versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Industria vinicolă de altă dată, Iurie Gotişan
Vom vedea oare banii ruşilor?, Maxim Kuzovlev

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

1.1. Numiri. Demisii

Tudor Copaci este numit director general al Agenţiei Agroindustriale "Moldova-Vin". Pînă la numire, Copaci a deţinut funcţia de viceministru al Economiei şi Comerţului.

Alim Afonin, ex-deputat PCRM, este numit în funcţia de şef al Direcţiei teritoriale control administrtiv Soroca a Ministerului Administraţiei Publice Locale.

În funcţia de director general al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică este numit Vadim Ceban, fost şef de direcţie în cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului.

1.2. Hotărîri

Hotărîrea privind edificarea unui monument. Monumentul domnitorului Bogdan Întemeietorul Moldovei va fi montat în faţa Institutului Naţional de Informaţii şi Securitate al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS). Ministerul Culturii şi Turismului va monitoriza nivelul artistic al monumentului. Finanţarea edificării şi amenajarea terenului aferent şi-a asumat-o Asociaţia veteranilor SIS.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Codului de conduită a colaboratorului vamal. Obligaţia respectării de către colaboratorii vamali a prevederilor Codului privind conduita etică a fost introdusă în Legea serviciului în organele vamale mai bine de un an în urmă, prin Legea nr.175-XVI din 10.07.2008.

Hotărîri pentru alocarea mijloacelor financiare:

• din Fondul de rezervă al Guvernului au fost alocaţi peste 905 mii lei, în scopul acoperirii cheltuielilor generate de deplasările din 19–22 iunie 2009 ale Preşedintelui Republicii Moldova în Serbia, Israel şi Federaţia Rusă;
• pentru achitarea compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice, consiliilor raionale Orhei şi Briceni le-au fost alocate 466,9 mii lei,

1.3. Şedinţe. Decizii

Evoluţia economiei în primul semestru

La Guvern s-a desfăşurat o şedinţă lărgită, cu participarea Preşedintelui în exerciţiu al Republicii Moldova şi a reprezentanţilor cercurilor de afaceri. Conform informaţilor Ministerului Economiei şi Comerţului şi a Ministerului Finanţelor:

• prognoza anuală a creşterii economice este de minus 5%, faţă de prognoza FMI de minus 9% şi a Băncii Mondiale de minus 3%;
• în ultimele şase luni în Moldova a fost înregistrată o deflaţie de 1,8%, indicele preţurilor de consum a constituit 0,6%;
• criza economică care a afectat Moldova a trecut direct în a doua etapă, comparativ cu economia mondială, evitînd criza financiar-bancară, însă în cazul în care băncile vor refuza să ofere credite convenabile agenţilor economici vulnerabili, o criză în sistemul bancar moldovenesc este inevitabilă;
• pentru depăşirea crizei economice, Guvernul urmează să stimuleze cîteva sectoare prioritare: construcţiile, activităţile de comerţ, producţia industrială şi agricolă; favorizarea exportului produselor alimentare agricole şi viti-vinicole; reducerea controalelor excesive şi prin creditarea sectorului real al economiei;
• acumulările la buget au constituit 10,8 mlrd lei, sau 89 la sută din acumulările planificate;
• cheltuielile bugetare s-au majorat cu 9,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, sau cu 1,4 miliarde lei.
• deficitul bugetar în anul 2009 va fi constitui 4 miliarde de lei sau 9% din PIB.

Dezvoltarea social-economică a raioanelor Străşeni, Nisporeni şi Călăraşi

Prim-ministrul a prezidat şedinţa Comisiei pentru coordonarea acţiunilor privind dezvoltarea social-economică a raioanelor Străşeni, Nisporeni şi Călăraşi, în care au fost trasate sarcini concrete pe termen mediu şi lung. Accentul în dezvoltarea social-economică va fi pus pe dezvoltarea infrastructurii, crearea parcurilor industriale, dezvoltarea sectorului agricol, procesarea producţiei agricole, stoparea eroziunii solurilor, protecţia mediului, asigurarea dezvoltării sectorului social. Prim-ministrul a solicitat implicarea plenară a Academiei de Ştiinţe a Moldovei în elaborarea tuturor secţiunilor Programului şi expertizarea activităţilor planificate, programul urmînd a fi aprobat de Guvern pînă la 1 septembrie 2009.

