versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Prezumţia vinovăţiei, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

1.1. Numiri. Demisii

Prin decret prezidenţial, ex-deputatul PPCD Iurie Roşca este desemnat în funcţia de viceprim-ministru. În Guvern Roşca va fi responsabil de coordonarea activităţii în domeniul asigurării legalităţii, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, menţinerea ordinii publice, combaterea criminalităţii şi corupţiei, traficului de fiinţe umane şi migraţiei ilegale, domeniul asigurării securităţii şi capacităţii de apărare a ţării. Autorităţile publice coordonate sînt Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Justiţiei, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciul Vamal, Serviciul Grăniceri şi Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare (în partea ce ţine de rezervele materiale ale statului).

Notă ADEPT: Mass-media a remarcat numirea "separată" a noului vicepremier, la doar cîteva zile după acordarea votului de încredere întregii echipe a Guvernului, precum şi neglijarea conducerii executivului în procesul respectivei promovări.

Natalia Gherman, ex-ambasador al Moldovei în Suedia, a fost numită viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Vitalie Iurcu a fost eliberat din funcţia de director general al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică şi numit ulterior în funcţia de director general al S.A. "Moldtelecom"

Alexandru Gîscă este eliberat din funcţia de consilier al viceprim-ministrului, în baza cererii.

1.2. Hotărîri

Hotărîrea pentru redistribuirea atribuţiilor de asistenţă a Comisiei Naţionale pentru Integrarea Europeană. Conform schimbărilor aprobate de Guvern prin Hotărîrea din 17 iunie 2009, competenţele de asistenţă organizatorică şi informaţională a Comisiei naţionale pentru integrarea europeană (CNIE) sînt transmise înapoi, de la Aparatul Guvernului – la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Notă ADEPT: Anterior, preluarea de către Aparatul Guvernului a funcţiilor de secretariat ale CNIE în domeniu au fost apreciate drept soluţie de succes, Preşedintele Republicii Moldova, (autodesemnat şi Preşedinte al CNIE) expunîndu-se pozitiv şi elogios în problema respectivă. În acelaşi timp, într-un interviu recent, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a declarat că formarea Secretariatului CNIE pe lîngă Guvern a fost "capodopera" unui consilier prezidenţial, care "intenţiona să redirecţioneze în afara ministerului domeniul integrării europene" şi timp de un an, MAEIE nu a ştiut cu ce s-a ocupat această structură.

Hotărîrea privind ziua de odihnă din 29 iulie 2009. În legătură cu desfăşurarea pe 29 iulie 2009 a alegerilor parlamentare anticipate, ziua de lucru de la aceasta data se va transfera într-o altă zi, care va fi stabilită ulterior de către Guvern.

Hotărîrea pentru aprobarea regulamentului cu privire la eliberarea gratuită a unor bunuri materiale. Conform Regulamentului, producătorii agricoli vor beneficia de motorină pentru desfăşurarea campaniei de recoltare şi întreţinere a culturilor agricole, precum şi pentru extinderea plantaţiilor forestiere. Lotul de 9500 de tone a fost oferit în calitate de ajutor umanitar din partea Federaţiei Ruse.

Hotărîrea cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru alegeri. Din fondul de rezervă al Guvernului, Comisiei Electorale Centrale i-au fost alocate mijloace financiare în sumă de 22390 mii lei pentru pregătirea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009. Mijloacele respective ar putea fi restabilite la o ulterioară rectificare a bugetului de stat pe anul 2009.

Hotărîre privind acordarea ajutorului umanitar. Moldova va acorda Republicii Cehe un ajutor material în valoare de 50 mii de Euro, pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din Cehia. Banii vor fi alocaţi din fondul de rezervă al Guvernului.

Hotărîri pentru aprobarea unor documente de politici (planuri, strategii):

• Planul de activitate a Guvernului pe trimestrul III al anului 2009.

