versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Reflecţii: investiţii vs. justiţie, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

1.1. Numiri. Demisii

Dumitru Socolan este numit Consul general al Republicii Moldova în Germania (cîteva landuri), cu reşedinţă în oraşul Frankfurt pe Main.

Vitalie Condraţchi a demisionat din funcţia de şef al Serviciului de presă al Guvernului, începînd cu data de 17 iulie 2009.

1.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la efectivul-limită al Serviciului Fiscal de Stat. Efectivul-limită se stabileşte în număr de 1939 unităţi, faţă de 2081 unităţi, cît număra anterior.

Hotărîrea cu privire la transmiterea ÎS "Aeroportul Internaţional Chişinău". În scopul executării prevederilor Acordului încheiat între Republica Moldova, BERD şi Banca Europeană de Investiţii, Întreprinderea de Stat "Aeroportul Internaţional Chişinău" se transmite din administrarea Agenţiei Transporturi în administrarea Agenţiei Proprietăţii Publice de pe lîngă Ministerul Economiei şi Comerţului.

Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:

• Regulamentul privind expertizarea metalelor preţioase, pietrelor preţioase şi a articolelor din ele;
• Regulamentul privind procedura de depunere, examinare şi înregistrare a mărcilor.

Hotărîri pentru alocarea mijloacelor financiare:

• Consiliului raional Orhei i se alocă 2,5 milioane lei pentru achitarea compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice;
• Aparatului Guvernului i se alocă din fondul de rezervă al Guvernului 161 mii lei, pentru acoperirea cheltuielilor Summitului SEECP din 4–5 iunie 2009;
• Ministerul Finanţelor este obligat să aloce, din conturile speciale deschise la Trezoreria de Sta, Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului şi Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului mijloace financiare necesare pentru achitarea integrală a materialelor şi utilajului ce urmează a fi procurate pentru reparaţia capitală a clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului.

1.3. Şedinţe. Decizii

Achitarea salariilor şi plăţilor sociale

Premierul Zinaida Greceanîi a cerut instituţiilor de resort să asigure achitarea la timp şi în volumele stabilite a tuturor plăţilor sociale, invocînd că, în mai multe localităţi, la instituţiile sociale, medicale şi educaţionale, din motive neîntemeiate, sînt înregistrate întîrzieri la plata salariilor sau reducerea acestora, micşorarea programului de muncă, trimiterea în concediu forţat etc. Greceanîi a menţionat că transferurile de la bugetul de stat către autorităţile locale nu au fost blocate, s-a realizat doar reducerea cu 20% a transferurilor, pe seama cheltuielilor pentru întreţinerea administraţiei locale şi nu din resursele destinate pentru plata salariilor. Premierul a subliniat că actualmente nu există premise ca vreo instituţie socială sau educaţională să-şi întrerupă activitatea, deoarece toate transferurile băneşti către acestea sînt efectuate pe deplin.

Dezminţiri despre eventuale interdicii

Guvernul Republicii Moldova infirmă categoric informaţia apărută în una din publicaţiile periodice privind elaborarea unui proiect de hotărîre de guvern prin care cetăţenilor RM li se va interzice, pentru o perioadă de doi ani, să părăsească ţara şi să meargă la lucru peste hotare.

Activitatea vicepremierului Iurie Roşca

Şi în ajunul alegerilor parlamentare, vicepremierul Iurie Roşca a continuat să fie activ:

A efectuat vizite de lucru: în subdiviziunile de frontieră ale Serviciului Grăniceri şi la Colegiul Naţional de Grăniceri din or. Ungheni; la Comisariatul General de Poliţie, mun.Chişinău; la Direcţia Poliţiei Rutiere a MAI; la Brigada 1 mobil-operativa a trupelor de carabinieri ale MAI; la Regimentul de patrulă şi santinelă "Scut" al Comisariatului general de poliţie al mun. Chişinău; la Brigada 1 de infanterie motorizată "Moldova" din oraşul Bălţi; la penitenciarul nr. 15 din oraşul Cricova şi la subdiviziunile Agenţiei Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Materiale;

• A prezidat şedinţa Comisiei pentru coordonarea unor activităţi ce ţin de procesul migraţional în Republica Moldova şi a participat la şedinţa Colegiului CCCEC;
• a prezentat presei totalurile primei luni de activitate în calitate de viceprim-ministru.