Notă ADEPT: Încă în anul 2006 Parlamentul a adoptat Legea nr. 438-XVI privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, cu obiectivele obţinerii unei dezvoltări social-economice echilibrate şi durabile pe întreg teritoriul ţării, reducerii dezechilibrelor nivelurilor de dezvoltare social-economică dintre regiuni şi din interiorul lor, consolidării oportunităţilor financiare, instituţionale şi umane pentru dezvoltarea social-economică a regiunilor.

Vicepremierul Roşca contiuă să fie activ

Vicepim-ministrul Iurie Roşca:

• a efectuat vizite de documentare la Serviciul Grăniceri, la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, la Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare şi la Ministerul Justiţiei;
• a prezidat o şedinţă a Consiliului de coordonare a activităţii de prevenire şi combatere a criminalităţii şi corupţiei (a fost discutată coordonarea acţiunilor de elucidare a cazurilor semnalate de tratamente inumane şi de tortură şi cazurile de deces invocate în mass-media după evenimentele din 7 aprilie curent, precum şi cazurile de sesizare a CEDO de către cetăţenii RM, urmare a evenimentelor din 7 aprilie);
• a participat la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii;
• a prezidat o şedinţă de la Ministerul Sănătăţii (a fost examinată implementarea activităţilor prevăzute în Planul Preliminar de Ţară al RM în cadrul Programului SUA "Provocările Mileniului");
• a prezidat şedinţa Comisiei interdepartamentale de combatere a narcomaniei şi narcobusinessului.

Declaraţia Guvernului

Într-o declaraţie emisă la 16 iulie 2009, Guvernul Republicii Moldova se invocă intensificarea amestecului în afacerile interne de către statul vecin România, prin susţinerea forţelor politice şi exprimarea publică a preferinţelor României pentru aducerea la putere a anumitor forţe. Guvernul Moldovei solicită UE crearea unei comisii de mediere a problemelor moldo-române.

Preşedinţie

2.1. Decrete

Prin două decrete prezidenţiale publicate la 3 iulie 2009 este aprobată renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova de către 206 persoane. Printr-un alt decret, este acordată cetăţenia Republicii Moldova la 4 persoane (născute în Ucraina şi Uzbekistan).

Prin decret prezidenţial, Ordinul "Gloria Muncii" este conferit lui Valeriu Reniţă, director general al Agenţiei Informaţionale de Stat "Moldpres".

2.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Aprecierea activităţii Guvernului

Participînd la şedinţa lărgită a executivului, Preşedintele Republicii Moldova a apreciat că în pofida crizei economice mondiale şi a celei politice care a afectat Moldova, Guvernul a reuşit să ţină sub control situaţia la toate compartimentele social-economice, onorîndu-şi angajamentele sociale şi financiare. Şeful statului a remarcat scăderea cu circa 7 la sută a Produsului Intern Brut, scăderea cu 25 de puncte a producţiei industriale, cu 21,4% a exporturilor şi cu 34 la sută a importurilor, ceea ce a determinat reducerea încasărilor la buget şi a acumulărilor în fondurile sociale. Potrivit Preşedintelui, în condiţiile create, statul trebuie să-i protejeze pe agenţii economici autohtoni contra concurenţei neloiale, din interior sau din exterior, să fie stabilite cerinţe fiscale clare şi simple. Vladimir Voronin a criticat dur activitatea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei şi cea a Inspectoratului Fiscal, dînd indicaţii ca personalul Inspectoratului să fie redus cu 10 la sută.