1.3. Şedinţe. Decizii

Noul vicepremier demostrează activism

În primele zile de activitate, noul vicepremier Iurie Roşca a reuşit să primească în audienţă cîţiva cetăţeni, să anunţe lansarea unei linii fierbinţi la cabinetul său şi să prezideze şedinţele:

• Consiliului coordonator de adaptare socială a persoanelor eliberate din locurile de detenţie;
• Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane;
• Consiliului Naţional pentru Securitatea Circulaţiei Rutiere;
• Comisiei guvernamentale permanente pentru organizarea executării hotărîrilor definitive ale Curţii Europene pentru Drepturilor Omului versus Republica Moldova.

De asemenea, Iurie Roşca a vizitat: Ministerul Afacerilor Interne; Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei; Serviciul Vamal.

Preşedinţie

2.1. Decrete

Preşedintele Republicii Moldova a semnat decretele privind numirea unor ambasadori:

• Valeriu Bobutac este numit Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar în Republica Belarus;
• Lidia Guţu este numită Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar în Republica Bulgaria.

Decrete privind conferirea unor distincţii de stat:

• Ordinul "Gloria Muncii" a fost conferit lui Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene; lui Iurie Zidu, director general interimar al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile; lui Oleg Morii, consultant la Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin";
• "Ordinul de Onoare" a fost conferit domnilor Taras Kozak, vicepreşedinte al Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei şi lui Viktor Kudreavţev – procuror general adjunct al Ucrainei;
• Ordinul "Credinţă Patriei" de clasa III este acordat lui Valentin Foros, şef de direcţie la Centrul Resurselor Informaţionale de Stat "Registru" al Ministerului Dezvoltării Informaţionale;
• Medalia "Meritul Militar" este conferită lui Oleg Chirisenco, vicedirector al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat;
• Medalia "Meritul Civic" a fost acordată: lui Alexei Cracan, şef de departament la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; lui Grigore Paun, director al Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare.

2.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Noi îngrijorări pentru situaţia în agricultură

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă la tema situaţiei create în agricultură, în cadrul căreia a fost audiată informaţia despre starea de lucruri în domeniu şi despre prognozele recoltei aşteptate. Generalizînd rapoartele prezentate, şeful statului a cerut acţiuni conjugate în vederea pregătirii campaniei de recoltare a culturilor de toamnă şi s-a referit în mod special la pregătirea tehnicii agricole necesare, asigurarea sectorului agrar cu combustibil. Vladimir Voronin a subliniat importanţa extinderii şi în continuare a reţelei de Staţiuni tehnologice de maşini (STM) şi a consolidării terenurilor agricole. Concomitent, s-a dispus inventarierea activităţii staţiunilor existente deja (220 STM). Voronin a subliniat şi necesitatea accelerării programului de extindere a suprafeţelor de viţă-de-vie, pronunâîndu-se, în context, pentru permiterea exportului vinului în vrac. În alt context, şeful statului a atras atenţia conducerii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare asupra necesităţii finalizării procesului de restructurare a instituţiilor ştiinţifice din domeniu, în conformitate cu deciziile adoptate anterior.

Discuţii cu reprezentanţii comunităţii bancare

În cadrul înîlnirii, Preşdintele ţării şi reprezentnaţii comunităţii bancare au fost informaţi despre situaţia macroeconomică şi existenţa unor semnale pozitive în domeniu, precum şi despre situaţia pe piaţa valutară. Vladimir Voronin a remarcat importanţa menţinerii dialogului între băncile comerciale şi autoritatea centrală de reglementare în domeniu, subliniind imperativul respectării recomandărilor şi deciziilor BNM.