Programul naţional de abilitare economică a tinerilor

În cadrul celei de-a cincea întruniri a Comitetului de coordonare al Programului naţional de abilitare economică a tinerilor a fost prezentat raportul privind desfăşurarea activităţilor în perioada iulie 2008 – iulie 2009 şi examinate perspectivele de dezvoltare a Programului în perioada următoare. Potrivit datelor prezentate, în cadrul Programului au fost realizate 296 proiecte de afaceri ale tinerilor, fiind alocate 84 mil. lei, dintre care 33,6 mil. lei constituie granturi. Participanţii la şedinţă au constatat impedimentele de dezvoltare a Programului: gajul solicitat de băncile comerciale şi lipsa pieţelor de desfacere pentru producţia întreprinzătorilor-beneficiari ai Programului. Membrii Comitetului de coordonare au aprobat o decizie, prin care au cerut Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii pe lîngă Ministerul Economiei şi Comerţului intensificarea desfăşurării cursurilor de instruire, în special, pentru tinerii antreprenori din zona de Sud şi Centru a ţării. De asemenea, instituţiilor responsabile le-a fost recomandată examinarea posibilităţilor de extindere a spectrului de afaceri pentru care se vor acorda credite cu porţiune de grant, precum şi identificarea mijloacelor financiare suplimentare în scopul majorării numărului de beneficiari ai Programului, dar şi a sumei de credit de la 300 mii lei pînă la 500 mii lei.

Negocieri pentru credit de 1 miliard dolari

Guvernul RM a semnat un Memorandum de înţelegere cu conducerea corporaţiei chineze de stat COVEC, în vederea acordării unui credit de circa un miliard de dolari pentru realizarea unor proiecte în domeniul infrastructurii şi de producere. Creditul ar putea fi acordat în baza unei garanţii de stat, în condiţii preferenţiale, pentru realizarea diferitor proiecte de infrastructură: drumuri, energetică, sisteme de aprovizionare cu apă, staţii de epurare, industrializarea sectorului agricol şi dezvoltarea sferei de prelucrare, proiecte destinate creării sistemelor avansate de producere.

Preşedinţie

2.1. Decrete

Prin decret prezidenţial Sergiu Stati este numit Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Turcia.

Valerii Diozu este eliberat din funcţia de Consilier prezidenţial în problemele dezvoltării informaţionale, şef al Direcţiei informativ-analitice a Aparatului Preşedintelui RM.

Ordinul "Gloria Muncii" este conferit:

• lui Dumitru Cambur, şef al Direcţiei principale cultură şi turism, UTA Găgăuzia;
• lui Ion Robu, Ambsador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Azerbaidjan;
• Ion Luchianov, membru al Lotului Naţional de Ateltism.

Medalia "Meritul Civic" este conferită lui Mihail Lazari, preşedinte al raionului Ocniţa.

Ordinul de Onoare este conferit lui Gianii Buquicchio, secretar al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia).

Preşedintele Republicii Moldova a semnat un decret privind conferirea de titluri onorifice unui grup de oameni de artă.

2.2. Şedinţe. Declaraţii

Procesul de gazificare

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă la tema gazificării localităţilor, în cadrul căreia s-a constatat că în total mai urmează a fi conectate la reţeaua de gaze naturale încă 751 de localităţi, procesul de gazificare a acestora aflîndu-se la etape diferite de realizare. Vladimir Voronin a solicitat examinarea, în termen de 10 zile, a motivelor din care conductele de gaze finalizate nu au fost date în exploatare. De asemenea, şeful statului s-a referit la necesitatea finalizării pînă la 1 octombrie curent a lucrărilor de construcţie la cele 125 de gazoducte inter-rurale planificate şi a demarării, în lunile august-septembrie, a lucrărilor de gazificare în localităţile care dispun de documentaţia de proiect.