Dezvoltarea unor raioane

Preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova a prezidat o şedinţă în problema perspectivei de dezvoltare a localităţilor din raioanele Străşeni, Călăraşi şi Nisporeni, la care a fost prezentat un studiu efectuat de comisia guvernamentală special creată. Potrivit studiului, în cele trei unităţi teritorial-administrative se atestă o situaţie foarte dificilă în toate domeniile de activitate, nivelul de dezvoltare a acestora fiind inferior faţă de majoritatea raioanelor din ţară. Comisia guvernamentală a elaborat propuneri de concept care vor sta la baza Programului de dezvoltare social-economică a raioanelor, program care va cuprinde cîteva direcţii de dezvoltare: – economico-investiţională; – infrastructurală; – dezvoltarea agriculturii şi a relaţiilor funciare; – mediul înconjurător; – dezvoltarea sectorului social-cultural. Preşedintele ţării a insistat ca la elaborarea şi definitivarea programului să fie consultaţi cetăţenii din raioanele respective. În acelaşi timp, au fost exprimate regrete şi nedumeriri în legătură cu faptul că în unele localităţi ale raionului Nisporeni, autorităţile administraţiei publice locale conduse opoziţiei, ar crea obstacole în derularea cu succes a unor proiecte sociale.

Politici economice

1. Inflaţia şi preţurile

Preţurile tot "înapoi" dau…

Statistica oficială arată că indicele preţurilor de consum (IPC) în iunie 2009 faţă de mai 2009 a constituit 99,7%, iar faţă de iunie 2008 – 99,2% (informativ: în iunie 2008 faţă de mai 2008 IPC a marcat 98,9% şi faţă de iunie 2007 – 115,6%). Deci şi in iunie 2009 am avut deflaţie, nivelul acesteia fiind de – 0,3%. De la începutul anului preţurile au scăzut cu 1,8%. Scăderea preţurilor medii de consum cu 0,3% a fost determinată de reducerea preţurilor la produsele alimentare – cu 1,8% şi de creşterea preţurilor la produsele nealimentare – cu 0,5% şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 0,2%.

În această perioadă faţă de mai a.c. s-au redus preţurile practic la toate fructele şi legumele. Totodată, perioada vizată a fost marcată de creşterea preţurilor la produsele nealimentare, în particular la carburanţi – cu cca 9%, medicamente – cu 1,6%, materiale de construcţie – cu 0,3% etc. Concomitent au scăzut preţurile la: confecţii, încălţăminte, mobilă cărţi şi altele – cu aproximativ de 1,0%. La serviciile prestate populaţiei în luna iunie 2009 a fost înregistrată o creştere a tarifelor la: aprovizionarea cu apă potabilă şi menajeră – cu peste 3%, tarifele pentru întreţinerea locuinţei – cu 0,7%. La majoritatea produselor şi serviciilor preţurile şi tarifele au rămas la nivelul lunii mai 2009.

2. Comerţul extern

Valoarea schimburilor comerciale au ajuns sub nivelul anului 2007…

În primele cinci luni ale anului 2009, exporturile din Moldova s-au redus cu cca 22%, iar importurile – cu peste 34% faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut. Potrivit BNS, în ianuarie-mai 2009 au fost exportate mărfuri în valoare de 473 milioane USD şi au fost importate mărfuri în valoare de 1,238 miliarde USD. În perioada de referinţă deficitul balanţei comerciale a constituit cca 765 milioane USD, micşorându-se cu peste 40% faţă de cel înregistrat în ianuarie-mai 2008.

Cota exporturilor de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene (UE-27) a constituit peste 54% (cca 257 milioane USD), iar a celor destinate ţărilor CSI – aproape 36% (cca 169 milioane USD). Totodată, în această perioadă, exporturile în UE s-au redus cu cca 18%, iar către CSI – cu 30%, comparativ cu ianuarie-mai 2008.

