versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Patimi post-electorale, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

La 28 august 2009, Parlamentul de legislatura a XVIII-a, ales în cadrul scrutinului din 29 iulie 2009, s-a convocat în şedinţa de constituire. Iniţial, la şedinţă şi-au înregistrat prezenţa toţi cei 101 deputaţi, ale cărora mandate au fost validate de Curtea Constituţională. Iniţial, şedinţa de constituire a fost prezidată de decanul de vîrstă, deputatul PCRM Ivan Calin. După ce Preşedintele Curţii Constituţionale a dat citire Raportului privind rezultatele alegerii Parlamentului şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi, s-a purces la anunţarea constituirii fracţiunilor parlamentare. Au fost constituite fracţiunile PLDM (18 deputaţi), PL (15 deputaţi), PDM (13 deputaţi) şi AMN (7 deputaţi). Reprezentanţii PCRM au cerut pauză pentru constituirea fracţiunii, pînă la 4 septembrie 2009. Deşi s-a cerut oficial, propunerea deputaţilor PCRM nu a fost supusă votului Parlamentului, preşedintele şedinţei anunţînd pauză de sine-stătător, iar deputaţii PCRM au părăsit sala de şedinţe. Ulterior, reprezentanţii PCRM au declarat că se vor prezenta la şedinţa Parlamentului pe data de 4 septembrie^[1].

Cei 53 de deputaţi ai fracţiunilor ce au rămas în plenul Parlamentului au continuat şedinţa sub conducerea celui mai în vîrstă deputat din rîndurile lor – Ion Hadîrcă şi au declarat constituirea majorităţii parlamentare, din 53 de deputaţi, care se va întitula Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE).

Ulterior, s-a purces la alegerea Preşedintelui Parlamentului, toate fracţiunile din majoritatea parlamentară propunînd un singur candidat – Mihai Ghimpu, liderul PL. A fost constituită comisia pentru efectuarea alegerii Preşedintelui Parlamentului şi s-a purces la votarea secretă. Cu votul a 53 de deputaţi în funcţia de Preşedinte al Parlamentului a fost ales Mihai Ghimpu. Ulterior, reprezentanţi ai celor 4 fracţiuni din majoritatea parlamentară au dat citire unor declaraţii privind activitatea ulterioară şi obiectivele care urmează să fie atinse.

La finele şedinţei, Parlamentul a adoptat două decizii, prin care solicita radiodifuzorului public naţional Compania Teleradio-Moldova să acorde în seara zilei de 28 august o oră de emisie pentru reprezentanţii Parlamentului, iar începînd cu 2 septembrie – să asigure transmiterea în direct a şedinţelor plenare ale legislativului, conform prevederilor exprese existente în acest sens în Regulamentul Parlamentului (art.99 alin.(2) al Regulamentului). În seara zilei de 28 august, conducerea Companiei Teleradio-Moldova a anunţat că refuză să dea curs solicitărilor Parlamentului, iar ulterior a difuzat o Declaraţie privind respectiva Hotărîre a Parlamentului. Modul în care a reflectat postul naţional de televiziune Moldova-1 şedinţa de constituire a Parlamentului şi derularea evenimentelor parlamentare din acea zi a fost apreciat ca prejudiciind dreptul cetăţeanului la informarea corectă şi echidistantă asupra treburilor publice.

După încheierea şedinţei Parlamentului, reprezentanţii AIE au declarat că la funcţia de Preşedinte al ţării va fi înaintat Marian Lupu, preşedintele PDM, iar la funcţia de Prim-ministru, – Vadimir Filat, preşedintele PLDM.

Guvern

La 26 august Guvernul a adoptat Hotărîrea cu privire la demisia sa, fără prezentarea publică a raportului privind realizarea programului de activitate, aprobat în iulie 2009, al cărui motto a fost "păstrarea Statului Republica Moldova pe harta lumii".

2.1. Numiri. Demisii

Sergiu Sîtnic este eliberat din funcţia de director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), în baza cererii depuse.

Printr-o altă hotărîre de Guvern, în funcţia de director ANRCETI este numit Valeriu Diozu, fost consilier al Preşedintelui Republicii Moldova pe probleme de dezvoltare informaţională.

Adrian Cazacu este numit director general al Agenţiei pentru geologie şi resurse minerale, subordonată Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale. Pînă la numire, Cazacu a fost vicedirector în cadrul aceleiaşi agenţii.

Valentin Mejinschi este acceptat de Guvern pentru numire în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Polonia.

Boris Golovin este numit director general al Agenţiei Medicamentului, fiind eliberat din funcţia de viceministru al Sănătăţii.