Întîlnire cu Preşedintele CEC din Federaţia Rusă

Vladimir Voronin l-a primit pe preşedintele Comisiei Electorale Centrale a Federaţiei Ruse, Vladimir Ciurov, în scopul unui schimb de opinii pe marginea scrutinului parlamentar anticipat desfăşurat pe 29 iulie. Vladimir Ciurov a anunţat disponibilitatea CEC a Federaţiei Ruse de a împărtăşi Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova experienţa de care dispune în domeniul implementării tehnologiilor de votare electronică, precum şi alte procedee ce ţin de informatizarea procesului de vot, de colectare a datelor şi de procesare a rezultatelor alegerilor. Preşedintele Moldovei a menţionat interesul autorităţilor moldoveneşti pentru perfecţionarea şi modernizarea procesului electoral. De asemenea, a fost exprimată ideea comună privind necesitatea menţinerii cursului ascendent al dezvoltării dialogului moldo-rus în diverse domenii, indiferent de rezultatele finale ale alegerilor parlamentare anticipate şi evoluţiile postelectorale din Republica Moldova.

Politici economice

1. Sectorul real

Industria îşi continuă declinul…

În prima jumătate de an sectorul industrial a fabricat producţie în valoare de cca 10,63 miliarde lei (949,11 milioane USD) în preţuri curente. Indicele volumului producţiei industriale faţă de ianuarie-iunie 2008 a constituit 75,1% în preţuri comparabile, adică industria înregistrat un regres de cca 25%. Scăderea producţiei industriale a fost determinată de reducerea cu 41% a volumului producţiei la întreprinderile din industria extractivă, cu 27,3% în cele din industria prelucrătoare şi cu 6,1% în sectorul energetic, ceea ce a cauzat micşorarea volumului total de producţie, respectiv, cu 0,7%, 23,4% şi 0,8%.

Micşorarea volumului producţiei industriale a fost cauzată, în special, de către întreprinderile cu următoarele activităţi: fabricarea de maşini şi echipamente – cu cca 52%; fabricarea încălţămintei – cu peste 51%; producţia de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice – cu 50%; fabricarea hârtiei şi cartonului – cu 46,6%; fabricarea produselor din minerale neferoase – cu peste 45%; fabricarea băuturilor alcoolice distilate – cu cca 41%; prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor – cu cca 37%; fabricarea produselor textile – cu 35,6%; fabricarea vinului – cu cca 34% etc.

Statisticile arată că în comparaţie cu luna mai curent declinul s-a aprofundat în următoarele activităţi: prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor; fabricarea produselor lactate; fabricarea vinului; edituri, poligrafie şi reproducerea materialelor informative; fabricarea altor produse din minerale nemetalifere; producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică. Întreprinderile vizate explică reducerea volumului de producţie prin: dificultăţi privind piaţa de desfacere, în special reducerea volumului comenzilor companiilor de peste hotare, dar şi a celor locale – consumatoare de producţie industrială; insuficienţa materiei prime; insuficienţa mijloacelor financiare etc.

2. Sectorul bancar

Mişcările BNM spre liberalizarea pieţei creditare…

Într-o şedinţă de la jumătatea lunii iulie 2009, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei, a decis diminuarea cu 1 p. p., pînă la 8%, a ratei de bază aplicate la principalele operaţiuni de politică monetară a BNM, precum şi micşorarea ratei la creditele "overnight" şi la creditele pe termen lung, la fel, cu cîte 1% pînă la 10,5 şi respectiv 8%. Asta este un semnal în plus pentru bănci de aşi revizui politica creditară, în particular spre liberalizarea acesteia.

