valentin Guznac, fotoliul căruia va fi ocupat de Iacov Timciuc, ex-ambasador al Moldovei în China, care a deţinut un timp şi funcţia de ministru al Energeticii (în cadrul Guvernului condus de Vasile Tarlev). În funcţia de ministru al Culturii şi Turismului, vacantă de mai mult timp, a fost numit Mihail Barbulat, ex-ambasador al Moldovei în Republica Turcia, fost şef al Serviciului de protocol al Preşedinţiei (în perioada 2001–2005).

Domnul Andrei Gurin este eliberat din funcţia de director general al Agenţiei Agroindustriale "Moldova-Vin", în baza cererii de demisie.

2.2. Şedinţe. Decizii

Pachet de propuneri anticriză

La o conferinţă de presă menită să informeze despre Programul de activitate al Guvernului provizoriu, Prim-ministrul a declarat că executivul va înainta un set de propuneri pentru susţinerea economiei naţionale şi menţinerea stabilităţii macroeconomice a ţării, printre acestea numărîndu-se:

• micşorarea termenelor de eliberare a autorizaţiilor pentru construcţii;
• înaintarea unui pachet de propuneri legislative în domeniul protecţiei concurenţei;
• implicarea statului în investiţiile în infrastructură;
• reducerea cheltuielilor şi veniturilor bugetului de stat cu circa 20% şi majorarea deficitului bugetar cu circa 5%.
• Implementarea celei de a doua etape a Legii cu privire la ajutorul social, prin care va fi majorat numărul de persoane ce beneficiază lunar de ajutoare din partea statului etc.

Preşedinţie

3.1. Decrete

La 10 iunie Preşedintele ţării a emis decretul privind numirea Guvernului.

Pe data de 15 iunie, Preşedintele Republicii Moldova a emis decretul privind dizolvarea Parlamentului şi a stabilit pentru data de 29 iulie 2009 desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate.

La 16 iunie, la doar cîteva zile după ce Guvernul a primit votul de încredere şi a fost investit în funcţie, preşedintele ţării a emis decretul privind numirea domnului Iurie Roşca în funcţia de viceprim-ministru. În Guvern Roşca va fi responsabil de coordonarea activităţii instituţiilor de forţă/organelor de drept.

Decrete pentru numirea sau rechemarea unor ambasadori:

• Valeriu Bobuţac se numeşte în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Belarus;
• Lidia Guţu se numeşte în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Bulgaria;
• Boris Gamurari este rechemat din funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Polonia;
• Iacov Timciuc este rechemat din funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Populară Chineză şi în Republica Coreea.

Prin decret prezidenţial, lui Sergiu Burduja, director al centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, i s-a acordat gradul special de general-maior.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Vizită la CCCEC

Preşedintele Republicii Moldova a efectuat o vizită la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), cu prilejul sărbătoririi celei de-a şaptea aniversări a acestei instituţii. Vladimir Voronin a apreciat în termeni pozitivi activitatea CCCEC, menţionînd că instituţia a demonstrat justeţea deciziei de înfiinţare a sa şi eficacitatea în domeniul combaterii crimelor economice şi a corupţiei. Preşedintele a evidenţiat însemnătatea crescîndă a rolului CCCEC în actualele condiţii economice provocate de recesiunea globală şi a cerut mobilizarea eforturilor şi resurselor centrului în exercitarea la un nivel înalt a atribuţiilor de preîntîmpinare, depistare, cercetare şi curmare a contravenţiilor şi infracţiunilor economico-financiare şi fiscale; de contracarare a corupţiei şi protecţionismului; de prevenire şi combatere a spălării banilor; de efectuare a expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi normative. În aceeaşi ordine de idei, Vladimir Voronin a relevat despre importanţa aplicării pe larg a tehnologiilor avansate în activitatea CCCEC, astfel încît această instituţie să fie în pas cu timpul, capabilă să facă faţă actualelor provocări.