Îngrijorări la tema restituirii TVA

Şeful statutlui a convocat o şedinţă în care a fost discutată hotărîrea Curţii de Conturi din 29 mai 2009 privind rezultatele controlului asupra corectitudinii şi legalităţii adoptării deciziilor de restituire a TVA de către Serviciul Fiscal Principal de Stat în anul 2008. S-a menţionat că evaziunea fiscală practicată de firmele-fantomă reprezintă o problemă serioasă pentru sistemul bugetar. Participanţii la discuţie au analizat factorii care favorizează apariţia şi funcţionarea multiplelor firme-fantomă, practicile ilicite de returnare a TVA cu implicarea acestora, lacunele cadrului instituţional ce reglementează aceste aspecte, s-au referit la necesitatea eficientizării activităţii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi a altor organe care au tangenţe cu domeniul respectiv. Preşedintele ţării s-a arătat nesatisfăcut de rezultatele activităţii structurilor de resort şi a apreciat drept pasive activităţile de anticipare, depistare, investigare şi contracarare a schemelor de evaziune fiscală. În consecinţă, s-a cerut mobilizarea eforturilor, intensificarea activităţii Comisiei de Stat privind restituirea TVA, perfecţionarea mecanismului de achitare şi restituire a TVA, eliminarea neajunsurilor din activitatea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi a altor organe cu funcţii de control. Ministerul?? Dezvoltării Informaţionale i s-a cerut urgentarea procesului de elaborare şi implementare a facturii electronice şi eficientizarea utilizării tehnologiilor informaţionale în contracararea evaziunilor fiscale şi a tranzacţiilor dubioase legate de restituirea şi achitarea TVA.

Politici economice

1. Macroeconomie

Despre remitenţe şi relaţia cu creditorii…

Potrivit unor analize recente, recesiunea profundă a economiei din primul trimestru este pusă şi pe seama reducerii remitenţelor şi migraţiei forţei de muncă, respectiv o bună parte din moldovenii întorşi în ţară completează rîndurile şomerilor. Pentru prima dată în ultimii opt ani şomajul a crescut cu o rată statistic semnificativă, şi chiar au apărut şi primele semne de scădere a salariilor reale^[1]. Reducerea remitenţelor emigranţilor implică în sine doi factori de bază: 1.) diminuarea consumului, importurilor, taxelor, etc. şi 2.) exercită presiuni asupra pieţei muncii locale (mulţi din cei rămaşi fără de lucru peste hotare se întorc acasă), care şi aşa este înfiebîntată de o rată înaltă a şomajului. În plus, o consecinţă negativă a scăderii importurilor este diminuarea încasărilor la buget. Aşa cum sursa principală a veniturilor la bugetul de stat sînt impozitele indirecte, în special TVA, este de aşteptat ca acestea să se diminueze semnificativ în condiţiile scăderii consumului, respectiv toate astea pun sub semnul întrebării realizarea proiectelor sociale şi îndeplinirea angajamentelor bugetare.

Potrivit datelor BNM în trimestrul I al anului curent sistemul bancar a înregistrat transferuri de la cei ce muncesc în străinătate în valoare de 227 milioane dolari SUA – cu 43% mai puţin faţă de sfîrşitul anului 2008 şi cu 29% mai puţin decît în trimestrul I 2008. Totuşi, dacă să admitem că această scădere de cca 30% se va menţine pînă la sfîrşitul anului, atunci Moldova va avea orientativ cu jumătate de miliard (0,5 mlrd. USD) mai puţine intrări de valută străină, ceea ce este destul semnificativ. Mulţi ar putea spune precum că uite Rusia este cea care "o să ne salveze" avînd în vedere creditul de 500 milioane USD promis, bani care într-un fel ar putea acoperi insuficienţa remitenţelor. Insă trebuie să se aibă în vedere că în cazul cel mai optimist creditul va fi disbursat în minimum 3 tranşe. În plus, trebuie să se mai aibă în vedere că teoretic acesta este un credit, iar condiţiile de contractare, rambursare şi utilizare nemijlocită pe domenii practic sînt un incognito pentru publicul larg, deocamdată.

Bineîţeles că Moldova are nevoie de un împrumut extern pentru ca în acest moment nu are alte surse de finanţare la dispoziţie. Nu putem sa ne finanţăm prin intermediul emisiunilor de obligaţiuni în contextul actual, singura opţiune fiind împrumutătorii instituţionali, gen FMI, UE sau BM. Totuşi, în actualele condiţii guvernul are un atu forte la mînă: faptul că FMI a contramandat decizia de acordare a unui credit tocmai pentru toamna acestui an. Relaţia cu acest organism internaţional va depinde mult de condiţiile acordării creditului de către Rusia şi de situaţia de după alegerile din 29 aprilie.

