versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Demisii

Alegerea vicepreşedinţilor Parlamentului:

• Serafim URECHEAN – prim-vicepreşedinte, deputat AMN;
• Marcel RĂDUCAN – deputat PDM;
• Iurie ŢAP – deputat PLDM;

O funcţie de vicepreşedinte a fost rezervată PCRM, dar această formiune nu şi-a desemnat reprezentantul.

A fost aprobată componenţa Biroului permanent al Parlamentului, din care vor face parte:

• Maria POSTOICO, Vladimir ŢURCAN, Igor DODON şi Grigore PETRENCO – deputaţi PCRM;
• Vlad FILAT – deputat PLDM;
• Anatol ŞALARU – deputat PL;
• Marian LUPU – deputat PDM;
• Veaceslav UNTILĂ – deputat AMN.

Preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului sînt din oficiu membri ai Biroului permanent al Parlamentului.

Parlamentul va avea 9 comisii permanente:

• Comisia juridică, pentru numiri şi imunităţi – preşedinte Ion PLEŞCA, AMN;
• Comisia economie, buget şi finanţe – preşedinte Veaceslav IONIŢĂ, PLDM;
• Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică – preşedinte Igor VREMEA, PCRM;
• Comisia politică externă şi integrare europeană – preşedinte Igor CORMAN, PDM;
• Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice – preşedinte Vadim MIŞIN, PCRM;
• Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională – Valentin GUZNAC, PCRM;
• Comisia agricultură şi industrie alimentară – preşedinte Dmitri TODOROGLO, PCRM;
• Comisia protecţie socială, sănătate şi familie – preşedinte Vladimir HOTINEANU, PLDM;
• Comisia cultură, educaţie, cercetare, sport şi mass-media – preşedinte Corina FUSU, PL.

La 11 septembrie Parlamentul a adoptat o hotărîre prin care a luat act de cererea de demisie a domnului Vladimir VORONIN şi a declarat vacantă funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Printr-o altă hotărîre a legislativului s-a stabilit că interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova se asigură de Preşedintele Parlamentului Mihai GHIMPU.

La 17 septembrie Parlamentul a luat act de demisia Guvernului, în lipsa Prim-ministrului interimar, Vitalie PÎRLOG, care nu s-a prezentat în şedinţă, fără motivare adecvată.

1.2. Acte legislative

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Guvern. Conform documentului, în structura noului Guvern urmează să funcţioneze 16 ministre şi 8 instituţii centrale. Astfel, vor funcţiona ministerele:

• Economiei;
• Finanţelor;
• Justiţiei;
• Afacerilor Interne;
• Afacerilor Externe şi Integrării Europene;
• Apărării;
• Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale;
• Agriculturii şi Industriei Alimentare;
• Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor;
• Mediului;
• Educaţiei;
• Culturii;
• Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;
• Sănătăţii;
• Tineretului şi Sportului;
• Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor.

Instituţii centrale subordonate executivului vor fi:

• Biroul Naţional de Statistică;
• Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru;
• Biroul relaţii Interetnice;
• Serviciul Grăniceri;
• Agenţia Moldsilva;
• Agenţia Rezerve Materiale;
• Agenţia Turismului;
• Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

Se prevede constituirea Cancelariei de Stat şi instituirea funcţiei de Ministru de Stat. De asemenea, proiectul de modificare a Legii cu privire la Guvern propune excluderea interdicţiei pentru membrii guvernului de a avea în exclusivitate cetăţenia Republicii Moldova. Din noua componenţă a executivului lipseşte Ministerul Reintegrării, responsabil de procesul de reglementare a problemei transnistrene. Atribuţiile ministerului vor fi preluate de un vice prim-ministru al noului Guvern.

Legi pentru ratificarea unor convenţii şi înţelegeri internaţionale. Sînt ratificate cîteva convenţii bilaterale privind evitarea dublei impuneri (cu Belgia, Portugalia, Irlanda) şi aprobate acorduri de finanţare.