Vizită la ULIM

Vladimir Voronin a vizitat Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (ULIM), unde a discutat cu studenţii diverse probleme de actualitate şi oportunităţile oferite tinerilor pentru valorificarea capacităţilor şi cunoştinţelor obţinute, încadrarea în viaţa social-politică a ţării. În discursul rostit, Preşedintele ţării a a subliniat importanţa dialogului, care a luat amploare în cadrul Anului Tineretului, pentru identificarea problemelor cu care se confruntă studenţii şi a soluţiilor de depăşire a acestora. Preşedintele a subliniat eforturile conducerii ţării de menţinere şi de valorificare a bazei de dezvoltare social-economice acumulate pe parcursul ultimilor opt ani şi a menţionat impactul negativ al recesiunii globale, al situaţiei politice dificile din Republica Moldova. Voronin a regretat faptul că nu s-a reuşit atingerea unui consens politic cu forţele de opoziţie, şi a ţinut să accentueze că partidul de guvernămînt va depune toate eforturile în vederea menţinerii stabilităţii situaţiei social-economice din ţară. În urma discuţiilor purtate cu şeful statului, Senatul Studenţesc ULIM a înaintat mai multe propuneri menite să îmbunătăţească procesul de studii în cadrul acestei instituţii de învăţămînt superior, dar şi sistemul educaţional în ansamblu:

• organizarea procesului de admitere în instituţiile de învăţămînt superior în baza unui concurs selectiv;
• stabilirea baremului de admitere la anul I universitar, prin admiterea doar a posesorilor actelor de studii cu o medie nu mai mică de "6,5";
• accesul în aulele universitare doar a cadrelor didactice tinere care deţin actul de studii al ciclului II – masterat;
• studiile la ciclul II – masterat să fie obligatorii pentru absolvenţii ciclului I – licenţă;
• adoptarea unui program de lungă durată la nivel naţional în vederea susţinerii familiilor tinere şi îmbunătăţirii continue a situaţiei demografice;
• elaborarea unui program strategic de promovare şi sprijinire în scopul motivării tinerilor de a reveni şi a contribui la dezvoltarea localităţii de origine.

Politici economice

1. Macroeconomie

Anul 2009 – cea mai mare recesiune economică din istoria Moldovei?…

Recent, BNS a publicat date privind dinamica PIB-ului pentru T1’2009 unde acesta înregistrat o scădere de cca 7% .În tot cazul, dacă tendinţele economice vor fi similare pentru următoare perioadă (inclusiv şi pentru sfîrşitul acestui an) sau cel puţin se vor situa în aceiaşi albie ca şi pentru trimestru unu, atunci cu certitudine că 2009 va fi anul cu cea mai adîncă recesiune economică de după 1991 încoace. O diminuare aproape similară a Produsului Intern Brut (de 6,5% a fost înregistrată în 1998, anul defoltului financiar din Rusia, care a lovit puternic şi Republica Moldova. Practic toţi indicatorii economici, excepţie fiind agricultura (+3%), au înregistrat scăderi semnificative, aceştia fiind influenţaţi în particular din doua motive. Primul este scăderea cererii de consum interne, atît a consumului privat, cit şi a celui public (guvernamental), iar cel de-al doilea motiv: scăderea dramatică a cererii pentru produsele de export ale Republica Moldova, or comerţul exterior al ţării constituie peste 140% din PIB.

Cel mai mare impact asupra PIB-ului l-a avut recesiunea din industrie, de minus 24%. Însă cea mai mare contribuţie, bineînţeles în termeni negativi, a avut-o căderea dramatică a sectorului construcţiilor cu peste (-30%). Totuşi, este cert faptul că nu există nici o legătură dintre criza economică şi criza politică prin care trece acum Republica Moldova, după cum au mai spus şi alţi economişti, întrucît criza economică a început cu mult mai devreme decît cea politică. Poate că scăderea nu ar fi fost atît de puternică dacă autorităţile interveneau cu nişte măsuri la timp şi nu erau preocupate de alte probleme decît cele economice.

Totodată, la începutul lunii iunie a.c. raportul grupului britanic EIU descrie o situaţie şi mai dură faţă de Moldova decît cel din martie a.c., mai ales că acesta reflectă efectele evenimentelor din aprilie, în particular asupra tendinţelor economice şi sociale din ţară. Situaţia prezentată în raport este practic similară cu cea publicată recent de BNS. Majoritatea indicatorilor economici fiind în declin, pe fonul diminuării consumului atît importurile, cît şi exporturile au scăzut dramatic, respectiv încasările la buget sînt comparabil mai mici; remitenţele au scăzut puternic, sectorul productiv, care şi aşa este într-o situaţie extrem de dificilă, mai este "strîns între uşe" de tendinţele de apreciere a leului faţa de dolar, fapt care îngreunează şi mai mult promovarea produselor pe pieţele externe, iar datoria externă şi cea internă, prima mai ales pe seama îndatorării sectorului privat, au crescut simţitor – situaţie care pune în pericol o eventuală incapacitate de plată a ţării pe plan extern.