Totodată, ţin să aducem la cunoştinţă că doar Moldova şi Tadjikistan pînă la moment au avut programe de eradicare a sărăciei şi creştere economică cu FMI , în rest toate ţările din spaţiul CSI au programe bilaterale mult mai avantajoase ca condiţii şi termeni de rambursare, cît şi ca valoare. Spre exemplu, Belarus are un program stand-by de 2,5 miliarde USD, Ucraina – 16,4 mlrd. USD, fără a mai menţiona România, Polonia sau alte state din ECE – cu linii de credit mult mai flexibile. Aceasta vorbeşte o dată în plus despre incoerenţa politicilor aplicate şi capacitatea slabă de implementare a reformelor structurale şi instituţionale de reducere a sărăciei, cît şi despre decalajele economice faţă de ţările din regiune.

2. Sistemul bancar

Sistemul este pus la "stîlpul infamiei"…

Potrivit datelor BNM activele băncilor moldoveneşti au crescut, în mai, per total cu cca 1%, pînă la 37,8 miliarde lei (3,375 miliarde USD), iar portofoliul de depozite – cu 0,5%, pînă la 25,3 miliarde lei (cca 2,26 miliarde USD). Aparent, sistemul bancar revine pe creştere, astfel că activele ce au înregistrat o scădere de cca 3,5% în cinci luni şi depozitele, cu un declin per total de 6,8%, să intre din nou pe plus. Băncile se aşteptau ca în primele cinci luni cele mai mari pierderi să se producă în urma afluxului de capital de pe conturile persoanelor fizice (-6,2%). Soldul depozitelor populaţiei se ridică la 15,5 miliarde lei şi depăşeşte cu mult depozitele persoanelor fizice, care au depuse în economii 5,6 miliarde lei. Portofoliul de credite s-a redus cu 3,4%, pînă la cca 24 miliarde lei^[2]. Calitatea creditelor continuă să se înrăutăţească. În mai reducerile pentru pierderile din creditare au crescut cu 2%, iar de la începutul anului – cu 20%, pînă la 1,44 miliarde lei. Astfel, partenerii şi clienţii băncilor au împrumutat 1,9 miliarde lei, în timp ce obligaţiunile de ansamblu ale băncilor comerciale constituie cca 30,7 miliarde lei cu tendinţa spre micşorare.

Lichiditatea sistemului bancar continuă să fie înaltă, respectiv 30%, faţă de norma de pînă la 20%, în timp ce suficienţa capitalului e de 32% la un plafon de 12%. Totuşi, calitatea datelor din sistem ar putea fi influenţată de (în sens negativ) de falimentul Investprivatbank-ului (IPB). Ceea ce s-a întîmplat cu IPB este de fapt o consecinţă de iresponsabilitate sau neglijenţă administrativă din partea conducerii acestei instituţii care s-a aventurat în contractarea sau acordarea de împrumuturi cu un grad înalt de risc, în pofida avertizărilor din partea Băncii Centrale, asta pe de o parte. Cel puţin aşa declară factorii de la BNM că acum un an de zile banca a fost avertizată de autoritatea monetară despre inconsecvenţele depistate în activitatea de management a activelor, în particular a portofoliului de credite. Pe de altă parte, primele semnale de impas le-a dat însăşi banca acum jumătate de an şi ceva, atunci cînd oferea dobînzi pentru depozite de 24% la lei şi 16 în valuta, pe cînd media pe sistem era de ceva mai mult de 20% şi 13%, respectiv.