1.3. Declaraţii

Declaraţie cu privire la situaţia social-economică din Republica Moldova şi la acţiunile necesare atenuării efectelor crizei. Textul documentului adoptat de Parlament menţionează, între altele:

• criza a afectat toate domeniile de activitate economică, generînd grave efecte sociale;
• prin acţiunile sale iresponsabile şi neprofesioniste, guvernarea comunistă a agravat efectele crizei financiare mondiale în ţară şi a adus în prag de faliment industriile, agricultura, construcţiile, transportul, comerţul interior şi exterior, finanţele publice;
• deficitul bugetar anual în 2009 va fi de circa 6 miliarde de lei sau de 12% din PIB;
• degradarea climatului de afaceri şi a celui investiţional ca urmare a acţiunilor incompetente ale guvernării comuniste a generat reducerea cu 50% a ritmurilor de atragere a investiţiilor străine directe;
• acumularea de către Guvern a datoriilor creditoare faţă de agenţii economici în sumă de peste 1,5 miliarde de lei a determinat reducerea fondurilor circulante şi a blocat activitatea unor agenţi economici, diminuînd exporturile cu 30–35%;
• Guvernul a tergiversat implementarea măsurilor anticriză.

Pînă la învestirea noului Guvern, Parlamentul Republicii Moldova cere Guvernului în exerciţiu:

• Evitarea blocajelor financiare prin onorarea obligaţiilor Guvernului faţă de agenţii economici;
• Stoparea imediată a oricăror forme de control abuziv din partea statului asupra mediului de business în afara controalelor planificate;
• Aplicarea unei administrări fiscale prudente;
• Abţinerea, în executarea bugetului, de la acţiuni riscante ce ar putea provoca colapsul sistemului bugetar şi subminarea economiei reale;
• Deblocarea situaţiei de criză în sectorul viti-vinicol.

Guvern

2.1. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la lichidarea unei întreprinderi de stat. Se acceptă propunerea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare privind lichidarea Întreprinderii de Stat "Direcţia Generală Cercetare, Învăţămînt şi Formare Profesională".

Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:

• Conceptul Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al cazurilor de violenţă în familie";
• Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului Comunitar de Dezvoltare Timpurile a Copiilor de 3-(6)7 ani;
• Regulamentul privind modul de administrare a contingentelor tarifare la importul de zahăr alb şi produse zaharoase;
• Regulamentul sanitar privind suplimentele alimentare;
• Regulamentul privind achiziţionarea de medicamente şi alte produse de uz medical pentru necesităţile sistemului de sănătate;
• Regulamentul sanitar privind stabilirea condiţiilor de plasare pe piaţă a produselor biodistructive.

Hotărîri pentru alocarea mijloacelor financiare din Fondul de rezervă al Guvernului:

• 739,6 mii lei pentru compensarea veniturilor ratate în legătură cu scutirea în anul 2008 a deţinătorilor de terenuri agricole situate după traseul Rîbniţa-Tiraspol de plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi de plata primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală următoarelor autorităţi publice;
• Casei Naţionale de Asigurări Sociale – 566,6 mii lei pentru compensarea veniturilor ratate ale bugetului asigurărilor sociale de stat;
• Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină – 173,0 mii lei pentru compensarea veniturilor ratate ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
• Procuraturii Generale – 309,2 lei pentru organizarea şi desfăşurarea şedinţei Consiliului Coordonator al Procurorilor Generali ai ţărilor-membre ale C.S.I. din 28–30 octombrie 2009.

2.2. Şedinţe. Decizii

Primul-ministru interimar, Vitalie Pîrlog, a prezidat cîteva şedinţe de lucru, în cadrul cărora au fost abordate probleme ce ţin de:

• situaţia criminogenă din ţară;
• situaţia din sectorul agrar şi desfăşurarea lucrărilor de sezon;
• situaţia social-economică în Republica Moldova.

Preşedinţie

Notă ADEPT: Pînă la data de 11 septembrie mandatul de Preşedinte al Republicii Moldova a fost exercitat de Vladimir Voronin, iar începînd cu 11 septembrie 2009 a intervenit vacanţa funcţiei, interimatul fiind asigurat de Preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu.