2. Inflaţia şi preţurile

Inflaţia deocamdată nu este o problemă…

În luna mai, faţă de aprilie a.c., a fost înregistrată o rată a inflaţiei de 0,2%, însă pentru primele 5 luni ale anului rata inflaţiei este de (-1,5%) de fapt fiind înregistrată o deflaţie (Figura 1). Aparent, inflaţia nu arată să dea mare bătaie de cap, mai ales că pentru primele cinci luni ale anului avem chiar deflaţie, explicaţia este simplă – consumul a diminuat puternic, respectiv o creştere de preţuri nu a fost înregistrată. Însă satisfacţia preţurilor în scădere rămîne a fi doar pe termen scurt, pe cînd pe termen lung aceasta se poate transforma în nemulţumire, pentru că în condiţiile deflaţiei prelungite, întreprinderile îşi reduc/stopează producţia sau chiar devin insolvabile şi/sau se lichidează.

Acest fapt, amplificat de scăderea veniturilor populaţiei în Moldova, conduce la diminuarea veniturilor la bugetul public naţional (de stat, asigurărilor sociale şi medicale) şi veniturilor salariale ale populaţiei. Mai mult, cca 70% din veniturile bugetului de stat pentru anii cel puţin 2007–2008 au reprezentat taxele vamale. Importurile au scăzut în T1’09 cu peste 28%, la fel şi taxele vamale. În consecinţă, au de suferit toţi: angajaţii din sectorul privat şi cel public, pensionarii, invalizii, studenţii şi chiar întreprinderile, care furnizează statului bunuri/lucrări/servicii. Scad sau chiar încetează investiţiile publice în drumuri, reparaţii curente şi capitale, construcţii, echipamente etc.

Figura 1. Dinamica principalilor indicatori economici, valori anuale în %



Sursa: BNS

3. Finanţele publice

Bineînţeles ca principala provocare pentru guvern în următoarele luni va fi revizuirea sau chiar reducerea cheltuielilor publice şi a datoriei statului într-un moment în care populaţia este supărată din cauza disparităţilor sociale fiind stresată şi de efectele crizei economice. Statului îi va fi extrem de dificil să facă faţă obligaţiilor sociale. Se ştie bine că şomajul este în plină ascensiune (fapt care acţionează direct asupra bugetului), apariţia unor semnale din sectorul bancar a generat retrageri importante ale economiilor populaţiei – şi există pericolul că sistemul financiar să se confrunte cu o criză de lichidităţi – în pofida declaraţiilor autorităţilor, deficitele externe sînt în creştere, iar acestea după cum se ştie se finanţează foarte scump, Moldova fiind între "suspecţii de serviciu" privind nesustenabilitatea deficitelor. Deja încasările bugetare pe primele 3 luni dau dreptate celor care au subliniat premise nerealiste în elaborarea bugetului public din acest an ca şi neîndeplinirea ţintei de deficit de 1–1,5%% din PIB, mai ales că efectele crizei nu s-a simţit încă pe deplin.

4. Sectorul bancar

Modificări legislative…

Pînă a fi dizolvat, Parlamentul a aprobat modificări la Legea Instituţiilor financiare şi Legea privind garantarea depozitelor persoanelor fizice. Aparent, modificări propuse sunt bune în sine şi binevenite, fapt pentru care ar pune pe gînduri majoritatea actorilor bancari din ţară să fie extrem de prudenţi atunci cînd contractează credite sau se aventurează în proiecte investiţionale riscante care potenţial pun în pericol activele băncii (respectiv şi pasivele – constituite implicit din economiile populaţiei), decizii care deseori sînt luate cu bună ştiinţă fără a se recurge la o cercetare amplă de piaţa sau de la caz la caz.