În scopul majorării lichidităţii în sistemul bancar, a fost aprobată hotărîrea de a micşora norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în monedă naţională şi valută străină de către bănci cu 2 p.p., de la 16% la 14% din baza de calcul, facînd disponibile pentru creditarea sectorului real a economiei resurse ale băncilor în valoare de cca 233 milioane lei, 11,5 mil. USD şi 12,7 mil. euro. Hotărîrile aprobate au drept scop orientarea în continuare a ratelor dobînzilor la credite şi depozite pe un trend descendent în condiţiile majorării de mai departe a ofertei de bani. Posibilitatea reducerii ratei de bază şi a normei rezervelor obligatorii este determinată de trendul descendent continuu al inflaţiei înregistrat din luna iunie 2008.

Masurile de liberalizare a politicii monetare efectuate de BNM anterior deja au influenţat spre diminuare ratele de dobîndă la depozitele atrase şi la creditele acordate în sistemul bancar. Astfel, rata medie ponderată la depozitele atrase de sistemul bancar în lei moldoveneşti a evoluat de la 20.7% anual în luna ianuarie pînă la 15.04% în luna iunie (-5.65 p .p.), iar rata medie ponderată la creditele acordate de sistemul bancar în lei moldoveneşti a evoluat de la 23.25% în luna ianuarie pînă la 18.94% în luna iunie (- 4.31 p.p.).

3. Finanţe publice

Investiţiile capitale din buget sînt în scădere dramatică…

Datele BNS arată că în semestrul I 2009 valoarea investiţiilor în capital fix a fost de ceva mai mult de 3,43 miliarde lei, în scădere cu peste 38% faţă de ianuarie-iunie 2008. Cea mai afectată, după bugetul public, a fost activitatea investitorilor străini. Investiţiile din contul mijloacelor acestora s-a redus cu peste 48%, pînă la 614,4 milioane lei. Probabil că investitorii străini au devenit mai prudenţi începând cu a doua jumătate a anului 2008, cînd au apărut primele semne că economia moldovenească este afectată de criză. De asemenea, agenţii economici şi populaţia investesc mai puţin decît odinioară. În primele şase luni 2009 investiţiile în capital fix din mijloacele acestora a atins nivelul de 2,12 miliarde lei, în scădere cu cca 29% faţă de ianuarie-iunie 2008.

Se spune că Guvernul a pus sechestru pe cheltuielile de la buget pentru investiţii, în condiţiile în care deficitul bugetar ar putea trece de 2 miliarde lei, iar populaţia şi firmele, inclusiv cele străine au mai puţini bani disponibili. În structura investiţiilor în capital fix pe forme de proprietate, peste 24% revin agenţilor economici cu forma de proprietate publică, cota preponderentă (75,6%) revenind agenţilor economici din sectorul privat al economiei naţionale, care au realizat cca 76% din volumul total al lucrărilor de construcţii-montaj şi 98,4% din totalul caselor de locuit date în folosinţă.

4. Piaţa muncii

Creşteri de salarii, doar nominale…

Potrivit datelor statistice în primul semestru 2009 salariul mediu lunar din economie a constituit cca 2674 lei (238 USD) şi s-a mărit faţă de perioada similară a anului precedent cu 10%. Totodată, salariul real în aceiaşi perioadă de timp s-a majorat cu cca 9%. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 2345 lei (209 USD) şi a crescut faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut cu 18%, în sectorul real al economiei – 2865 lei (256 USD) şi a crescut cu peste 7% faţă de perioada similară a anului precedent.

În luna iunie remunerarea medie a unui salariat a fost de 2844,5 lei. Comparativ cu luna iunie a anului precedent salariul mediu lunar s-a mărit cu 3,4% şi salariul real cu 4,2%. În sectorul real salariul mediu lunar a înregistrat cca 2970 lei (265 USD) şi a crescut cu cca 6% faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 2627 lei (234 USD), alcătuind 99,4% din nivelul anului precedent, fiind astfel în scădere.