Gheorghe Rusu este eliberat, la cerere, din funcţia de director general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM). În postul de director general al CNAM este numit Mircea Buga, fost viceministru al Sănătăţii.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la aprobarea Regulamentului Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale. Agenţia va activa în subordinea Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, cu un efectiv-limită în număr de 28 unităţi (cu excepţia personalului de deservire), fiind succesorul de drepturi al Agenţiei de Stat pentru Geologie a Republicii Moldova "AGeoM". Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase va transmite Agenţiei registrul perimetrelor miniere, proiectele perimetrelor miniere, actele perimetrelor miniere.

Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:

• Regulamentul privind evidenţa contravenţiilor în domeniul circulaţiei rutiere şi asigurarea accesului titularului permisului de conducere la informaţia despre punctele de penalizare;
• Regulamentul privind procedura de depunere şi examinare a cererii de brevet de invenţie şi de eliberare a brevetului;
• Conceptul Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al cazurilor de violenţă în familie";
• Regulamentul sanitar privind suplimentele alimentare;
• Regulamentul privind modul de aplicare a tratamentului coercitiv persoanelor bolnave de tuberculoză contagioasă;
• Regulamentul privind organizarea activităţii interpreţilor şi traducătorilor antrenaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, de organele procuraturii, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, de notari, avocaţi şi de executorii judecătoreşti.

Hotărîri pentru alocarea mijloacelor financiare:

• Comitetului executiv al Găgăuziei i s-au alocat 400 mii lei pentru organizarea şi desfăşurarea celui de-al II-lea Congres Mondial al Găgăuzilor, desfăşurat la 18–19 august;
• suma de 10 mii dolari SUA sînt transferaţi către Fondul Central ONU pentru Reacţie Rapidă în Situaţii de Urgenţă din contul alocaţiilor prevăzute în bugetul de stat pe anul 2009 pentru achitarea de către Republica Moldova a cotizaţiilor de membru al ONU;

2.3. Şedinţe. Decizii

Onorarea obligaţiunilor sociale şi externe

Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, Guvernul nu are nici o datorie la plăţile sociale şi la deservirea datoriei externe, ultimele 100 mln lei pentru deservirea unei datorii a Moldovei contractate de la Federaţia Rusă în anii 1992–1994 a fost transferată la 30 iulie curent. Prim-ministrul a indicat ca acele cheltuieli ce nu sînt prioritare să fie amînate, iar Ministerul Finanţelor urmează să revadă graficul de transfer a mijloacelor financiare pe conturile administraţiei publice locale, pentru a nu apărea dificultăţi la achitarea plăţilor sociale.

Reducerea tarifului la gazele naturale

Prim-ministrul Zinaida Greceanîi a declarat că tariful mediu de livrare a gazelor naturale pentru consumatorii finali se va micşora în scurt timp cu cel puţin 10%, după ce începînd cu trimestrul trei al anului curent Moldova importă gaz rusesc la un preţ de 186,85 dolari SUA pentru o mie de metri cubi, adică cu circa 25% mai mic decît în trimestrul trecut.

Reducerea veniturilor la buget

Conform informaţiei Ministerului Finanţelor, veniturile în bugetul de stat au constituit cu 1,38 miliarde lei mai puţin faţă de indicele stabilit, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut veniturile reducîndui-se cu peste 1,1 mlrd. lei. Cheltuieli bugetare au depăşit 9,1 mlrd. lei, ceea ce reprezintă 78,5% faţă de indicii prevăzuţi, cu aproape 1 mlrd. lei mai mult comparativ cu anul trecut. În ianuarie-iulie Moldova a efectuat plăţi externe în valoare de $43,8 mil., iar pentru datoria de stat internă au fost utilizaţi 416,5 mil. lei ($31,2 mil. şi 319 mil. lei în 2008). Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au acumulat venituri în sumă de 3,69 mlrd. lei – cu 616,5 mil. lei mai puţin decît indicele prevăzut, iar cheltuielile au ajuns la 3,72 mlrd. lei (-1,35 mlrd.)

Preşedinţie

În perioada 7–15 august Preşedintele RM s-a aflat în concediu, pe care l-a petrecut în Turcia.

3.1. Decrete

Preşedintele Republicii Moldova a semnat decretul privind convocarea Parlamentului nou-ales în şedinţa de constituire pentru ziua de 28 august 2009.

Distincţia "Ordinul Republicii" a fost conferită:

• lui Dumitru Pulbere, preşedinte al Curţii Constituţionale;
• lui Vladimir Colesnicenco, preşedinte al Consiliului de Observatori al Întreprinderii Mixte "Jolly Alon" S.A.;
• lui Nicolae Ciornîi, conducător al Blocului Interregional al Mării Negre "Lukoil".