Interesantă abordare se face prin introducerea unui capitol nou şi anume "Capitolul VI(1). Lichidarea silită a băncii". Cu toate că se creează impresia că instituirea acestui capitol ar veni în contradicţie cu prevederile organice stipulate în Legea insolvabilităţii. Mai mult ca atît, articolul 38(1) din acest capitol prevede numirea unui lichidator în numele unei persoane fizice – conform căreia acesta urmează să aplice juridic toate masurile de lichidare a instituţiei şi gestionare a activelor acesteia. Iarăşi, la prima vedere pare a fi instrument care ar elimina orice interese corporative sau de clan, pe de altă parte este foarte dificil de presupus cum vor fi interpretate acestea şi nu există nici o siguranţă ca o persoane fizică să nu facă jocul de grup sau să apere nişte interese corporative, în pofida faptul că noile modificări stipulează expres incompatibilitatea celor descrise cu atribuţiile lichidatorului

Totuşi, modificarea de urgenţă a legii instituţiilor financiare şi a legii privind garantarea depozitelor persoanelor fizice, precum şi sporirea puterii de intervenţie a statului este un semn clar că situaţia pare să se agraveze de tot, nu numai în sectorul bancar.

Transnistria

Speaker-ul Şevciuk a pierdut competiţia cu Smirnov

Ziarul "Novaya Gazeta" din Bender a publicat o analiză referitoare la conflictul dintre branşele legislativă şi executivă din Transnistria privind revizuirea constituţiei. Potrivit publicaţiei "iniţiativa celor 17" deputaţi ai sovietului Suprem privind revizuirea constituţiei a suferit eşec. Presiunile exercitate de liderul transnistrean Igor Smirnov şi acoliţii acestuia din mass-media şi organizaţiile obşteşti i-a făcut pe deputaţi să bată în retragere. La 27 mai 2009 grupul de iniţiativă pentru modificarea constituţiei transnistrene i-a înmînat speaker-ului Evgheni Şevciuk o adresare prin care cereau retragerea iniţiativei invocate. În răspuns Şevciuk li-a mulţumit pentru "manifestarea înţelepciunii şi a poziţiei civice", menţionînd, în acelaşi timp, că "timpul va pune punctele pe "i"". În acest context, "Novaya Gazeta" menţionează că fracţiunea majoritară a partidului "Obnovlenie" din Sovietul Suprem nici nu a avut curajul să se poziţioneze drept opoziţie faţă de Smirnov, dorind cu măsuri paliative şi declaraţii de genul "ajustarea legislaţiei Transnsitriei la cea a Federaţiei Ruse" să învingă clanul lui Smirnov la viitoarele alegeri prezidenţiale. Manifestînd un comportament laş Sovietul suprem condus de Şevciuk s-a expus şi ar putea fi dizolvat, iar Şevciuk riscă să piardă suportul candidaturii sale pentru viitoarele alegeri prezidenţiale din regiune.

Forumul investiţional din Transnsitria

În perioada 4–5 iunie la Tiraspol şi-a ţinut lucrările primul forum investiţional din Transnsitria, organizat de Camera de comerţ şi industrie din regiune. În cadrul forumului au fost propuse spre examinarea 92 de proiecte pentru atragerea unui volum de investiţii, estimat la $700 milioane. Potrivit organizatorilor 33 de propuneri au fost acceptate de către potenţialii investitori, putînd atrage investiţii estimate să valoreze $242 milioane. Sectorul privat a reuşit să atragă aproximativ 60% din eventualele resurse anunţate a fi investite. Printre atracţiile investiţionale au figurat Staţia Hidroelectrică de la Dubăsari şi Staţia Electrică de la Dnestrovsk. Din cei peste 300 de participanţi la forum 70 reprezentau 12 state străine.

Nevoia de investiţii în economia Transnsitriei se face vizibilă pe fundalul crizei economico-financiare, care a afectat serios regiune. În primul trimestru al anului 2009 PIB a scăzut în Transnsitria cu 9,3%, în timp ce volumul producţiei industriale a scăzut cu 30,4%. În total 178 de întreprinderi au redus volumul de producere dintre care 21 de întreprinderi, în general, nu au reluat procesul de producere. Industria chimică şi-a micşorat volumul de producere cu 71,7%, industria electro-tehnică – cu 65,4%, industria construcţiei de maşini – cu 65,1%, industria metalurgică – cu 61%, industria uşoară – cu 42.3%. În schimb, a crescut producerea energiei electrice cu 21,7% şi darea în exploatarea a locuinţelor – cu ~70%.