Principala piaţă externă de desfacere pentru produsele moldoveneşti rămîne a fi România, care se menţine în topul partenerilor Moldovei la export cu o cotă de ceva mai mult de 20% (peste 95 milioane USD în valoare nominală). Pe locul doi se situează Rusia cu peste 19% din total export (peste 91 milioane USD), urmată de Italia – cca 11% (peste 50 milioane USD), Belarus – 7,1% (33,6 mil. USD), Germania – 6,1% (29 mil. USD), Ucraina – 5,4% (25,6 mil. USD) etc. La importuri, pe prima poziţie se află Kazahstanul, de unde au fost importate mărfuri (în special, gate naturale) în valoare de 166 milioane USD sau de 11 ori mai mult faţă de perioada similară a anului 2008. Pe locul doi la importuri se situează Ucraina – 12,5% (peste 154 mil. USD), urmată de Rusia – 9,7% (120,5 mil. USD), România – 8,2% (102 mil. USD), Germania – 7,2% (89 mil. USD), China – 7% (86,3 mil. USD).

Diminuarea comerţului în regiunea transnistreană este şi mai gravă…

Totodată, exportul realizat de companiile din stânga Nistrului, care au înregistrare oficială la Chişinău, scade tot mai puternic de la o lună la alta: în jumătate de an, livrările externe s-au redus cu 65%, după ce în cinci luni descreşterea se situa la mai puţin de 60%. Potrivit datelor Ministerului Reintegrării, în prima jumatate de an, exportul din regiunea transnistreană declarat Serviciului Vamal al RM a constituit cca 154 mil. USD, reprezentînd doar jumătate din exporturile realizate în perioada similară a anului 2005, pe care administraţia din regiune î-l consideră ca unul din cei mai favorabili ani pentru economie.

Exportul s-a redus pe toate categoriile de mărfuri, cu excepţia energiei electrice şi producţiei agricole. În jumătate de an, ce-a mai mare reducere, cu 79,2%, s-a stabilit la exportul producţiei metalurgice, exportul producţiei din industria prelucrătoare de maşini şi electrotehnice s-a micşorat – cu 66%, producţiei alcoolice – cu 50%, producţiei din industria uşoară – cu 21,5%.

În şase luni livrările în Uniunea Europeană au constituit 57,3% din volumul total al exportului, iar în ţările CSI s-a exportat doar 26,2% din total. Totodată, în primul semestru 2009, volumul importului producţiei în regiunea transnistreană, declarat Serviciului Vamal a constituit 39,1 mil USD şi s-a micşorat cu 42% în comparaţie cu perioada similară a anului 2008. La importul mărfurilor cea mai mare cotă revine ţărilor Uniunii Europene (82,5%). La 1 iulie 2009 la Camera Înregistrării de Stat erau luaţi la evidenţă 559 agenţi economici din stânga Nistrului, inclusiv la evidenţă provizorie – 373 şi permanent – 186 agenţi economici.

3. Macroeconomie internaţională

FMI întunecă perspectivele de creştere pentru Europa Centrala şi de Est…

FMI estimează că Europa Centrală şi de Est va fi puternic afectată de recesiune anul acesta, economiile din regiune urmînd să înregistreze în continuare contracţii pronunţate, însă prognozează că 2010 va readuce pe plus mediul economic din partea de est a Europei.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind contracţia economică a Europei Centrale şi de Est pe 2009, anticipând un declin de 5%, faţă de anteriorul pronostic din aprilie de 3,7%. Pentru 2010, Fondul vizează o creştere de 1% a Produsului Intern Brut, cu 0,2% mai mult faţă de estimările din aprilie, potrivit unui raport despre economia mondială publicat recent de instituţia internaţională.