"Ordinul de Onoare" a fost conferit:

• Episcopului de Bălţi şi Făleşti, Marchel (Nicolae Mihăiescu).

Medalia "Meritul Civic" a fost conferită:

• Lidiei Guţu, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Bulgaria.
• lui Anatolie Spivacenco, viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare;
• lui Iurie Beţişor, maistru-pădurar la Rezervaţia Naturală "Pădurea Domnească", Glodeni;
• lui Vasile Osoianu, şef al Ocolului Silvic Chişcăreni al Întreprinderii pentru Silvicultură Bălţi.

Prin decret prezidenţial este acordat gradul special de general-maior de poliţie lui Vladimir Botnari, comisar al Comisariatului General de Poliţie al municipiului Chişinău.

Natalia Vişan este eliberată din funcţia de şef al serviciului de presă al Aparatului Preşedintelui RM, "în legătură cu trecerea la un al post de lucru".

3.2. Şedinţe. Declaraţii

Situaţia demografică

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Vorinin, a convocat o şedinţă de lucru, în cadrul căreia a fost examinată executarea indicaţiilor anterioare ale şefului statului vizînd situaţia demografică şi anihilarea factorilor nocivi care dăunează modului de viaţă sănătos şi civilizat. Participanţii la şedinţă au convenit asupra elaborării unui program complex, incluzînd dimensiunile educaţională, medicală, instituţională, socio-economică, culturală ale problemei abordate. Voronin a cerut tuturor instituţiilor statale de resort să adopte o poziţie responsabilă în activităţile ce ţin de fortificarea ocrotirii sănătăţii cetăţenilor ţării, menţionînd oportunitatea implicării mai active a organizaţiilor neguvernamentale şi de sensibilizare a opiniei publice. În context, a fost menţionată importanţa amplificării procesului de perfecţionare şi eficientizare a instituţiilor de învăţămînt secundar profesional şi mediu de specialitate.

Participare la Congresul mondial al găgăuzilor

Preşedintele ţării a participat la deschiderea forului şi a rostit o alocuţiune. În cuprinsul căreia a apreciat că poporul moldovenesc "a găsit în sine puteri să vadă în victoria autodeterminării găgăuze propria victorie", iar autodeterminarea găgăuzilor este "un exemplu excepţional de autodeterminare fără conflict în întreaga istorie a Europei moderne". În acelaşi timp, Vladimir Voronin a reiterat afirmaţiile sale anterioare, că Republica Moldova s-ar afla află la răscruce şi este supusă unei încercări grele, iar autorităţile nu vor permite "revenire la reacţiunea economică, la politica clanurilor ce se războiesc între ele, la politica crizelor şi a experimentelor cinice".

Gazoductul Bălţi-Ungheni

Vladimir Voronin a efectuat o vizită de lucru în raionul Ungheni, în cadrul căreia a participat la festivitatea prilejuită de darea în exploatare a gazoductului de presiune înaltă Bălţi-Ungheni. Avînd o lungime de aproape 100 de kilometri şi o capacitate de 550 mln metri cubi pe an, acest gazoduct va permite conectarea a cca 150 de localităţi din trei raioane pe teritoriul cărora trece: Sîngerei, Făleşti şi Ungheni. Gazoductul va unifica sistemul de gazificare a părţii de nord a republicii cu cel din zona centrală, ceea ce va asigura o aprovizionare stabilă a localităţilor rurale cu gaze naturale. În alocuţiunea sa, Preşedintele ţării a insistat asupra imperativului depunerii unor eforturi susţinute în vederea realizării Programului naţional de gazificare şi importanţa deosebită a procesului de gazificare a localităţilor pentru modernizarea infrastructurii regionale, pentru activizarea proceselor social-economice pe tot teritoriul ţării.

Lansarea Ediţiei Enciclopedice "Republica Moldova"

Ediţia Enciclopedică "Republica Moldova" a fost elaborată la iniţiativa şefului statului, de către în proces fiind atraşi peste o sută de savanţi notorii din mediul academic şi universitar, specialişti consacraţi din economia naţională, experţi din diverse domeniu, oameni de cultură. Volumul Enciclopedic "Republica Moldova" iniţiază un amplu proiect de 10 volume ale noii ediţii "Enciclopedia Moldovei". Lucrarea elucidează istoria ţării noastre, dezvoltarea ei social-economică, politică şi cultural-spirituală.