Nota ADEPT: Forumul investiţional din Transnistria s-a desfăşurat pe fundalul unei crize politice ca urmarea a conflictului dintre branşa legislativă şi cea executivă, vizînd modificări constituţionale şi redistrubuirea împuternicirilor. De asemenea, în ajunul şi în zile desfăşurării forumului investiţional, doi oameni de faceri din regiune au fost ucişi, iar asupra şefului departamentului "politici investiţionale" al ministerului economiei din regiune a fost săvîrşit un atentat.

Relaţii externe

Integrare Europeană

Concluziile Consiliului pentru Afaceri Generale şi Relaţii Externe al UE (CAGRE) privind Republica Moldova

Pe 15 iunie, în cadrul reuniunii CAGRE de la Luxemburg au fost adoptate Concluziile privind Republica Moldova care vin să confirme angajamentul Uniunii Europene pentru consolidarea relaţiilor cu Republica Moldova, inclusiv prin adoptarea mandatului de negociere a noului acord UE-RM în schimbul Acordului de Parteneriat şi Cooperare (PCA), dar şi să accentueze necesitatea respectării valorilor şi principiilor democratice de către Moldova pentru avansarea dialogului moldo-comunitar. Concluziile CAGRE se rezumă la următoarele:

• UE confirmă angajamentul de a consolida relaţiile cu Moldova, în baza valorilor şi principiilor comune, inclusiv şi în cadrul Parteneriatului Estic, şi adoptă mandatul de negociere a noului acord moldo-comunitar. Negocierile vor începe cînd circumstanţele vor permite acest lucru, însă abia după ce Republica Moldova va asigura un tratament egal tuturor cetăţenilor UE şi va respecta principiul relaţiilor de bună vecinătate;
• UE va acorda un suport consolidat Republicii Moldova pentru continuarea reformelor politice şi economice orientate spre consolidarea democraţiei şi bunei guvernări, statului de drept, libertăţii mass-media şi respectării drepturilor şi libertăţilor omului. În acest sens, va fi lansat şi un "pachet cuprinzător" pentru suportul democraţiei;
• Consiliul este preocupat de abuzurile în domeniul drepturilor omului care au avut loc după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 şi de înrăutăţirea libertăţii de expresie şi libertăţii mass-media. În acest context, Consiliul cere realizarea unor investigaţii imparţiale şi eficiente asupra violării drepturilor omului, precum şi a evenimentelor din 7 aprilie, în comun cu societatea civilă şi experţi internaţionali, şi îndeamnă Republica Moldova să asigure un acces egal la mass-media pentru toate partidele politice, o alocare transparentă a licenţelor media şi să se abţină de la intimidarea mass-mediei independente, ONG-urilor şi partidelor politice;
• Consiliul subliniază necesitatea unui dialog politic constructiv în situaţia politică existentă în Republica Moldova şi îndeamnă autorităţile moldoveneşti să asigure desfăşurarea liberă şi corectă a alegerilor parlamentare anticipate, inclusiv prin cooperarea cu OSCE/ODIHR şi cu Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei;
• Consiliul accentuează importanţa respectării depline a principiilor independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi au îndemnat la reluarea negocierilor în formatul 5+2, unicul format care garantează legitimitatea şi transparenţa procesului de soluţionare a conflictului transnistrean.

Notă ADEPT: Reacţia autorităţilor moldoveneşti la aceste concluzii a fost una rezervată, prezentînd opiniei publice întru-un comunicat MAEIE doar unele extrase din aceste concluzii, în mare parte de conotaţie neutră, şi anunţînd că va examina opinia UE referitor la subiectele nepublicate.