Angajaţii din administraţia publica au primit, în prima jumătate de an, un salariu mediu lunar de 3150 de lei (281 USD), în creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aceasta reprezentînd una dintre cele mai mari creştere salariale, arată statistica oficială. Potrivit Biroului Naţional de Statistică majorări mai mari au obţinut doar angajaţii din sănătate şi asistenţă socială (unde retribuţia a crescut cu 21% la 2590 de lei) şi cei din activităţi recreative, culturale şi sportive (cu 21%, la 2000 de lei).

În domeniul financiar, salariul mediu a progresat cu cel mai scăzut ritm, plus 3,8% în jumătate de an. Totuşi, bancherii primesc cele mai mari venituri – în medie 5600 de lei lunar. Cele mai reduse salarii se plătesc, tradiţional, în agricultură, economia vînatului şi silvicultură, de altfel domeniu cu cei mai mulţi angajaţi – în medie 1290 de lei (115 USD) sau cu 10% mai mult decît în ianuarie-iunie 2008. Constructorii sau confruntat, în schimb, cu cea mai importantă descreştere – salariile au scăzut în jumătate de an cu peste 10%, pînă la o medie lunară de 2950 de lei (263 USD), iar în industria extractivă salariul a scăzut cu 6%, pînă la 3160 de lei (282 USD).

Transnistria

Desfăşurarea alegerilor în secţia de votare de la Corjova a fost zădărnicită

Pe 29 iulie 2009, în ziua desfăşurării alegerilor anticipate pentru Parlamentul Republicii Moldova, votare în secţia de votare din satul Corjova, situat pe malul stîng al Nistrului, a fost zădărnicită. Atît autorităţile de la Chişinău, cît şi cele de la Tiraspol consideră că localitatea Corjova se află sub jurisdicţiile lor. Chişinăul îşi confirmă drepturile prin încercarea periodică de a organiza alegeri în localitatea, iar Tiraspolul prin subminarea acestor încercări. Şi de această dată, la fel ca şi în cazul alegerilor precedente, la momentul deschiderii secţiei de votare, la ora 7.00, pe 29 iulie, secţia de votare din Corjova a fost blocată de aproximativ 400 de persoane cu lozinci gen: "Jos mîinile de pe Transnistria"; "Nu – alegerilor ilegale"; "Nu – pretenţiilor teritoriale la adresa integrităţii teritoriale a Transnistriei". Acest gen de blocaj este susţinut de autorităţile transnistrene, care consideră că cele moldovene – duşmănoase, destabilizează situaţia politică din regiune. Ca de obicei, Comisia Electorală Centrală a decis schimbarea locului votării pentru locuitorii din Corjova, în secţiile de votare din localităţile megieşe, a căror aflare sub jurisdicţia Chişinăului ne e contestată.

Smirnov ameninţă cu aplicarea măsurilor de răspuns adecvate

După consultările în format "5+2", care au avut loc la Viena în lina iunie, liderul transnistrean Igor Smirnov s-a întîlnit cu ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova şi cu şeful misiunii OSCE în Moldova, Philip Remler pentru a discuta perspectivele reluării dialogului în format "5+2". Potrivit lui Philip Remler, există un şir de probleme care urmează a fi rezolvate, de aceea, negocierile trebuie reluată fără precondiţii. Igor Smirnov a contestat această abordare, menţionînd, ca de obicei, că există un pachet de înţelegeri semnate de autorităţile moldovene, care nu se respectă. Ultimul exemplu este cel referitor la semnarea la 18 martie 2009 a Declaraţiei de la Barviha. Potrivit acestei Declaraţii, negocierile în formar "5+2" ar putea fi reluate după crearea condiţiilor corespunzătoare. Preşedintele Vladimir Voronin procedează ca de obicei, acceptă anumite lucruri, semnează documente care să confirme consimţămîntul, apoi refuză să-şi îndeplinească angajamentele. Exact aşa a fost şi în cazul semnării Declaraţiei de la Barviha. Voronin s-a angajat să se întîlnească cu Smirnov la 25 martie 2009 şi fără să dea vreo explicaţie a refuzat să se prezinte la întîlnirea programată. În opina lui Smirnov, ţinînd cont de comportamentul autorităţilor moldovene, nu se întrevede nicio perspectivă în vederea reluării negocierilor în format "5+2". Ceea ce ar urma să se facă se referă la continuarea lucrului grupului de experţi în vederea soluţionării problemelor social-economice. Smirnov a ameninţat că regimul său va răspunde adecvat dacă Chişinăul va încerca să exercite presiuni economice şi comerciale asupra Tiraspolului.

