versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Guvernul, FMI şi finanţele publice ale statului, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1. Numiri. Demisii

Parlamentul a acceptat demisia lui Marcel Răducan din funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului, în legătură cu numirea sa în calitate de ministru al Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale. În funcţia de vicepreşedinte a fost ales Alexandr Stoianoglo (la propunerea fracţiunii parlamentare a PDM).

Artur Reşetnicov este eliberat din funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (SIS), în locul lui fiind numit Gheorghe Mihai, fost angajat al SIS (şef al Serviciului personal în perioada 2000–2007), colonel în rezervă (pensionar militar).

Valeriu Gurbulea a fost eliberat din funcţia de Procuror General, la cerere.

2. Acte legislative

Hotărîrea pentru acordarea votului de încredere Programului de activitate şi întregii liste a Guvernului. Lista Guvernului şi Programul de activitate al Guvernului "Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare" au fost aprobate cu votul majorităţii deputaţilor. Fracţiunea PCRM a refuzat să voteze, deşi a înaintat o serie de propuneri referitoare la structura Guvernului, unele dintre acestea fiind acceptate.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. Se propune excluderea funcţiei de viceminiştri din categoria funcţionarilor publici de conducere de nivel superior şi includerea acestor funcţii în cele de demnitate publică. Modificările ar determina demisionarea viceminiştrilor odată cu miniştrii sau, la propunerea noilor miniştri, aceşti vor fi reconfirmaţi în funcţie.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Codului audiovizualului. Conform modificărilor, se propune ca Preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului să fie ales fi ales cu votul majorităţii şi nu a 2/3 din membrii săi. De asemenea, se propune ca alegerea preşedintelui Consiliului de Observatori al IPNA "Teleradio-Moldova" să se facă cu majoritatea membrilor Consiliului.

Hotărîrea privind stabilirea datei alegerii Preşedintelui Republicii Moldova şi Hotărîrea privind comisia specială de desfăşurare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. În temeiul art.78 din Constituţia Republicii Moldova şi al art.2 din Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, se stabileşte data de 23 octombrie 2009 pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova. Comisia de desfăşurare a alegerilor va număra 7 membri.

Hotărîrea privind formarea unui grup de lucru. Pentru constituirea unei comisii de anchetă de elucidare a evenimentelor care au avut loc după 5 aprilie 2009 în Republica Moldova, s-a format un grup de lucru pentru pregătirea proiectului de hotărîre privind constituirea unei comisii de anchetă de elucidare a evenimentelor care au avut loc după 5 aprilie 2009 în Republica Moldova, în componenţa a 5 deputaţi.

Hotărîrea privind crearea unei comisii Comisii parlamentare specială pentru optimizarea cadrului legislativ electoral. Comisia se va ocupa de perfecţionarea legislaţiei în domeniu în vederea excluderii fraudelor electorale, în componenţa sa fiind incluşi 11 deputaţi.

3. Declaraţii

Critici ale activităţii Companiei "Teleradio-Moldova"

Deputaţii majorităţii parlamentare şi organizaţii pentru monitorizarea mass-media au criticat activitatea audiovizualului public, în cadrul unor dezbateri organizate de către Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media. Reprezentanţii Companiei au negat acuzaţiile şi au declarat că activitatea acesteia corespunde legislaţiei.

Guvern

1. Numiri. Demisii

Valeriu Balaban şi Dragoş Vicol au fost eliberaţi din funcţiile de consilieri ai viceprim-miniştrilor, în legătură cu demisia acestora.

Guvernul i-a eliberat din funcţie pe viceminiştrii de Interne Valentin Zubic şi Andrei Şumleanschi (comandant al trupelor de carabinieri), în baza cererilor depuse

Radu Căruţă este eliberat din funcţia de viceministru al administraţiei publice locale, în legătură cu lichidarea ministerului respectiv.