3.1. Decrete

Ultimele decrete ale Preşedintelui Vladimir Voronin

"Ordinul Republicii" a fost conferit^[1]:

• lui Vasili Panciuc, primar al municipiului Bălţi;
• Tatianei Constantinov, consultant ştiinţific al Instituţiei Publice "Enciclopedia Moldovei";
• lui Gheorghe Russu, ex-director al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină;
• lui Alexei Myller, preşedinte al S.A. "Gazprom" din Federaţia Rusă.

Ordinul "Gloria Muncii" a fost conferit:

• lui Anatoly Podmyshalskiy, şef de direcţie la S.A. "Gazprom" din Federaţia Rusă;
• lui Serghei Drobot, redactor-şef al ziarului "Chişinevschie Novosti";
• lui Valentin Bodiştean, director general al SRL "Valiexchimp";
• lui Leonid Volneanschi, director general al Întreprinderii Mixte "ELAT" S.A.^[2]

Ordinul "Bogdan Întemeietorul" a fost conferit scriitorului Ion Druţă, în semn de profundă gratitudine pentru contribuţia deosebită la renaşterea naţională, pentru merite în dezvoltarea relaţiilor culturale cu ţările străine şi activitate prodigioasă în vederea sporirii prestigiului Moldovei pe plan internaţional. Ion Druţă a devenit primul cavaler al Ordinului "Bogdan Întemeietorul".

Distincţia "Ordinul de Onoare" a fost conferită unor colaboratori ai Instituţiei Publice "Enciclopedia Moldovei":

• Constantin Manolache, director;
• Mircea Bologa, consultant ştiinţific;
• Ivan Jarcuţchi, consultant ştiinţific;
• Valery Golubev, vicepreşedinte al S.A. "Gazprom" din Federaţia Rusă;

Prin decret prezidenţial lui Viorel Melnic, director general al Serviciului Vamal, i-a fost conferit gradul special de general-maior al Serviciului Vamal.

Notă ADEPT: Conform Legii serviciului în organele vamale, gradele speciale de la gradul de general-maior al serviciului vamal în sus se conferă de către Preşedintele ţării, la propunerea directorului general al Serviciului, aprobată de Guvern.

Preşedintele Republicii a semnat decrete de revocare (eliberare) din funcţii a unor demnitari:

• Igor Dodon – ministru al Economiei şi Comerţului;
• Victor Stepaniuc – viceprim-ministru;
• Galina Balmoş – ministru al Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului;
• Vasilii Şova – ministru al Reintegrării;
• Violeta Ivanov – ministru al Ecologiei şi Resurselor Naturale;
• Pavel Buceaţchi – ministru al Dezvoltării Informaţionale;
• Mariana Durleşteanu – ministru al Finanţelor;
• Vladimir Baldovici – ministru al Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului;
• Mihail Barbulat – ministru al Culturii şi Turismului;
• Iacob Timciuc – ministru al Administraţiei Publice Locale;
• Igor Colenov – director general al Serviciului Grăniceri, comandant al Trupelor de Grăniceri.

De asemenea, în legătură cu demisia Preşedintelui Republicii Moldova, au fost demişi din funcţiile deţinute cîţiva consilieri prezidenţiali şi fncţionari din Aparatul Preşedintelui (AP):

• Domenti Oxana – consilier în problemele dezvoltării sociale;
• Vasilica Tudor – consilier în problemele de politică externă şi integrare europeană;
• Reidman Oleg – consilier în problemele economice;
• Moldovan-Batrînac Viorelia – consilier în problemele culturii, învăţămîntului şi ştiinţei;
• Griciuc Petru – consilier în problemele complexului agroindustrial şi ale administraţiei publice;
• Puşcuţa Serghei – consilier în problemele financiare;
• Vremea Igor – consilier în problemele juridice, şef al Direcţiei drept şi relaţii publice;
• Russu Alina – şef al Direcţiei generale (AP);
• Sîrbu Serghei – şef djunct al Direcţiei drept şi relaţii publice (AP);
• Morei Ion – secretar al Consiliului Suprem de Securitate.

Primele decrete ale Preşedintelui interimar Mihai Ghimpu

Primul decret emis de Mihai Ghimpu a vizat desemnarea lui Vladimir Filat în calitate de candidat pentru funcţia de Prim-ministru.