De aceea considerăm că cei ce deţin cunoştinţe financiare elementare puteau intui că banca deja în noiembrie trecut se confrunta cu o criză acută de lichidităţi, fapt pentru care oferea dobînzi destul de mari pentru a atrage resurse. Este vorba şi de Banca Naţională, care ştia, cu certitudine, că situaţia de la IPB este foarte dificilă şi trebuia să intervină de urgenţă, însă a tărăgănat pînă în martie-aprilie 2009, perioadă în care toate băncile sînt supuse unui control ordinar din partea BNM. Dar era deja prea tîrziu. De fapt, relaţiile BNM cu băncile comerciale au arătat că aceasta uneori acţionează ca un "vraci medieval" care prescrie aceeaşi cură de tratament pentru toate băncile (mustrări, avertizări etc.), indiferent de sursa problemelor financiare şi de durerea pe care pe care o simte "pacientul" în cazul dat banca, că de fapt BNM este o banca a băncilor şi e obligată prin lege să ia măsurile de rigoare. În plus, este ştiut faptul că activele băncii au fost direcţionate în cea mai mare parte către afaceri ipotecare, or peste 75% din portofoliul de credite a instituţiei era constituit din împrumuturi ipotecare: Acest era foarte bine ştiut de BNM drept care trebuiau să sesizeze banca să-şi diversifice portofoliul.

Falimentul IPB cu certitudine crea nemulţămiri în rîndul populaţiei privitor unde aceasta să-şi ţină sau nu economiile, mai ales că mulţi încă mai ţin minte episoadele cu OguzBank, Intercapital sau BancoSind din 1996–1998, fapt pentru care mulţi din ei nici în ziua de azi nu şi-au mai recuperat depunerile. Cel mai grav lucru care se poate întîmpla în acest caz este retragerea în masă a depunerilor, creată de panică, probabilitatea căreia este mai mare pe timp de criză. Riscul unei asemenea situaţii constă nu doar în pierderea depunerilor, ci şi în periclitarea întregului sistem bancar, activitatea normală a căruia este vitală pentru orice economie. În situaţii de criză financiară este extrem de important să analizăm la rece zvonurile şi să nu cădem pradă unei eventuale panici a depunătorilor, dat fiind faptul că activitatea băncilor se bazează în mare parte pe depozitele populaţiei. Iar căderea în plasa panicii nu face altceva decît să agraveze şi mai mult situaţia.

3. Finanţe publice

Visteria statului intră sigur în deficit…

La începutul lunii iunie veniturile în bugetul de stat al Moldovei au constituit puţin peste 5,1 miliarde (peste 455 milioane USD) cu cca 10% mai puţin faţă de cele planificate. Veniturile acumulate s-au micşorat cu 10,5% faţă de cele din 2008. Potrivit datelor MF, peste 39% din venituri au fost asigurate de Serviciul Fiscal de Stat, 65,2% – de Serviciul Vamal, 70,8 milioane lei (cu 5,3% mai mult faţă de indicii prevăzuţi) au fost obţinuţi din impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, 2,26 miliarde lei (-2,4%) – din TVA pentru mărfurile produse în ţară, 1,99 miliarde lei (cu cca -15%) – din TVA pentru import, iar peste 563 milioane lei (-7,5%) – din accize. În ianuarie-mai cheltuielile bugetare au constituit 6,25 miliarde lei (558 milioane USD) – cu peste 23% mai puţin faţă de indicii prevăzuţi, însă cu 1,3% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Moldova a efectuat plăţile externe în sumă de 31,5 milioane USD, iar pentru datoria de stat internă au fost utilizaţi peste 297 milioane lei.

4. Piaţa muncii

Salariile sînt în stagnare…

În luna mai 2009, remunerarea medie a unui salariat din Moldova a fost de cca 2746 lei (245 USD). Comparativ cu luna mai a anului precedent salariul mediu lunar s-a majorat cu 8,2%, iar salariul real cu 10%. Potrivit datelor BNS, în sfera bugetară salariul mediu a constituit 2455 lei (219 USD) şi s-a majorat cu cca 20% faţă de perioada similară a anului trecut. În sectorul real salariul mediu lunar a înregistrat cca 2914 lei (260 USD) şi a crescut cu 4,5% faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut.