Situaţia din sectorul agroindustrial

Potrivit informaţiei prezentate la şedinţa convocată de Preşedintele ţării, în anul curent, de pe suprafaţa de 550 mii hectare semănate cu culturi cerealiere şi leguminoase de prima grupă a fost obţinut un volum global de circa 1,2 mln tone, iar productivitatea, în ansamblu pe republică, a constituit 2,2 tone la hectar. Grîul alimentar va constitui circa 45 la sută din volumul global de producţie sau aproape 344 mii tone, ceea ce va permite asigurarea integrală a securităţii alimentare a ţării. Potrivit programelor de producţie, semănatul culturilor de toamnă pentru roada anului 2010 se va desfăşura pe o suprafaţă de cca 421 mii ha, inclusiv pînă la 300 mii hectare – grîu de toamnă. Pentru semănatul de toamnă sînt deja pregătite peste o jumătate din suprafeţele rezervate, ceea ce depăşeşte indicele din perioada anului trecut cu 16 la sută. Aratul de toamnă de asemenea se desfăşoară cu ritmuri mai înalte faţă de anul precedent. La culturile de grupa II de pe o suprafaţă totală de 620 mii de hectare se aşteaptă o producţie globală a porumbului-boabe de peste 1 mln de tone, cu o productivitate mai mare faţă de anii 2002–2008; 390 mii tone de floarea-soarelui cu o productivitate de 2 tone la hectar faţă de 1,3 – în ultimii şase ani; 730–750 mii tone de sfeclă de zahăr – volum suficient pentru acoperirea necesităţilor interne şi a cotei de export în UE. Şeful statului a trasat cîteva obiective în vederea depăşirii problemelor dezvoltării sectorului agroindustrial: prioritatea produselor autohtone la desfăşurarea licitaţiilor publice şi promovarea intensă a acestora; stingerea datoriilor Fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli pentru anii 2008–2009; stimularea înfiinţării plantaţiilor viticole moderne; stimularea procesului de defrişare a plantaţiilor viticole în stare nesatisfăcătoare; onorarea obligaţiunilor financiare faţă de agenţii economici care înfiinţează plantaţii noi de viţă-de-vie şi beneficiază de compensaţii în aceste scopuri; examinarea oportunităţilor de a permite exportul strugurilor de soiuri tehnice, etc.

Îngrijorări privind fraudele legate de aplicarea TVA

Şeful statului a prezidat o şedinţă la tema prevenirii şi contracarării fraudelor cu Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), în cadrul căreia s-a anunţat despre faptul că perioada 1 ianuarie-31 iulie 2009, a fost anulată înregistrarea în calitate de plătitor TVA a 689 contribuabili, dintre care 39 au fost declaraţi aşa-numite întreprinderi-fantomă. Preşedintele ţării atenţionat conducerea CCCEC şi Inspectoratului Fiscal de Stat asupra necesităţii asigurării unei conlucrări strînse şi excluderii oricăror bariere birocratice în scopul eliminării fenomenului de evaziune fiscală la TVA şi a subliniat importanţa urgentării procesului de elaborare a facturii fiscale electronice, care ar exclude posibilitatea fraudării cu TVA. Organele de control au fost atenţionate asupra necesităţii verificării şi monitorizării la distanţă a agenţilor economici, cu utilizarea în acest scop a sistemelor informaţionale şi a bazelor de date existente. Totodată, CCCEC îşi va intensifica activitatea operativă în scopul depistării şi documentării tentativelor de evaziuni fiscale din partea agenţilor economici care apelează la serviciile firmelor-fantomă. Ministerul Economiei şi Comerţului urmează să convoace factorii de decizie din toate autorităţile publice care au tangenţe la procesul de administrare a TVA pentru a organiza activitatea curentă în acest sens.

Participare la şedinţa de bilanţ a Guvernului

Vladimir Voronin a participat la şedinţa în cadrul căreia Guvernul Republicii şi-a anunţat demisia, în legătură cu convocarea noului Parlament, ales la 29 iulie 2009. La şedinţă a fost audiat şi raportul privind dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova în perioada anilor 2001–2009, conform căruia:

• în ultimii opt ani, PIB-ul a crescut de 4 ori;
• veniturile Bugetului Public Naţional au crescut de 5 ori;
• volumul investiţiilor străine s-a majorat de 6 ori, al exporturilor – de 3,4 ori, a pensiilor – de 7 ori, a minimului de existenţă – de 3 ori;
• au fost reparate sau construite 400 de kilometri de drumuri, mii de kilometri de gazoducte, create apeducte noi cu o lungime de 500 km, reparate peste 850 de şcoli, aproape 500 de grădiniţe, cca 70 de case de cultură.