Al doilea decret prevede suspendarea acţiunii Hotărîrii Guvernului nr.269 din 8 aprilie 2009 privind introducerea regimului de vize pentru cetăţenii României.

3.2. Şedinţe. Declaraţii

Şedinţă privind situaţia din sectorul energetic

La 5 septembrie, Preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin a convocat o şedinţă cu participarea tuturor factorilor de decizie din sectorul energetic al ţării, la care au fost discutate problemele din domeniul dat şi situaţia tarifelor la gazele naturale. S-a constatat că tariful la gazele naturale poate fi redus cu circa 10 la sută, autorităţile abilitate urmînd să procedeze la aprobarea acestor diminuări începînd cu luna septembrie.

Asigurarea bunei funcţionări a instituţiilor statului

La 11 septembrie Preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu, care a intrat în exerciţiul interimatului funcţiei de Preşedinte al ţării, a convocat conducătorii organelor de drept şi a structurilor de forţă din cadrul Guvernului, cărora le-a solicitat să asigure buna funcţionare a instituţiilor pe care le conduc, pînă la formarea noului Guvern. Ghimpu a cerut ca pe durata transferului de putere instituţiile statului să-şi facă datoria, pentru ca cetăţenii să nu resimtă lipsa de putere. Reprezentanţii instituţiilor vizate au comunicat că situaţia este menţinută la control, activitatea se desfăşoară în regim normal, nu există premise pentru destabilizarea situaţiei din partea lumii interlope.

Politici economice

1. Piaţa muncii

Angajaţii din sistemul bugetar cîştigă mai bine decît cei din firmele private…

Potrivit statisticilor şi unor surse mass-media, fiecare al patrulea angajat din Republica Moldova este plătit din bani publici. Marea majoritate a populaţiei active (cca 70%) lucrează însă în domeniul privat şi alte 5% din muncitori activează în firme cu capital mixt. Un bugetar din Republica Moldova cîştigă, în medie, un salariu de aproape 2700 de lei (240 USD), adică mai mult cu 23% decît angajatul unei companii private. Discrepanţa între salariile bugetarilor şi a angajaţilor sectorului privat a existat şi anterior, dar a devenit mai pronunţată odată cu declanşarea crizei economice. Într-un an electoral, Guvernul a operat un şir de majorări salariale, în timp ce multe firme private, din contră, s-au văzut nevoite să micşoreze retribuţiile. Un bugetar care lucrează în domeniul finanţelor, bunăoară, primeşte o leafă medie lunară de 7100 lei, adică cu aproape 2000 lei mai mult decît au acum patronii firmelor private. La fel este şi în domeniul transporturilor, în industrie sau construcţii. În agricultură – sectorul în care lucrează cei mai mulţi muncitori din Republica Moldova – statul oferă o leafă medie de cca 1700 lei, în timp ce privaţii se bucură de aproximativ 1200 lei lunar. În sănătate şi învăţămînt, de pildă, salariile în sfera reală sînt mai mari decît cele oferite de stat. Potrivit datelor oficiale, angajaţii bugetari din sănătate şi asistenţă socială au primit în mediu pe lună cîte 2600 lei, în timp colegii de la firme private – 3100 lei, iar în învăţămînt proporţia este următoare: 2000 lei, la stat şi 3000 lei, în domeniul privat.