Cel mai bine remuneraţi rămîn a fi angajaţii în sfera financiară, care în luna mai au primit în medie 5577 lei. După nivelul de salarizare, aceştia sînt urmaţi de lucrătorii întreprinderilor de aprovizionare cu energie electrică şi termică, gaze şi apă cu un salariu mediu de 4676 lei, angajaţii din transporturi şi comunicaţii – 3735 lei, cei din industria extractivă – 3423 lei, angajaţii companiilor de tranzacţii imobiliare – 3460 lei, precum şi angajaţii administraţiei publice, care în luna mai au avut un salariu mediu de 3252 lei.

Cele mai mici salarii au fost înregistrate în agricultură, economia vînatului şi silvicultură – 1322 lei, piscicultură – 1412 lei, angajaţii în domeniul activităţilor recreative, culturale şi sportive – 2060 lei, din învăţămînt – 2134 lei, precum şi angajaţii hotelurilor şi restaurantelor – 2175 lei. Totodată, în ianuarie-mai 2009 salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională a constituit 2642 lei (236 USD), departe de promisiunile autorităţilor ca salariul mediu în 2009 va constitui 300 USD.

Transnistria

Smirnov nu are cu cine discuta pe marginea reglementării transnistrene

În pofida relatărilor optimiste ale autorităţilor moldovene referitoare la perspectivele reglementării transnistrene, în special după vizita din 22 iunie la Moscova şi întîlnirile preşedintelui în exerciţiu, Vladimir Voronin, cu preşedintele Dmitri Medvedev şi premierul Vladimir Putin, liderul transnistrean Igor Smirnov declară că reintegrarea Moldovei este imposibilă. Pe lîngă clişeele propagandistice mai vechi Smirnov apelează la argumente mai noi pentru a-şi fundamenta aserţiunile – din cauza destabilizării politice din Republica Moldova nu are cu cine discuta pe marginea reglementării transnistrene, "căci nu va discuta cu un preşedinte interimar". Transnistria îşi va menţine şi în continuare linia strategică privind consolidarea independenţei şi a apropierii treptate de Federaţia Rusă.

Consultările de la Viena în format "5+2", din perioada 21–22 iunie, Smirnov le consideră utile pentru găsirea unor mijloace de conjugare a eforturilor în vederea combaterii criminalităţii şi a traficului cu fiinţe umane şi droguri.

Comisia constituţională preocupată de armonizării legislaţiei Transnistriei cu cea a Rusiei

Şi după retragerea "iniţiativei celor 17" de modificare a constituţiei transnistrene continuă activitatea comisiei constituţionale, instituite de Smirnov. Reprezentanţii branşelor legislativă şi executivă a autorităţilor transnistrene au reuşit să depăşească dificultăţile referitoare la funcţionarea branşei executive. Potrivit lui Smirnov armonizarea legislaţiei transnistrene cu cea a Rusiei trebuie să se facă avînd în vedere prevederile exprese ale Constituţiei Federaţiei Ruse. În acelaşi timp, Smirnov insistă că armonizarea nu semnifică unificare. De fapt, acesta înseamnă că sub paravanul "armonizării" se poate încerca promovarea intereselor grupărilor mai influente.

Suportul financiar al Rusiei pentru Transnistria

La 26 iunie Rusia a efectuat transferul a $7,3 milioane pe contul Sovietului suprem al Transnistriei. Aceste resurse fac parte din cea de treia tranşă de "ajutor umanitar financiar" acordat Transnistriei în anul curent. Banii vor fi utilizaţi ca adaos la pensii, asigurarea cu produse alimentare a unor categorii defavorizate de cetăţeni dintr-un şir de instituţii în grija cărora se află. Potrivit agenţiei "Novîi Reghion-2" acest ajutor este acordat ca urmare a adresării din 19 decembrie 2008 a Sovietului suprem al Transnistriei către Duma de Stat a Rusie în care se argumentează necesitatea ajutorului financiar umanitar "în scopul înlăturării tendinţelor negative în economie şi asigurarea protecţiei sociale a populaţiei defavorizate". Agenţia menţionată mai precizează că Transnistria primeşte deja al treilea an astfel de ajutoare financiare din partea Rusiei.