În luarea sa de cuvînt, şeful statului a remarcat că în ultimii opt ani, scopurile principale, ce rezidă în îmbunătăţirea calităţii vieţii, au fost atinse, un indicator relevant în acest sens constituindu-l sporirea duratei medii a vieţii în ţară de la 59,7 ani pînă la circa 70 de ani şi îmbunătăţirea indicatorilor demografici. Preşedintele ţării a mulţumit membrilor Cabinetului de miniştri pentru implicarea activă în realizarea programelor de dezvoltare social-economică a ţării, iar Prim-ministrul Zinaida Greceanîi, a exprimat Preşedintelui Republicii Moldova profunda gratitudine pentru sprijinul acordat executivului central în realizarea obligaţiunilor constituţionale.

Politici economice

1. Inflaţia şi preţurile

De fapt despre deflaţie…

Pentru cele şapte luni ale anului statistica oficială a înregistrat o deflaţie de peste -2%. În continuare vom reflecta asupra avantajelor şi dezavantajelor acestui fenomen. În primul rînd, în actualele condiţii de criză deflaţia este un fenomen absolut firesc, iar scăderea sau cel puţin îngheţarea preţurilor la majoritatea produselor şi serviciilor este fixată practic în majoritatea ţărilor afectate de criza, în care consumul (generat de scăderea veniturilor, remitenţe, reduceri salariale), activitatea economică sau de producţie este în suspans sau declin. Asta ca o prima explicaţie.

O altă explicaţie privind deflaţia este legată de subestimarea dinamicii cercurilor vicioase din economie în condiţiile în care avem o lipsă relativă de lichiditate. Se manifestă de fapt o cerere sporita de lichiditate, atât firmele, cât şi populaţia doresc să beneficieze de cât mai mulţi bani lichizi. Această stare de fapt se poate limpede vedea şi în conduita băncilor, acestea fiind mult mai reticente la acordarea de credite, chiar daca masa monetară a crescut. Nu numai la noi se simte acest fenomen; el este evident în Europa, în SUA, în lume.

Deci pînă la urmă mă întreb chiar de unul singur, dacă banii nu mai circulă, atunci de unde sa mai avem inflaţie? Dacă mărfurile nu se mai vînd şi nu se mai cumpără, de unde inflaţie? În toate ţările, atunci cînd apare o prăbuşire a consumului, apare şi o prăbuşire a inflaţiei, chiar o tendinţă sigură către deflaţie. În zona euro, inflaţia este zero, iar în o bună parte din state chiar avem deflaţie.

Avantaje şi dezavantaje…

Indiscutabil, deflaţia este benefică tuturor consumatorilor din Republica Moldova, în special celor cu venituri reduse. De asemenea, beneficiază şi statul în calitate de consumator atunci cînd face achiziţii publice de produse alimentare şi nealimentare pentru casele de copii, grădiniţe, armată ş.a., de asemenea acesta este în avantaj achiziţionînd aceiaşi agenţi energetici, cum ar fi gazele naturale. Respectiv, această cădere a preţurilor îi va face pe consumatori şi mai mulţumiţi, asta pe de o parte. Pe de altă parte, însă, satisfacţia preţurilor în scădere rămîne a fi doar pe termen scurt, pe cînd pe termen lung aceasta se poate transforma în nemulţumire, pentru că în condiţiile deflaţiei prelungite, întreprinderile îşi reduc/stopează producţia sau chiar devin insolvabile şi/sau se lichidează.

Bineînţeles, dacă firmele suferă tot mai mult, ele nu pot plăti taxe şi impozite statului, tot astfel cum bugetul public are mari dificultăţi în a-şi onora din obligaţii faţă de sectorul neguvernamental. Mai mult, cca 70% din veniturile bugetului de stat pentru anii cel puţin 2007–2008 au reprezentat taxele vamale. Importurile au scăzut în Q1’09 cu cca 35%, la fel şi taxele vamale. În consecinţă, au de suferit toţi: angajaţii din sectorul privat şi cel public, pensionarii, invalizii, studenţii şi chiar întreprinderile, care furnizează statului bunuri sau servicii. În plus, se ştie că o bună parte din întreprinderi locale sînt angajate în procese de tăiere a cheltuielilor, care implică, nu rareori, şi concedieri masive de personal.