Şedinţa Sub-comitetului de comunicare RM-UE "Energetică, Transport şi Telecomunicaţii, Ştiinţă şi Tehnologie, Instruire şi Educaţie"

În perioada 9–11 iunie, la Chişinău a avut loc şedinţa ordinară a Sub-comitetului de comunicare RM-UE "Energetică, Transport şi Telecomunicaţii, Ştiinţă şi Tehnologie, Instruire şi Educaţie", la care au fost prezentate ultimele evoluţii ale Republicii Moldova în domeniile sectoriale de profil (transporturile, societatea informaţională, mediul ambiant, sănătate, energetica, educaţia, cultura, mass-media, cercetare etc.) în contextul angajamentelor asumate în cadrul PAUERM. În cadrul şedinţei au fost discutate şi viitoarele posibilităţi de cooperare, inclusiv în cadrul iniţiativelor regionale şi asistenţa acordată de UE legate de: conectarea Moldovei la Axa Rutieră Centrală; colaborarea cu Agenţia Europeană pentru Securitate în Aviaţie şi eventuala aderare a Moldovei la Spaţiul European Aeronautic Comun; semnarea Acordului Dunărean şi cooperarea Moldovei în cadrul grupului de lucru DABLAS; convergenţa graduală a pieţei gazelor naturale şi electricităţii la principiile UE; continuarea negocierilor privind aderarea Moldovei la Tratatul Comunităţii Energetice etc. (potrivit comunicatului MAEIE)

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

"Îngheţul" relaţiilor diplomatice dintre Republica Moldova şi România continuă; posturile de ambasador în ambele state sunt vacante, iar regimul de vize impus cetăţenilor români rămîne în vigoare. Cu toate acestea, oficial ambele părţi se declară interesate de normalizarea relaţiilor moldo-române. Totuşi atît partea moldovenească, cît şi cea română condiţionează restabilirea bunelor relaţii. Potrivit prim-ministrului moldovean, Zinaida Grecianîi, vizele pentru cetăţenii români vor fi anulate dacă România va semna Tratatul privind recunoaşterea frontierelor şi Convenţia privind micul trafic la frontieră^[1]. Ulterior, Republica Moldova a mai înaintat o condiţie, şi anume, facilitarea procesului de obţinere a vizelor pentru România pentru cetăţenii moldoveni, prin anularea condiţiei de deţinere a unui cont bancar cu 500 de euro^[2]. După părerea preşedintelui român, exprimată într-un interviu acordat postului public de televiziune din România, "normalizarea relaţiilor moldo-române se va întîmpla atunci cînd în Republica Moldova vor fi politicieni care vor face o politică în favoarea poporului"^[3].

Un nou motiv pentru intensificarea schimbului de declaraţii contradictorii dintre oficialităţile moldoveneşti şi româneşti l-a constituit declaraţia ministrului afacerilor externe al României, Cristian Diaconescu, făcută la reuniunea Consiliului Afaceri Generale şi Relaţii Externe (CAGRE) din 15 iunie 2009 în care confirma faptul că la solicitarea României, UE a condiţionat lansarea negocierilor pentru un nou acord moldo-comunitar de asigurarea unui tratament egal pentru toţi cetăţenii statelor membre în materie de vize, subliniind totodată importanţa respectării de către Republica Moldova a principiului relaţiilor de bună-vecinătate. Ca reacţie la aceste declaraţii, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova a venit cu un comunicat de presă în care acuză România însăşi de nerespectarea principiului de bună-vecinătate, prin implicarea sistematică în afacerile interne ale Moldovei şi complicarea procesului de obţinere a vizelor pentru România pentru cetăţenii moldoveni, prin instituirea condiţiei de deţinere a unui cont bancar cu 500 euro.

Republica Moldova – Rusia

Relaţiile moldo-ruse se află într-o dinamică pozitivă. Concomitent cu intensificarea relaţiilor diplomatice, se atestă unele semnale pozitive şi pe plan economic. Astfel, la 1 iunie, serviciul sanitar rus (Rospotrebnadzor) a dat publicităţii o declaraţie privind importul şi realizarea producţiei alcoolice din Republica Moldova, în care menţionează că studiază posibilităţile de simplificare a expertizei producţiei de vinificaţie pentru unele fabrici de vinuri din Moldova.