2. Hotărîri

Hotărîrea privind abrogarea regimului de vize cu România. Este abrogată Hotărîrea prin care, începînd cu data de 9 aprilie 2009, a fost instituit regimul de vize între Republica Moldova şi România^[1]. Documentul de abrogare nu conţine nici o motivaţie politică sau juridică, însă la adoptarea lui s-a menţionat că astfel este anihilat un abuz comis anterior de Guvernul Greceanîi, prin emiterea unei hotărîri ce era în contradicţie cu legislaţia şi înţelegerile internaţionale acceptate de Republica Moldova şi care a dus considerabile prejudicii de ordin politic şi economic.

Hotărîrea cu privire la Cancelaria de Stat. Aparatul Guvernului Republicii Moldova se reorganizează, prin transformare, în Cancelaria de Stat, cu statut de autoritate publică şi este succesoare de drepturi şi obligaţiuni a Aparatului Guvernului. Cancelaria de Stat va fi condusă de ministrul de stat, care va numi şi elibera din funcţie personalul Cancelariei. Ministrul de Stat va prezenta Guvernului spre aprobare structura şi efectivul-limită, precum şi Regulamentul privind activitatea Cancelariei de Stat, urmînd să încheie şi contracte (acorduri) cu administratorii întreprinderilor subordonate.

Hotărîre privind amînarea majorărilor salariale pentru anumite categorii de funcţionari. Guvernul a amînat majorarea salariilor pentru funcţionarii publici şi militari, prevăzute a fi puse în aplicare de la 1 octombrie 2009. În acelaşi timp, au fost majorate cu circa 24% salariile pentru cadrele didactice, începînd cu 1 septembrie 2009.

Hotărîrea privind crearea Consiliului de coordonare a activităţii de elaborare a Planului de stabilizare şi recuperare economică a Republicii Moldova. În componenţa Consiliului au intrat conducători ai ministerelor, reprezentanţi ai unor instituţii internaţionale (FMI, CE, USAID, SUA) sindicatelor, patronatelor, asociaţiilor profesionale, precum şi ai unor organizaţii neguvernamentale.

3. Şedinţe. Decizii

Sarcini pentru ministerele de ramură

În cadrul primei şedinţe de Guvern, Premierul a solicitat ministerelor să identifice cele mai stingente probleme cu care se confruntă şi să propună metode de soluţionare a lor:

• Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare urmează să propună soluţii pentru deblocarea exportului de vinuri în vrac şi să excludă interdicţiile la exportul de struguri;
• Ministerul Finanţelor urmează să pregătească proiectul de hotărîre privind rectificarea bugetului de stat pentru anul curent, precum şi să purceadă la elaborarea celui pentru anul viitor;
• Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene are în sarcină să înceapă negocierile cu România în privinţa semnării Convenţiei micului trafic la frontieră;
• Ministerului Economiei va definitiva şi prezenta programul anticriză, care să amelioreze situaţia economică din ţară;
• Ministerul Justiţiei va examina situaţia dosarelor RM la CEDO etc.

Întrevedere cu reprezentanţi ai sectorului bancar

Prim-ministrul Vladimir Filat a avut o întrevedere cu Asociaţia Băncilor din Republica Moldova, în cadrul căreia s-a discutat situaţia pe piaţa bancară a ţării şi au fost evidenţiate chestiunile care urmează să fie abordate în cel mai scurt timp pentru redresarea economică a ţării. Guvernul îşi doreşte stabilizarea situaţiei pe piaţa financiară şi acţiunile cabinetului de miniştri vor fi corelate cu cele ale Băncii Naţionale, pentru a se atinge obiectivele de stabilizare macroeconomică. Prim-ministrul a menţionat că în prezent Guvernul se află în exerciţiu de diagnosticare a situaţiei economice şi financiare, iar pe parcursul lunii octombrie urmează să fie elaborat un Program de recuperare economică a ţării. Vladimir Filat a mai spus că Guvernul va susţine independenţa şi autonomia reală a Băncii Naţionale, care urmează să-şi utilizeze conform competenţelor legale instrumentariul de care dispune pentru asigurarea stabilităţii valutei naţionale.