FMI a întins mâna Europei Centrale şi de Est…

Ţările din Europa Centrală şi de Est au apelat la împrumuturi acordate de FMI, Banca Mondială (BM) şi Uniunea Europeană (UE), în încercarea de a contracara dificultăţile de pe plan naţional, induse de criza mondială şi accentuate de o adevărată spirală recesionistă. Ungaria a fost primul stat membru al UE care a apelat la ajutorul FMI, UE şi BM, obţinând în toamna anului trecut asistenţă financiară totală de 20 mlrd. euro. Totodată, România are un acord stand-by cu FMI în valoare de 12,95 mlrd. euro pe o perioadă de doi ani, urmând ca alte 7 mlrd. euro să vină din partea UE, BM şi a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Polonia a apelat la o linie de finanţare flexibilă din partea FMI în valoare de 20 mlrd. dolari (14,3 mlrd. euro), diferită de cele primite de România sau Ungaria prin numărul mai mic de restricţii impus de Fond.

Bulgaria este una dintre puţinele ţări din regiune care nu au apelat la sprijin financiar internaţional, însă instaurarea noului guvern la Sofia ar putea schimba situaţia, membrii acestuia declarând în repetate rânduri necesitatea unui astfel de acord pentru cel mai sărac membru al Uniunii Europene.

UE va rămîne totuşi pe minus şi în 2010…

FMI a înrăutăţit şi estimările pe 2009 privind economia Uniunii Europene (UE), anunţând o scădere economică de 4,7%, faţă de prognoza de 4% din aprilie. Totodată, economia UE se va contracta anul viitor cu 0,1%, cu 0,2 p.p. mai puţin decât estima FMI în urmă cu trei luni.
În ceea ce priveşte evoluţia economică a zonei euro, FMI mizează pe o contracţie economică de 4,8% în 2009, urmând ca 2010 să aducă o scădere mai moderată, de 0,3%. Indicatorii calculaţi pe baza sondajelor care evidenţiază evoluţia consumului şi a mediului de afaceri au înregistrat creşteri, însă informaţiile privind activitatea economică reală indică semnale slabe de redresare, potrivit raportului FMI.

Relaţii externe

Integrare Europeană

Suedia a preluat Preşedinţia Uniunii Europene

La 1 iulie, Suedia a preluat de la Republica Cehă preşedinţia Uniunii Europene pentru următoarele 6 luni. Priorităţile pe care se va axa Suedia pe durata preşedinţiei sale vor fi: depăşirea crizei economice şi combaterea efectelor negative ale acesteia; redresarea economiei, creşterea competitivităţii şi angajării forţei de muncă; lupta cu schimbările climaterice; Programul Stockholm cu măsuri în domeniul justiţiei şi afacerilor interne; Strategia UE în Marea Baltică; promovarea relaţiilor UE cu ţările vecine şi cu întreaga lume; consolidarea instituţională a UE.

…şi a promis să continue implementarea Parteneriatului Estic

Cu referire la politica sa faţă de statele vecine ale UE, Suedia va acorda prioritate dezvoltării Politicii Europene de Vecinătate şi în special, implementării Parteneriatului Estic, a cărui iniţiator a fost în 2007, alături de Polonia. În cadrul Parteneriatului Estic, Suedia planifică dezvoltarea cooperării multilaterale a statelor, negocierea acordurile de asociere şi de comerţ liber şi facilitarea treptată a circulaţiei persoanelor.

În cadrul unei întrevederi cu prim-ministrul Zinaida Grecianîi, ambasadorul Suediei la Chişinău, Mats Aberg, a declarat că Preşedinţia Suediei va continua să perfecţioneze relaţiile dintre UE şi Moldova, inclusiv in contextul Parteneriatului Estic. În plus, Moldova va putea beneficia de asistenţa financiară a UE în consolidarea democraţiei şi instrumentelor de apărare a drepturilor omului, precum şi de un suport suplimentar pentru depăşirea crizei financiar-economice şi soluţionarea conflictului transnistrean. Pe de altă parte, preşedinţia suedeză se aşteaptă ca procesul electoral să respecte standardele democratice.