Relaţii externe

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Relaţiile diplomatice moldo-române continuă să rămînă îngheţate, iar conferinţa de presă din 24 iunie 2009 la care preşedintele în exerciţiu al Moldovei, Vladimir Voronin a venit cu noi declaraţii acuzatoare la adresa României, nu prevesteşte vreo încălzire a relaţiilor în viitorul apropiat. Vladimir Voronin a anunţat că Procuratura Generală dispune de date privind implicarea României în dezordinile din 7 aprilie 2009. Totodată, potrivit şefului statului, regimul de vize introdus pentru cetăţenii României va fi anulat "imediat ce Uniunea Europeană va simplifica regimul de vize pentru cetăţenii Moldovei"^[1] şi asupra acestei condiţii va insista personal pe parcursul preşedinţiei sale. Ulterior, într-un interviu acordat postului de radio Vocea Americii, Vladimir Voronin a reiterat acuzaţiile aduse României de nerecunoaştere a statalităţii Moldovei, menţionînd că Moldova nu pretinde României semnarea unui Tratat de frontieră special, ci unul similar celor încheiate de Bucureşti cu alte state.

Practic în acelaşi timp, la 25 iunie 2009, preşedintele României declară în faţa unui grup de copii din Transnistria aflaţi într-o tabără din România că, în pofida mesajului ostil al autorităţilor moldoveneşti, România recunoaşte statalitatea Republicii Moldova, susţine integritatea sa teritorială şi doreşte ca Republica Moldova să devină membru al UE.

Republica Moldova – Rusia

Relaţiile moldo-ruse se află într-o continuă ascensiune. Evenimentul major l-a constituit vizita preşedintelui în exerciţiu al Moldovei, Vladimir Voronin la Moscova şi întîlnirea cu preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev şi prim-ministrul rus, Vladimir Putin. În timpul vizitei, Vladimir Voronin a adus mulţumiri Federaţiei Ruse pentru suportul politic acordat Moldovei după evenimentele post-electorale, inclusiv şi în faţa Uniunii Europene, în timp ce oficialii ruşi şi-au reiterat suportul pentru acţiunile autorităţilor moldoveneşti în perioada post-electorală. Concomitent cu suportul moral, Federaţia Rusă s-a arătat dispusă să acorde şi un sprijin financiar Moldovei prin intermediul unui grant de 500 de milioane de USD. Totodată, ulterior într-un interviu, Vladimir Voronin a afirmat că Rusia va oferi şi un grant de 20 miloane de USD pentru reparaţia clădirii Parlamentului.

Asupra îmbunătăţirii relaţiilor moldo-ruse indică şi rezultatele întrevederii dintre Zinaida Grecianîi, prim-ministrul Moldovei, şi Igor Şuvalov, prim-viceprim-ministru al Federaţiei Ruse, la care au fost soluţionate chestiunile privind liberalizarea exportului producţiei agroalimentare şi vinicole moldoveneşti pe piaţa rusă.

Notă ADEPT: Partidele de opoziţie s-au arătat îngrijorate de lipsa de transparenţă a condiţiilor de contractare a creditului rus şi au solicitat de la Vladimir Voronin dezvăluirea condiţiilor de creditare şi orientarea creditului (în cazul semnării acordului cu Rusia în corespundere cu normele legale) spre investiţii în infrastructură. Condiţiile de creditare nu au fost încă făcute publice, dar consultările dintre guvernele Moldovei şi Federaţiei Ruse deja au început. Totuşi, potrivit unor surse de informare ruse (www.ng.ru) acest credit ar putea fi orientat spre lichidarea datoriei regiunii transnistrene faţă de gazul rusesc.