2. Macroeconomie

Pentru 2009 am putea avea o recesiune de două cifre…

Reducerea pronunţată în T1’2009 a indicilor activităţilor economice de bază din economia naţională a avut un impact negativ asupra evoluţiei PIB-ului pentru prima jumatate a anului. Astfel, în ianuarie-iunie 2009 PIB-ul a avut o valoare nominală de cca 27,87 miliarde lei, preţuri curente de piaţă, şi a fost în scădere, în termeni reali, cu 7,8% comparativ cu ianuarie-iunie 2008 (www.statistica.md). Valoarea adăugată brută din sectorul de bunuri a marcat o scădere de 16,7%, condiţionată de reducerea semnificativă (-24,4%) a valorii adăugate brute din industrie. Valoarea adăugată brută din agricultură, economia vînatului şi silvicultură, pescuit şi piscicultură s-a situat cu 2,1% peste nivelul perioadei respective a anului precedent. Din punct de vedere al contribuţiei la formarea PIB, valoarea adăugată brută înregistrată în sectorul de bunuri s-a diminuat cu 1%, influenţînd negativ (-3,5%) dinamica PIB-ului. Valoarea adăugată brută din sectorul serviciilor a înregistrat o diminuare de 3,4% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Volumul impozitelor pe produse colectate la bugetul public naţional au înregistrat o scădere de peste 15%, influenţînd negativ (cca -3%) indicele de volum al PIB. Din punct de vedere al utilizării PIB, în semestrul 1’2009 cererea internă (consumul final şi formarea brută de capital) a scăzut cu peste 19%, în principal pe seama reducerii cu cca 37% a formării brute de capital fix şi cu peste 8% a consumului final total. Exportul şi importul de bunuri şi servicii s-au diminuat respectiv cu 12,5% şi cca 28%.

3. Sectorul bancar

În primele 8 luni ale anului BNM a acordat băncilor peste 1,25 miliarde lei…

Banca Naţională a Moldovei a acordat în acest an băncilor comerciale credite în sumă totală de 1 254.9 milioane de lei, în particular, pentru creditarea sectorului real al economiei, inclusiv cca 745 milioane lei în lunile iunie-august. Împrumuturile au fost oferite la rata de bază a BNM. Astfel, dacă în martie-mai dobînda medie la creditele acordate de banca centrală băncilor comerciale a fost de 11%, în august rata medie a coborît la 7.63%. În ultimele trei luni, banii au fost contractaţi de bănci pe o perioadă de 310–350 de zile. Din banii primiţi de la BNM băncile comerciale acordă credite agenţilor economici la o dobîndă de peste 15%. Rata medie la împrumuturile bancare în lei moldoveneşti a constituit în luna iulie 17.97%, faţă de 23.25% în ianuarie. Cea mai mare "infuzie" de lichidităţi în sistemul bancar a fost efectuat în luna martie, respectiv 435 milioane de lei. BNM mai anunţă că în lunile mai-iulie a efectuat operaţiuni REPO de cumpărare a valorilor mobiliare de stat în sumă de 346 milioane de lei, la o rată medie a dobânzii de 10.65% în mai, 9.86% în iunie şi 9.00% în iulie.

4. Finanţe publice

Deficitul bugetar văzut din exterior…

Potrivit unui raport elaborat de Banca Mondială pentru întrunirea ţărilor G-20 de la Pittsburgh, Republica Moldova, care este dependentă foarte mult de remitenţe, ar putea să aibă un deficit considerabil în anul 2009, care va ajunge probabil la 10% din PIB, suplimentar contractării bruşte a finanţării externe. În Moldova, se arată în raport, remitenţele muncitorilor, echivalente cu peste 30% din PIB în 2008, au fost mai mult decît suficiente pentru compensarea unui deficit de cont curent, care ar fi atins 25% din PIB fără existenţa acestor remitenţe. În condiţiile în care două treimi din acestea proveneau din Rusia, Moldova a fost afectată considerabil de criza globală, iar fluxurile de remitenţe ca şi cotă din PIB se aşteaptă să scadă cu pînă la jumătate. Amplificînd în continuare impactul şocului economic, remitenţele sunt utilizate preponderent pentru finanţarea consumului gospodăriilor casnice şi importul de combustibili, de care guvernul depinde în mare parte pentru venituri fiscale. Transferurile de mijloace băneşti din străinătate efectuate de persoane fizice (rezidente şi nerezidente) prin băncile din Republica Moldova s-au redus în luna iulie aproape la jumătate (-46.5%), până la 98.58 milioane de dolari faţă de 180.79 mil. Moldovenii şi cetăţenii străinii au trimis prin băncile moldoveneşti în şapte luni 613.35 mil. USD, cu 34.5% mai puţin decât în perioada respectivă a anului trecut. După şapte luni deficitul bugetului public naţional urcase la 2.5 miliarde de lei, iar Guvernul a fost nevoit să emită tot mai multe valori mobiliare de stat pentru a acoperi deficitul. Banca Mondială constată că "în timp ce economia globală arată semne nesigure de recuperare, 43 de ţări cu venituri mici în curs de dezvoltare continuă să remedieze consecinţele recesiunii globale, fapt ce accentuează necesitatea sporirii sprijinului oferit celor mai sărace ţări ce se confruntă cu criza şi volatilitatea economică". Raportul arată că cele mai sărace ţări se confruntă cu un deficit de 11,6 miliarde USD pentru cheltuieli esenţiale, cu scădere bruscă în comerţ, fluxuri de capital, remitenţe şi turism; în pofida acţiunilor realizate pînă în prezent mai sînt necesare eforturi suplimentare.