Rusia şi Transnistria se susţin reciproc

După ce la 8 iulie 2009 preşedintele Sovietului suprem, Evghenii Şevciuc, şi-a prezentat demisia, susţinătorul său de la Moscova, Constantin Kosaciov, preşedinte al Comitetului Dumei de Stat pentru Politică Externă, a sosit la Tiraspol pentru al susţine în relaţiile cu administraţia lui Smirnov. Cum suportul lui Smirnov la Moscova este mai puternic, misiunea lui Kosaciov s-a redus şi la discutarea cu Smirnov a cooperării dintre Federaţia Rusă şi Transnistria. În cadrul întîlnirii Smirnov a menţionat că Transnistria are nevoie de lărgirea cooperării cu Rusia în beneficiu mutual. Kosaciov a susţinut implementarea în Transnistria a standardelor ruseşte de educaţie şi armonizarea legislaţiei transnistrene cu cea rusească, confirmînd că şi business-ul rusesc se simte confortabil în Transnistria. De asemenea, Kosaciov a reconfirmat poziţia oficială a Rusiei cu referinţă la reglementarea conflictului dintre Chişinău şi Tiraspol – Rusia va susţine soluţia asupra căreia vor conveni cele două părţi egale ale conflictului. Kosaciov a sublinia că Rusia nu va utiliza Transnsitria în calitate de monedă de schimb în relaţii cu terţe părţi ale procesului politic internaţional.

Proiectul modificărilor constituţiei Transnistriei

Ministerul justiţiei din regiunea transnistreană a dat publicităţii modificărilor la constituţia Transnistriei pentru a o aduce în conformitate cu normele constituţionale ale Federaţiei Ruse. Experţii transnistreni consideră că iniţiativa ex-speaker-ului Evghenii Şevciuc de modificarea a constituţiei transnistrene a fost deturnată şi în acest mod şeful administraţiei de la Tiraspol încearcă să-şi fortifice şi mai mult poziţiile. Formal, modificările se reduc la împrumutarea unor norme constituţionale ruseşti, dar, de facto, se urmăreşte transferarea responsabilităţilor de la preşedinţia transnistreană către un cabinet de miniştri, care oricum va rămîne la cheremul instituţiei prezidenţiale, care numeşte şi revocă miniştri şi îi destituie după bunul plac.

Relaţii externe

Relaţiile externe în cea de-a doua jumătate a lunii iulie au fost dominate de campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate.

Integrare Europeană

Apelurile Uniunii Europene către autorităţile Republicii Moldova în ajunul alegerilor din 29 iulie

În perioada care a precedat alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie, Uniunea Europeană a adresat mai multe apeluri către autorităţile şi formaţiunile politice din Republica Moldova privind asigurarea unor alegeri libere şi corecte, a libertăţii de expresie şi libertăţii mass-media, crearea condiţiilor egale pentru toţi concurenţii electorali, neadmiterea unor intimidării faţă de mass-media, ONG-uri şi formaţiuni politice, respectarea dreptului la întruniri etc. Apelurile au fost adresate prin intermediul Reprezentantului Special al UE în R. Moldova, Kalman Miszei, Ambasadorului Extraordinar si Plenipotenţiar al Suediei în Republica Moldova, Mats Aberg, şi a ministrului polonez de externe, Radoslaw Sikorski în timpul întrevederilor cu autorităţile moldoveneşti.