Comisia Europeană alocă 40 milioane de euro pentru proiecte multinaţionale în Europa de Est şi Caucazul de Sud

La 6 iulie, Comisia Europeană a decis alocarea a unui pachet de asistenţă de 40 de milioane de euro pentru proiecte multinaţionale cu implicarea a 7 state vecine la frontiera de est a Uniunii Europene – Rusia, Ucraina, Moldova, Belarus, Armenia, Azerbaidjan şi Georgia. Pachetul de asistenţă va finanţa proiecte în care vor fi implicate cel puţin două din statele partenere şi care se vor orienta spre următoarele domenii: consolidarea politicilor culturale şi a societăţii civile, gestionarea frontierelor şi a migraţiei, susţinerea reţelei de IMM-uri, managementul calităţii aerului şi pregătirea pentru catastrofe.

…şi lansează 2 programe operaţionale comune – Romania – Ucraina – Republica Moldova 2007–2013 şi Bazinul Mării Negre 2007–2013

La 1 iulie Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei al României, în calitate de Autoritate Comună de Management ale programelor operaţionale comune "România-Ucraina-Republica Moldova 2007–2013" şi "Bazinul Mării negre 2007–2013" a lansat primul apel de propuneri. Ambele programe sunt finanţate în cadrul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat.

Programul Operaţional Comun "Romania – Ucraina – Republica Moldova 2007–2013" îşi propune crearea unei "punţi de legătură" între cele trei state partenere, şi susţinerea comunităţilor din zonele de frontieră în găsirea unor soluţii comune la problemele de dezvoltare similare cu care acestea se confruntă. Comisia Europeană planifică să aloce acestui program 126,72 mil euro pentru perioada 2007- 2013.

Programul Operaţional Comun "Bazinul Mării Negre 2007–2013" urmăreşte dezvoltarea economică şi socială mai puternică şi durabilă a regiunilor din Bazinul Mării Negre. La program pot participa 10 ţări: Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Rusia, Turcia şi Ucraina. Finanţarea Comieiei Europene pentru primul apel de propuneri este de appr. 3,6 mil. euro.

Adresarea Reprezentantului special al Uniunii Europene în Moldova, Kalman Mizsei

La 2 iulie, Reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei, a făcut publică o adresare către politicienii din Moldova în care îi îndeamnă să calmeze "retorica campaniei electorale de dragul ţării". În opinia sa, "etichetarea participanţilor la procesul electoral privind posibila aderenţa la diferite ideologii şi practici totalitare din trecut reprezintă o extindere a acuzaţiilor nefondate în cadrul campaniei electorale". Totodată, Kalman Mizsei a subliniat că pregătirea pentru alegerile anticipate este o etapă importantă pentru naţiune, iar Uniunea Europeană doreşte ca "toţi actorii politici să înţeleagă semnificaţia acestei perioade şi să acţioneze în consecinţă". Potrivit lui Kalman Miszei, comunitatea internaţională este gata să sprijine Republica Moldova în implementarea reformelor necesare pentru garantarea îndeplinirii standardelor în actualul scrutin şi îndeamnă autorităţile să ia măsurile necesare pentru ca mass media să reflecte activitatea tuturor concurenţilor electorali, iar "reflectarea alegerilor de către media electronică să corespundă standardelor internaţionale". (potrivit Infotag)

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Nici în perioada raportată, Republica Moldova şi România nu au depăşit impasul în relaţiile bilaterale. Din contra "războiul" declaraţiilor continuă, presărat şi cu un scandal sexual la Consulatul României din Chişinău.