Republica Moldova – SUA

În perioada vizată, preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu ambasadorul SUA la Chişinău, Asif J. Chaudhry, cu care a discutat evoluţiile în implementarea Planului Preliminar de Ţară şi perspectiva semnării acordului Compact al Corporaţiei "Provocările Mileniului" din SUA (odată semnat acest acordat va permite alocarea de circa 500 mil. USD în domenii precum reabilitarea drumurilor, creşterea eficienţei sectorului energetic, tranziţia la agricultura performantă şi dezvoltarea asistenţei medicale primare în zonele rurale). În acelaşi context, în timpul întrevederii a fost abordat subiectul apropiatelor alegeri anticipate, ambasadorul SUA subliniind importanţa asigurării unor alegeri libere şi corecte şi respectării libertăţii mass-media, ambele necesare pentru consolidarea democraţiei în R. Moldova şi îmbunătăţirea imaginii Moldovei în exterior.

Nota ADEPT: În aceeaşi zi, viceprim-ministrul Iurie Roşca, a declarat la şedinţa Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane că Statele Unite ale Americii denigrează imaginea Republicii Moldova prin prezentarea unor date eronate cu privire la traficul de fiinţe umane şi că autorităţile Moldovei vor cere explicaţii SUA privind aceste date exagerate.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Deciziile CEDO

În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat hotărîrile în cauzele Gurgurov c. Moldovei şi Buzilov c. Moldovei. În ambele cauze Curtea a constatat violarea art. 3 CEDO (interzicerea torturii) în urma maltratării reclamanţilor de către ofiţerii de poliţie şi pe motiv de lipsă a unei anchete adecvate a maltratării lor, iar în cauza Gurgurov c. Moldovei a constatat şi violarea dreptului la un recurs efectiv. În ambele cauze, Moldova va urma să plătească 75 000 euro cu titlu de prejudiciu moral şi 500 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)

Rezultatele vizitei Coraportorilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE)

Pe 22 iunie, coraportorii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Josette Durrieu şi Egidijus Vareikis au făcut publice rezultatele vizitei sale de informare în Moldova din 10 iunie 2009. Reieşind din conţinutul notei informative prezentate, coraportorii au salutat modificările la Codul Electoral din 16 iunie, deşi acestea nu răspund tuturor îngrijorărilor formulate de APCE şi Consiliului Europei (CoE), şi au îndemnat autorităţile să le aplice întocmai. De asemenea, au fost făcute recomandări de soluţionare a problemelor legate de calitatea listelor electorale şi a votului cetăţenilor de peste hotare. Coraportorii au insistat asupra asigurării de către autorităţi a condiţiilor la standarde europene pentru desfăşurarea campaniei electorale, inclusiv prin asigurarea accesului la mass-media şi au recomandat Biroului APCE să trimită o delegaţie numeroasă de observare a alegerilor anticipate din 29 iulie 2009.

Cu referinţă la evenimentele din 7–8 aprilie 2009, coraportorii au cerut ca Procuratura Generală să înceapă investigarea cazurilor de violenţă şi tortură semnalate şi să informeze Comitetul de Monitorizare al CoE despre desfăşurarea anchetei. Comitetul de Monitorizare va continua să urmărească implementarea prevederilor Rezoluţiei 1666 a APCE din 29 aprilie 2009.

Republica Moldova – CSI

Pe 19 iunie la Chişinău s-a desfăşurat cea de-a 42-a Reuniune a Consiliului Economic al CSI, la care pe lîngă reprezentanţii Moldovei au participat delegaţi din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia, Tadjikistan şi Ucraina. La forum au fost discutate subiecte legate de colaborarea statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente în dezvoltarea coridoarelor internaţionale de transport, sistemelor energetice, luarea măsurilor anticriză.

Studii, analize, comentarii

Prezumţia vinovăţiei
Igor Boţan, 30 iunie 2009

La 15 iunie 2009 preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin, a dizolvat Parlamentul, decretînd desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate pentru ziua de 29 iulie. Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), condus de Vladimir Voronin, a anunţat public despre agresivitatea şi duritatea campaniei pe care o va desfăşura împotriva opoziţiei la alegerile anticipate

»»»