Suplimentar, Radoslaw Sikorski, aflat într-o vizită de lucru la Chişinău pe 24 iulie, a cerut autorităţilor, reprezentanţilor partidelor opoziţiei şi societăţii civile să coopereze în baza unui consens social larg, să continue reformele democratice din ţară, să investigheze evenimentele din 7 aprilie, să demonstreze deschidere pentru cooperarea cu UE şi vecinii săi apropiaţi [România], asigurînd un tratament egal pentru toţi cetăţenii UE. Totodată, Radoslav Sikorsi a condiţionat consolidarea dialogului dintre R. Moldova şi UE de desfăşurarea unor alegeri libere şi corecte pe 29 iulie 2009. Ministrul polonez de externe a confirmat că în condiţiile unei evaluări internaţionale pozitive a alegerilor, Polonia va oferi suportul ei în promovarea Moldovei pe plan european, în particular, la negocierea noului acord moldo-comunitar, în includerea Moldovei în mecanismele de finanţare europene şi proiecte ale Parteneriatului Estic, în negocierile Moldovei cu organismele financiare internaţionale (FMI, BM, BERD etc.) şi la lansarea unui pachet extins de iniţiative pentru susţinerea democraţiei în R. Moldova.

Mandatul EUBAM prelungit pînă în 2011

Comisia Europeană a decis să extindă mandatul Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM) pentru încă doi ani, începînd cu 1 decembrie 2009. Extinderea mandatului a fost făcută la solicitarea autorităţilor R. Moldova şi Ucrainei.

Uniunea Europeană va aloca 70 milioane euro pentru proiecte de investiţii în cadrul PEV

Comisia Europeană a anunţat că va aloca 70 milioane de euro pentru Instrumentul Investiţional în cadrul Politicii Europene de Vecinătate. Aceste fonduri vor fi orinetate spre dezvolatarea proiectelor investiţionale în domeniile energetic, transporturilor şi ecologie, precum şi la dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii şi a sectorului social.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

"Îngheţul" din relaţiile moldo-române persistă. Autorităţile moldoveneşti continuă să acuze România de amestec în afacerile interne ale R. Moldova. Ultima declaraţie a Guvernului Republicii Moldova difuzată pe 16 iulie, culpabilizează conducerea de vîrf a României de susţinerea deschisă a anumitor forţe politice din R. Moldova şi de exprimarea deschisă a preferinţelor pentru victoria acestor forţe în alegerile din 29 iulie. Totodată, Guvernul RM cere UE să dea o apreciere declaraţiilor şi acţiunilor României şi solicită repetat asistenţa UE în medierea problemelor moldo-române. Potrivit declaraţiei, RM este dispusă să semneze Tratatul de frontieră cu România şi a Tratatului de bază moldo-român, însă România este cea care tergiversează realizarea acestui fapt.

În acelaşi timp, preşedintele României, Traian Băsescu a declarat în cadrul unui interviu acordat postului de radio Europa Liberă că România nu va înceta să respingă acuzaţiile de implicare în treburile interne ale R.Moldova.

Notă ADEPT: Este de remarcat faptul că susţinerea de către Traian Băsescu a preşedintelui Voronin în alegerile parlamentare din 2005 şi suportul acordat acestuia pentru a forma majoritatea parlamentară nu a fost la moment dat considerată drept imixtiune în afacerile interne ale Moldovei.

Republica Moldova – Rusia

Au fost iniţiate negocierile asupra proiectului Acordului de finanţare dintre Guvernul R. Moldova şi cel al Federaţiei Ruse privind acordarea unui credit de stat R.Moldova. în sumă de $150 mil. Pentru finanţarea proiectelor investiţionale în infractructura drumurilor şi reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă. Creditul urmează a fi rambursat timp de 15 ani.