Eventuale prognoze, recomandări…

Creditul îngheţat, circulaţia precară a banilor prin vinele economiei care ar putea da naştere la blocaj financiar, accentuează şi mai mult căderea economiei. Această relaţie este de judecat în termeni mutuali: încasările bugetului public depind de soarta economiei private şi viceversa. Creşterea deficitului bugetar în 2009 este inevitabilă şi va fi, cred, de peste 5% din PIB estimîndu-se la 3 mlrd. lei. În plus, nu tre să uităm de faptul că se apropie perioada rece a anului, care va necesita cheltuieli publice şi mai mari. Deocamdată, singurul piston ce poate resuscita, fie şi parţial pînă la urmă, mersul economiei şi a încasărilor bugetare este semnarea unui memoramdum cu FMI, prelungirii programelor cu BM, eventual atragerea de fonduri europene, precum şi de la alţi donatori. Din păcate, paşi decisivi în acest scop nu au fost înregistraţi, dar fără îndoială lesne de înţeles că situaţia politică internă, încă incertă, face ca şi conducerea instituţiilor nominalizate să mai tărăgăneze cu luarea deciziilor. Pe de altă parte, cu cît economiile mari europene şi cele din regiune vor ieşi mai repede din recesiune, cu atît ne va fi şi nouă mai uşor să stopăm declinul economiei.

2. Remitenţe

Intrările valutare se subţiază…

În ianuarie-iunie 2009 (Q1’2009) volumul transferurilor băneşti în Moldova de la cetăţenii moldoveni care muncesc în afara ţării prin sistemul bancar s-a redus cu aproape 32% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, constituind ceva mai mult de 515 milioane USD. Potrivit BNM, cca 420 milioane USD sau 81,5% din suma totală a transferurilor în ianuarie-iunie au fost expediate prin sistemul transferurilor rapide de bani. În structura transferurilor valutare peste 54% au revenit dolarului american, cca 41% – monedei euro, 5% – rublei ruseşti. Cea mai mare sumă a fost transferată în Moldova în iunie 2009 – aproape 110 milioane USD, iar cea mai mică – în ianuarie a.c. – puţin peste 64 milioane USD.

Scăderea sumelor intrate în ţară în prima jumătate a anului poate fi explicată prin pierderea locurilor de munca pentru mai mulţi migranţi, reticenţa acestora de a mai trimite sume mari ca înainte celor de acasă şi probabil de diminuarea numărului celor care vin în concediu acasă. Foarte mulţi dintre cei plecaţi sînt angajaţi în sectorul construcţiilor, iar dacă pînă anul trecut puteau negocia o perioadă de concediu vara, acum, în plină criză, nu-şi mai permit acelaşi lux. În plus, veniturile lor au scăzut şi, astfel, acum caută să folosească la maximum timpul de lucru. Totuşi, diminuările sumelor transferate pot fi sezoniere, economiile făcute de o parte dintre cei care lucrează în străinătate urmînd a fi contabilizate în contul anului viitor.

Totuşi, banii continuă să vină…

În ciuda restrîngerii volumului de remitenţe în Q1’2009, banii continuă să vină. Potrivit datelor FMI, BM s.a. Moldova împarte locul 2–3 în lume după remiterile emigranţilor, cu 1,6 miliarde USD în 2008, reprezentînd 1/3 din PIB-ul ţării, cu toate că mulţi economişti susţin că valoarea reală a acestora ar putea fi mai mare. Conform estimărilor, peste 500 mii de moldoveni lucrează în străinătate, cca 15% din populaţia ţării.

Tot potrivit prognozelor FMI şi BM la nivel global, remiterile imigranţilor către ţările de origine vor scădea cu peste 7% în 2009, însă mult mai puţin decît fluxurile de investiţii străine spre aceleaşi state. Probabil că această constanţă a transferurilor prin faptul poate fi explicată prin faptul că dacă noile fluxuri migratoare au scăzut, numărul emigranţilor nu a fost afectat decît într-o mică măsură de criza economică. Totuşi, pentru Moldova se constată o diminuare mai mare a transferurilor decît în alte state în curs de dezvoltare, pe fondul crizei economice din Spania, Italia ş.a. state.

La nivel regional, banii proveniţi de la emigranţi sînt foarte importanţi, mai ales în zonele unde reprezintă principala sursă de venit. În cazul Moldovei acestea sînt dublu importante, cu atît mai mult cu cît economia se află în declin, iar o reducere a transferurilor de fonduri este periculoasă pentru noi atît timp cît valoarea investiţiilor străine directe în Moldova este foarte mică.