Transnistria

Rusia avertizează că ar putea recunoaşte independenţa Transnistriei

Preşedintele Comisiei pentru relaţiile cu ţările CSI şi conaţionalii din Duma de Stat a Federaţiei Ruse, Aleksei Ostrovski a declarat într-un interviu pentru mass-media rusă că Federaţia Rusa ar putea recunoaşte independenţa Transnistriei în cazul în care noua conducere a Republicii Moldova se va apropia atît de mult de România încît ar risca să fie "asimilaţi" de Bucureşti. Reprezentanţii Coaliţiei pentru Integrarea Europeană au negat orice intenţii de unire a Republicii Moldova şi România, schimbarea statalităţii Moldovei fiind o decizie care poate fi luată doar prin referendum.

Transnistria aşteaptă de la noua conducere a Moldovei respectarea declaraţiei de la Barvikha

Într-un interviu acordat agenţiei ruse "Interfax" ministrul afacerilor externe al autoproclamatei RMN, Vladimir Iastrebceac a declarat că " Transnistria spera ca noua conducere a Moldovei va respecta acordurile la care s-a ajuns în cadrul negocierilor", făcînd referire la declaraţia de la Barvikha semnată de preşedinţii Rusiei, Moldovei şi autoproclamatei RMN. Iastrebciak a asigurat că Transnistria urmăreşte atent evenimentele din Chişinău şi este pregătită pentru diferite evoluţii a situaţiei politice din Moldova. În acelaşi timp, acesta s-a arăta circumspect faţă de reluarea, în scurt timp, a procesului de consultaţii dintre mediatori şi părţile-garante, ca urmare a "instabilităţii politice interne din Moldova" şi lipsei unei structuri clare de conducere la Chişinău.

Relaţii externe

Integrare Europeană

Uniunea Europeană va sprijini Republica Moldova în depăşirea crizei economice

Pe 16 septembrie, reprezentantul special al Comisiei Europene la Chişinău, Cesare de Montis a avut o întrevedere cu preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, în cadrul căreia a declarat că UE este dispusă să acorde Republicii Moldova sprijinul necesar pentru depăşirea crizei economice, inclusiv prin intervenirea pe lîngă organizaţiile financiare internaţionale. În acelaşi timp, Cesare de Montis s-a pronunţat pentru reluarea negocierilor asupra noului acord Republica Moldova-UE.

De asemenea, Uniunea Europeană şi-a exprimat spijinul faţă de noul guvern prin intermediul Reprezentatul Special al Uniunii Europene la Chişinău, Kalman Miszei, carea dat asigurări că UE va coopera cu noul guvern, partidele politice şi societatea din Moldova indiferent de situaţia politică internă. Totuşi, potrivit lui Miszei, este de preferat atît pentru UE, cît şi pentru Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială să fie depăşită criza politică prin stabilirea unui consens politic necesar pentru evitarea unor noi alegeri parlamentare şi pentru elaborarea planurilor de activitate şi colaborare de lungă durată cu viitorul Guvern.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

După accederea la guvernare a Coaliţiei pentru Integrarea Europeană şi trecerea în opoziţie a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, atît autorităţile Republicii Moldova, cît şi cele din România au dat semnale clare pentru dezgheţul în relaţiile bilaterale. Conducerea de la Bucureşti, care susţinuse anterior partidele participante la coaliţie, şi-a reafirmat sprijinul pentru noua guvernare. Totodată, Parlamentul României şi-a exprimat intenţia să instituie, în scurt timp, o Agenţie Naţională pentru Cetăţenie care să faciliteze procesul de redobîndire a cetăţeniei româneşti, precum şi să deschide la Chişinău un Birou Parlamentar pentru "formarea educaţională a copiilor, redobândirea cetăţeniei, modul în care se votează"^[1].