Republica Moldova – China

Pe 23 iulie, R.Moldova a semnat un Memorandum de intenţie cu privire la acordarea unui credit în valoare de $1 mlrd. din partea Corporaţia de stat China National Overseas Engineering Corporation (COVER). După semnarea Memorandumului, urmează obligatoriu semnarea unui acord dintre Guvernul R.Moldova şi cel al Chinei, cu ratificarea ulterioară a acestuia de către Parlament. Creditul va fi acordat pentru o perioadă de 15 ani, cu o perioadă de graţie de 3 ani. Rata dobînzii creditului nu a fost stabilită deocamdată. Potrivit ministrului construcţiilor şi dezvoltării teritoriului, Vladimir Baldovici, creditul va fi utilizat pentru realizarea unor proiecte de infrastructură cum ar fi drumuri, energetică, sisteme de aprovizionare cu apă, staţii de epurare, precum şi în scopul creării sistemelor avansate de producere.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Deciziile CEDO

În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat hotărîrile în cauzele Baroul Partner-A c. Moldovei (Cazul Carierei de pietriş şi granit de la Soroca) şi Olaru şi alţii c. Moldovei. În cazul ambele cauze Curtea a constatat violarea dreptului la un proces echitabil şi protecţia proprietăţii. Curtea nu s-a expus asupra satisfacţiei echitabile, rezervând această chestiune pentru o hotărâre separată, Guvernul Moldovei şi părţile reclamantă au fost chemaţi să prezinte Curţii observaţiile scrise privind satisfacţia echitabilă în termen de trei luni sau, eventual, să încheie un acord de reglementare amiabilă. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)

Raportul Comisarului CoE pentru Drepturile Omului asupra vizitei sale la Chişinău din 25–28 aprilie 2009

La 17 iulie 2009, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg, a făcut public un raport întocmit în baza vizitei întreprinse în Moldova la finele lunii aprilie. Potrivit raportului "Tratamentele inumane şi brutalitatea poliţiei, care au ieşit la suprafaţă în perioada post-electorală, în timpul demonstraţiilor din 6–7 aprilie de la Chişinău, trebuie stopate, în scopul restabilirii climatul de încredere în societate". În raportul sau, comisarul susţine sînt necesare acţiuni decisive pentru nu a permite intoleranţa în domeniul justiţiei, inclusiv prin revizuirea comportamentului atît a poliţiştilor vinovaţi, cît şi a superiorilor acestora. Totodată, Thomas Hammarberg a subliniat că libera exprimare şi accesul la informaţie ar trebui să fie protejate, inclusiv în perioadele de criză.

Republica Moldova – OSCE

Misiunea OSCE/BIDDO de monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie din Moldova a dat publicităţii un raport cu constatările şi concluziile preliminare privind procesul electoral. Potrivit Misiunii de Observare a Alegerilor (MOA), "alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 din Moldova au fost în general bine administrate, permiţînd competiţia partidelor politice care reprezintă o pluralitate de opinii". Alegerile au întrunit mai multe standarde ale OSCE şi ale Consiliului Europei. Totuşi, potrivit MOA mediul de desfăşurare a campaniei a fost afectat negativ de intimidare subtilă şi tratament preferenţial în reflectarea în mijloacele de informare în masă. Alte neajunsuri depistate au fost legate de incorectitudinea listelor electorale şi utilizarea resurselor administrative. Potrivit observatorilor OSCE, aceste neajunsuri trebuie pe viitor remediate (ex. crearea unui registru electronic al alegătorilor), inclusiv prin continuarea reformelor democratice.

Studii, analize, comentarii

Reflecţii: investiţii vs. justiţie
Iurie Gotişan, 31 iulie 2009

În ultima perioadă presa de specialitate, şi nu numai, a pus frecvent în dezbatere subiectul vis-a-vis de potenţialele credite care urmează a fi acordate de Federaţia Rusă şi China. Puţin s-a vorbit şi publicat totuşi despre condiţiile de contractate a acestor două credite şi despre faptul dacă formalităţile de acordare vor fi strict aplicate şi ajustate la standardele financiare internaţionale

»»»