Republica Moldova – SUA

La 1 iunie, preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin a primit un mesaj din partea Secretarului de Stat al SUA, Hillary Rodham Clinton în care este exprimat suportul SUA pentru dezvoltarea democraţiei în Moldova şi sînt condamnate violenţele care au avut după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009. Totodată, se menţionează despre necesitatea Guvernului Republicii Moldova de a analiza îngrijorările care au apărut cu privire la desfăşurarea alegerilor, precum şi modul în care au fost tratate persoanele reţinute, jurnaliştii şi reprezentanţii societăţii civile în urma violenţelor. Potrivit Secretarului de Stat al SUA, o explicaţie completă a acestor subiecte va consolida încrederea în instituţiile democratice ale Moldovei. (potrivit comunicatului Preşedinţiei RM)

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Vizita Coraportorilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (AP CoE)

Pe 10 iunie coraportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Josette Durrieu şi Egidijus Vareikis au efectuat o vizită în Moldova, în cadrul căreia au avut întrevederi cu reprezentanţii partidului de guvernămînt, partidelor parlamentare de opoziţie şi partidelor extraparlamentare, reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale, comunităţii diplomatice şi cu Procurorul General, Valeriu Gurbulea. La finalul vizitei, coraportorii au declarat că viitoarele alegeri parlamentare anticipate reprezintă un proces foarte important pentru Moldova şi îndeamnă autorităţile să soluţioneze problemele care au generat conflictele post-electorale, cum ar fi: întocmirea corectă a listelor electorale şi accesul tuturor formaţiunilor politice la postul public de televiziune "Moldova 1". Raportorii AP CoE au subliniat că la următorul scrutin, CoE va trimite mai mulţi observatori care vor fi mult mai atenţi, monitorizînd nu doar ziua alegerilor, ci întreg procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor.

Republica Moldova – SEECP

La 5 iunie, la Chişinău s-a desfăşurat summitul Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) cu participarea Şefilor de Stat şi de Guvern a statelor membre la SEECP, precedată pe 4 iunie de reuniunea Miniştrilor Afacerilor Externe ai SEECP. La reuniuniau participat şi reprezentanţi ai actualei Preşedinţii Cehe la Consiliul UE şi ai viitoarei Preşedinţii Suedeze, ai Comisiei Europene, precum şi Secretarul General al Consiliului Regional de Cooperare (CRC).

În timpul reuniunii Miniştrilor de Externe au fost abordate subiecte privind progresele în regiunea Europei de Sud-Est în procesul de integrare europeană şi discutate modalităţile de consolidare a rolului SEECP în calitate de for politic important în regiune şi de intensificare a cooperării cu Consiliului Regional de Cooperare (CRC). De asemenea, au fost aprobate mai multe documente importante: Raportul Preşedinţiei în exerciţiu a Republicii Moldova la SEECP 2008–2009; Raportul Anual al Secretarului General CRC referitor la cooperarea regională în Europa de Sud-Est; Programul Strategic de Lucru al CRC pentru perioada 2009–2010.

Reuniunea a 12-a a Şefilor de Stat şi de Guvern ai SEECP de la Chişinău a marcat finalizarea mandatului de Preşedinţie a Republicii Moldova la SEECP 2008–2009. În cadrul reuniunii au fost prezentate evoluţiile ţărilor din regiune în procesul de integrare europeană şi realizările obţinute în cadrul cooperării regionale în perioada de referinţă. De asemenea, au fost discutate posibilităţile de cooperare regională şi susţinerea politică şi financiară a acestora de către Uniunea Europeană şi instituţiile financiare internaţionale. La finele summitului au fost adoptate următoarele documente: Declaraţia Politică de la Chişinău, Declaraţia Comună de la Chişinău, Raportul Anual al Secretarului General CRC referitor la cooperarea regională în Europa de Sud-Est, Programul Strategic de Lucru al CRC pentru perioada 2009–2010, Raportul Preşedinţiei în exerciţiu a Republicii Moldova la SEECP 2008–2009. (potrivit comunicatelor MAEIE)

Studii, analize, comentarii

O manevră de "renovare" compromisă
Maxim Kuzovlev, 15 iunie 2009

La finele lunii mai a. c., deputaţii din parlamentul transnistrean care au iniţiat modificările în Constituţie şi-au retras proiectul de lege. Pe lîngă Igor Smirnov a fost creată "Comisia de stat pentru dezvoltarea şi perfecţionarea Constituţiei Transnistriei în cadrul armonizării cu Constituţia FR"

»»»