3. Mediul investiţional

Investiţiile vor fi în cădere…

Pentru comparaţie, în 2008, investiţiile străine directe în Republica Moldova s-au ridicat la cca 680 milioane USD, cel puţin aşa arată cifrele oficiale, asta însemnînd o majorare cu aproape 38% comparativ cu anul precedent, adică 2007, însă pentru acest an se estimează doar jumătate sau chiar mai puţin din ceea ce s-a investit în 2008, astfel încît acestea ar putea să fie cu mult mai mici decît sumele trimise în ţară de lucrătorii din străinătate. Cu toate că este şi firesc, efectele crizei economice nu au cum sa nu se răsfrîngă şi asupra economiei Moldovei. Pe de altă parte, în ciuda faptului că am avut această creştere a investiţiilor în ultima perioadă, acestea nu au fost suficiente să acopere ieşirile de capital din economie, în principal prin importuri.

Comparaţii regionale…

Chiar dacă statistic investiţiile au crescut, economia Moldovei este una dintre cele mai puţin atractive din regiune pentru investitorii străini, ocupînd poziţia a 19 din cele 22 ţări incluse într-un clasament din 2008 al Băncii Mondiale privind stocul de investiţii pe cap de locuitor. De pildă, Estonia, care e prima clasată în top, are un volum a investiţiilor pe cap de locuitor de 10000 USD, România – 3000 USD, Georgia şi Armenia cu o valoare cuprinsă între 800–1000 USD/per capita, respectiv. Pe cînd acest indicator pentru Republica Moldova abia se apropie de valoarea de 250 USD/per capita. În top Moldova devansează doar cele 3 state din Asia Mijlocie (Kîrgîstan., Uzbekistan şi Tadjikistan).

Unele cauze care stopează din abundenţa investiţională…

Probabil instabilitatea politică, imixtiunea încă a statului în afaceri, sistemul judiciar care deseori este calificat ca injust şi corupt, precum şi alţi factori care adunaţi la un loc plasează Moldova departe de ţările cu cele mai atractive medii investiţionale. În plus, în ultimul timp se observă o tendinţă aparte: forţă de munca nu mai este un factor determinant în luarea deciziei şi plasarea investiţilor. Criza i-a determinat pe mulţi investitori străini să-şi eficientizeze la maximum investiţiile şi să facă o evaluare drastică a pieţelor de destinaţie, sub raport de randamente oferite, costuri etc.

Domeniile de investiţii…

Cît priveşte structura investiţiilor (mă refer doar la cele străine) acestea sînt direcţionate mai mult în distribuţia de electricitate şi gaze, telecomunicaţii, bănci, eventual comerţ respectiv în sectoare cu profitabilitate maximă şi sigură. Capitalul autohton a rămas în sectoare de rangul doi, unde oricum profitul se obţine greu şi, comparativ, cu eforturi investiţionale mari. Fără îndoială că investiţiile străine – care nu sînt prea puternice, dar influente în comparaţie cu investiţiile pe care le pot realiza firmele cu capital autohton – sînt totuşi creatoare de creştere economică, dar cu o ocupare redusă de forţă de muncă şi cu o distribuţie polarizată a roadelor ei, profitul în mare parte fiind repatriat.

În loc de concluzie…

Evoluţia investiţiilor străine directe, care reprezintă principala finanţare a deficitului de cont curent al Moldovei sau a datoriei externe, dacă vreţi, este o enigmă şi în acelaşi timp o mare provocare a anului 2009. Dat fiind nivelul scăzut al acestora aşteptat pentru acest an, consideram că ISD nu mai pot fi principalul mijloc de finanţare a datoriei Moldovei, în particular a datoriei externe, deficitului bugetar, deficitului de cont curent sau o parte din datoria externă pe termen lung. Singurul mod în care deficitul extern al Moldovei ar putea fi finanţat ar fi semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional.

Relaţii externe

Integrare Europeană

Kalman Miszei: Negocierile noului acord dintre UE şi Moldova vor demara la toamnă

Într-un interviu acordat mass mediei locale, Kalman Miszei, Reprezentatul Special al UE în Republica Moldova a declarat că negocierile dintre UE şi Chişinău privind noul acord ar putea demara toamna, după formarea noul guvern şi normalizarea relaţiilor moldo-române. Potrivit diplomatului aceste negocieri vor fi complexe, deoarece noul Acord va trebui să reflecte subiecte importante: regimul de comerţ liber, simplificarea regimului de vize pentru cetăţenii Moldovei, participarea Moldovei la asigurarea securităţii energetice paneuropene. Mizsei a subliniat că UE este disponibilă să acorde ajutor Moldovei prin consolidarea relaţiilor şi oferirea asistenţei financiare, însă trebuie clarificat în ce măsură Moldova este gata să restabilească relaţiile cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană după alegerea preşedintelui şi formarea guvernului. În plus, anularea regimului de vieze pentru cetăţenii români reprezintă una din condiţiile pentru activizarea dialogului dintre UE şi Moldova.