Paşi concreţi spre restabilirea relaţiilor moldo-române au fost întreprinse şi la Chişinău. Pe 17 septembrie, preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu a semnat Decretul privind anularea regimului de vize pentru cetăţenii români. În acelaşi timp, candidatul la funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat a anunţat că după ridicarea regimului de vize pentru cetăţenii români, viitorul guvern va trece la examinarea subiectului privind semnarea acordului privind micul trafic la frontieră şi deschiderea consulatelor româneşti la Cahul şi Bălţi.

Republica Moldova – Rusia

Pe 3 septembrie, reprezentantul special al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, A. Nesterenko a expus în cadrul unui briefing poziţia oficială a Federaţiei Ruse faţă de situaţia din Republica Moldova. Potrivit oficialului rus, Rusia este dispusă să continue dezvoltarea relaţiilor bilaterale moldo-ruse în principalele domenii de interes reciproc. Reprezentanţii Coaliţiei pentru Integrarea Europeană, de asemenea, şi-au exprimat în repetate rînduri poziţia privind importanţa relaţiilor dintre Moldova şi Federaţia Rusă şi necesitate dezvoltării acestora.

Republica Moldova – China

Pe 7 septembrie, şeful delegaţiei Adunării Naţionale a Reprezentanţilor Poporului din China (ARP), membrul Comitetului permanent al ARP, preşedintele Comisiei Juridice a ARP, Hu Kangsheng a avut o întrevedere cu preşedintele în exerciţiu al Moldovei, Vladimir Voronin şi premierul în exerciţiu Zinaida Greceanîi. În timpul întrevederilor, oficialii au discutat despre colaborarea celor doua ţări în domeniul economiei, în timp ce reprezentatul chinez şi-a exprimat interesul conducerii Chinei de consolidarea înţelegerii reciproce şi prieteniei cu Moldova.

Notă ADEPT: Reprezentantul ARP din China nu a avut nicio întrevedere cu vreun reprezentant al Coaliţiei pentru Integrare Europeană sau cu preşedintele Parlamentului R. Moldova, Mihai Ghimpu.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Deciziile CEDO

La 17 septembrie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat hotărîrea în cauza Manole şi alţii c. Moldovei, constatînd în unanimitate violarea libertăţii de exprimare. Curtea nu s-a expus asupra satisfacţiei echitabile, rezervând această chestiune pentru o hotărâre separată. Potrivit hotărîrii Curţii, Guvernul Moldovei şi compania reclamantă au la dispoziţie 3 luni pentru a depune la Curte observaţii scrise cu privire la acest subiect sau, eventual, pentru a încheia un acord amiabil. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)

Raportul APCE privind implementarea de către Moldova a rezoluţiei 1666 (2009) privind funcţionarea instituţiilor democratice

Pe 9 septembrie, Raportorii CoE Josette Durrieu (Franţa, grupul socialist) şi Egidijus Vareikis (Lituania, PPE/CD) au prezentat în cadrul şedinţei Comitetului de Monitorizare al APCE raportul privind implementarea de către Moldova a rezoluţiei 1666 (2009) privind funcţionarea instituţiilor democratice. În cadrul raportului, se menţionează că alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie nu au soluţionat criza politică şi instituţională din Republica Moldova şi de aceea APCE îndeamnă atît noua guvernare, cît şi opoziţia să ajungă la un consens în ce priveşte alegerea noului şef de stat, evitînd astfel noi alegeri parlamentare. De asemenea, APCE consideră că în scopul evitării pe viitor a unor crize politice şi instituţionale cu care s-a confruntat Moldova în 2009, noua guvernare ar trebui să adopte unele amendamente constituţionale corespunzătoare. Totodată, Comitetul de Monitorizare îndeamnă autorităţile moldoveneşti să continue implementarea Rezoluţiei 1666 (2009) în strictă corespundere cu recomandările Comisarului Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Thomas Hammarberg.