Din partea Republicii Moldova se menţin acuzaţiile de imixtiune a României în afacerile interne ale Moldovei şi de planuri de suprimare a statalităţii Republicii Moldova. Astfel, la 8 iunie, ministrul reintegrării, Vasilii Şova a afirmat că România este implicată în destabilizarea situaţiei din Republica Moldova şi a acuzat România că promovează un plan de separare a Transnistriei de Moldova în vederea realizării unor "ambiţii politice". Acuzaţiile vin după ce preşedintele României, Traian Băsecu a declarat că şi-ar dori ca opoziţia să obţină un rezultat bun în alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie. La 15 iulie, într-o conferinţă de presă, Preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a declarat că normalizarea relaţiilor cu România este necesară, dar "nu se mai poate discuta direct cu actualele autorităţi de la Bucureşti", care "gîndesc în stilul anilor 30" şi de aceea a propus ca aceasta să fie mediată de către Uniunea Europeană. Finalitatea negocierilor urmează să fie semnarea de către Republica Moldova şi România a tratatului privind frontiera şi a tratatului politic de bază.

Şi oficialităţile României deplîng situaţia existentă în relaţiile bilaterale, însă nu este gata să înceapă un dialog cu actualul guvern, ci va angaja "dialogul cu guvernul liber ales al Republicii Moldova", potrivit unei declaraţii a ministrului extern al României, Cristian Diaconescu. Totodată, România continuă să susţină "proiectul european" al Moldovei şi introducerea Moldovei în "pachetul" Balcanilor de Vest.

Republica Moldova – Rusia

Relaţii moldo-ruse se află într-o dinamică pozitivă. La 7 iulie, Duma de Stat a Federaţiei Ruse a aprobat modificări la bugetul federal din 2009 şi acordarea Republicii Moldova creditului de 500 mil dolari. Totodată, au început consultările la nivel de comisii guvernamentale privind condiţiile de acordare a creditului. O altă evoluţie pozitivă în relaţiile moldo-ruse ţine de înţelegerea dintre serviciul sanitar rus (Rospotrebnadzor) şi Agenţia "Moldova-Vin" de extindere geografică a numărului de terminale pentru exportul vinurilor moldoveneşti de la unu la 4, precum şi a numărului de întreprinderi moldoveneşti cu drept de export al vinurilor în Federaţia Rusă, inclusiv întreprinderi din vinificaţia primară, după inspectarea acestora de către experţii Rospotrebnadzor.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Schimb de replici dintre Televiziunea Publică Moldova 1 şi Terry Davis, Secretarul General al Consiliului Europei

În urma unei ştiri difuzate de Moldova 1, în care se afirma în baza unui editorial publicat de ziarul "Moldova Suverană"că persoane angajate de Consiliul Europei au participat la protestele post-electorale din 7 aprilie, la 10 iulie Consiliul Europei, în persoana Secretarului General Terrz Davis, şi-a exprimat îngrijorarea în privinţa acestor aserţiuni nefondate, făcute fără de prezentarea unor dovezi şi fără acordarea Consiliului Europei sau persoanelor implicate şansa de a-şi expune punctul de vedere. Terry Davis conchide că "televiziunea de stat din Moldova mai are multe de învăţat despre jurnalismul profesionalist".

Studii, analize, comentarii

Industria vinicolă de altă dată
Iurie Gotişan, 15 iulie 2009

Efectele crizei globale şi reducerea cererii de pe piaţa rusă aduce industria vinicolă autohtonă într-o situaţie economico-financiară destul de dificilă. De fapt aceasta poate fi catalogată chiar dramatica şi asta cu numai 2 luni pînă la începerea noului sezon de vinificaţie, capacităţile tehnologice fiind suprasolicitate, fapt confirmat de specialişti, pe de o parte, şi autorităţi, pe de altă parte

»»»

Vom vedea oare banii ruşilor?
Maxim Kuzovlev, 15 iulie 2009

O ştire aproape senzaţională. În urma vizitei lui Vladimir Voronin la Moscova efectuată la 22 iunie 2009, Rusia ne-a promis 500 mil USD. Ce-i drept nu chiar cu titlu gratuit, dar sub forma unui credit. Despre acest lucru a anunţat prim-ministrul FR Vladimir Putin. Ce-i drept, nu se ştie cînd anume va fi oferit creditul şi care sunt condiţiile acestuia. Şi dacă va fi, în general, oferit

»»»