Comisia Europeană oferă 45 milioane euro pentru reformarea sectorului de aprovizionare cu apă din Moldova

Pe 14 august, Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană au semnat un acord de finanţare privind Programul de suport a reformei în sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare. Finanţarea este acordată în cadrul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP). Durata programului este de 60 de luni.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Relaţiile oficiale moldo-române rămîn în suspans. Autorităţile moldoveneşti au redus din intensitatea mesajului acuzator la adresa României, fiind preocupate mai multe de evoluţiile politice interne. Totodată, autorităţile de la Bucureşti au declarat că doresc o normalizare a relaţiilor dintre Moldova şi România după instalarea la Chişinău a noii puteri, arătînd în declaraţiile sale şi un sprijin clar opţiunii europene a Moldovei^[1].

Republica Moldova – Rusia

Pe 21 august, preşedintele moldovean în exerciţiu Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu preşedintele Federaţiei Ruse Dmitri Medvedev la Soci. Potrivit comunicatului de presă al preşedinţiei ruse, cei doi lideri au discutat "probleme de cooperare economică, în particular, depăşirea scăderii în relaţiile comercial-economice, precum şi probleme regionale, inclusiv legate de reglementarea transnistreană".

Notă ADEPT: Potrivit mai multor surse, în timpul vizitei sale la Soci, Vladimir Voronin intenţiona să discute cu Dmitri Medvedev despre situaţia politică post-electorală din Moldova şi să obţină sprijinul Rusiei în luptele politice interne. În plus, urmau a fi discutate şi condiţiile de acordare a creditului de 500 milioane de dolari pe care autorităţile ruse l-au promis Moldovei.

Republica Moldova – Ucraina

Pe 13 august 2009 Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a Republicii Moldova a informat că începînd cu 25 august 2009 intră în vigoare noul regim de trecere a frontierei moldo-ucrainene, adoptat în conformitate cu Hotarîrea # 445 Cabinetului de Miniştri a Ucrainei din 6.05.2009, în care Republica Moldova este inclusă în lista ţărilor cu "risc migraţionist". Conform noilor reguli, cetăţenii Republicii Moldova sînt obligaţi să confirme deţinerea mijloacelor financiare în mărime de 12600 hrivne (~ 1500 USD) la intrarea pe teritoriul Ucrainei, indiferent de durata şederii. Noile reguli nu se extind asupra cetăţenilor Republicii Moldova care domiciliază în zonele limitrofe frontierei moldo-ucrainene, asupra copiilor pînă la 16 ani ce călătoresc împreună cu părinţii, persoanelor care deţin voucher turistic şi bilet tur-retur cu dată fixă.

La scurt timp după publicarea informaţiei, autorităţile moldoveneşti au iniţiat un dialog cu partea ucraineană pentru anularea acestor reguli de control. În urma discuţiilor dintre prim-ministrul ucrainean, Iulia Timoşenko şi preşedintele moldovean în exerciţiu Vladimir Voronin la acest subiect, Iulia Timoşenko a declarat că va solicita anularea regulilor de control pentru asigurarea financiară a cetăţenilor moldoveni şi excluderea Moldovei din lista ţărilor cu risc migraţionist. Discuţii au fost purtate şi între Serghei Pirojkov, Ambasadorul Ucrainei la Chişinău, şi Vlad Filat liderul PLDM, care a transmis o solicitare pentru Guvernul ucrainean în care cere instituirea unui moratoriu privind noile reguli pînă la formarea noului guvern va putea purta negocieri cu partea ucraineană.

Notă ADEPT: Decizia Cabinetului de miniştri ucrainean, precum şi reacţia tardivă a MAIEI faţă această decizie demonstrează caracterul precar al relaţiilor moldo-ucrainene şi scoate în evidenţă carenţele în comunicarea la nivelul autorităţilor publice centrale dintre cele două state vecine.

Studii, analize, comentarii

Patimi post-electorale
Igor Boţan, 31 august 2009

Rezultatele alegerilor anticipate din 29 iulie 2009 au confirmat faptul că, în linii mari, electoratul moldovenesc îşi menţine preferinţele politice chiar şi în prezenţa factorilor generatori de clivaje sociale şi politice. În acest sens, se poate afirma că după criza politică generată de evenimentele din 7 aprilie şi blocarea alegerii şefului statului, electoratul moldovenesc, practic, şi-a reiterat opţiunile electorale de la alegerile din 5 aprilie

»»»