Întrevedere cu ambasadorul Kazahstanului

Prim-ministrul a avut o întrevedere cu Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Kazahstan în Republica Moldova, Amangheldî Jumabaev. În cadrul întrevederii au fost abordate aspecte privind cooperarea bilaterală între cele două ţări, precum şi colaborarea multidimensională în cadrul organismelor internaţionale. S-a discutat despre dinamizarea activităţii Comisiei interguvernamentale pentru cooperare economică dintre cele două state. Întălnirea a avut loc la scurt timp după o întrevedere similară cu ambasadorul kazah a Preşedintelui Parlamentului, Mihai Ghimpu.

Anularea restricţiilor de export a strugurilor şi vinului în vrac

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a anulat restricţiile existente la exportul de struguri şi de vin în vrac şi toţi agenţii economici care vor dori să exporte respectivele produse nu vor mai trebui să-şi înregistreze contractul de livrare a producţiei la Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin". Serviciul vamal şi-a anulat deja circulara care prevedea, pentru operaţiile de export, înregistrarea contractelor menţionate, cerinţă care favoriza anumiţi agenţi economici şi îi dezavantaja pe alţii.

Reconstrucţia edificiilor Preşedinţiei şi Parlamentului

Conform informaţiei prezentate în şedinţa Guvernului, nivelul reparaţiilor edificiilor Preşedinţiei şi Parlamentului este de 30%, iar finalizarea lor este prognozată pentru luna ianuarie şi, respectiv, martie anul viitor. Conform raportului Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, licitaţiile prin care antreprenorii au cîştigat concursul pentru efectuarea lucrărilor de reconstrucţie s-au desfăşurat fără încălcări, iar în continuare urmează a fi reduse costurile lucrărilor necesare reconstrucţiilor, astfel încît sălile de şedinţe să fie amenajate conform proiectului existent, iar birourile deputaţilor şi funcţionarilor să fie mai modeste.

Preşedinţie

1. Decrete

Domnul Alexandru Ohotnicov se numeşte în funcţia de şef interimar al Direcţiei generale a Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova.

"Ordinul Republicii" a fost conferit lui Simion Doraş, conferenţiar universitar, şi lui Victor Volcinschi, profesor universitar.

Ordinul "Gloria Muncii" este conferit lui Gheorghe Avornic, profesor universitar, decan al Facultăţii de Drept şi lui Iurie Sedleţchi, profesor universitar.

Medalia "Meritul Civic" a fost conferită unor cadre didactice universitare:

• Gheorghe Chibac;
• Sergiu Cobăneanu;
• Victor Moraru;
• Nicolae Osmochescu;
• Vasile Creţu;
• Vladimir Lavric;
• Boris Negru.

Titlul onorific "Om emerit" le-a fost conferit conferenţiarilor universitari Igor Dolea şi Violeta Cojocaru, precum şi profesorului universitar Eugenia Cojocari.

2. Şedinţe. Declaraţii

Declaraţia în legătură cu explozia din Piaţa Marii Adunări Naţionale

Preşedintele interimar îşi exrpimă îngrijorarea profundă în legătură cu explozia unei grenade care a avut loc în Piaţa Marii Adunări Naţionale în seara zilei de miercuri, 14 octombrie, în urma căreia au avut de suferit peste 40 de persoane. În declaraţie se mai menţionează că în acelaşi timp, în anticamera Prim-ministrului RM au fost înregistrate două apeluri telefonice cu ameninţări de răfuială fizică, iar anterior a fost găsit un pachet anonim în perimetrul Primăriei Capitalei, care conţinea ameninţarea cu moartea a Primarului General. Mihai Ghimpu exprimă compasiune pentru tinerii care au avut de suferit în urma deflagraţiei şi pentru familiile lor. Concomitent, se cere întreprinderea unor acţiuni urgente de urmărire penală şi operative de investigaţie de către Procuratura Generală, MAI şi SIS, orientate spre stabilirea tuturor circumstanţelor şi a persoanelor implicate în săvîrşirea crimei. Partidelor, liderilor politici şi mass-media li se solicită să se abţină de la declaraţii pripite, care ar incita la ură şi neîncredere în societate.

Politici economice

1. Context economic internaţional vs. naţional

FMI anticipează o creştere 0 pentru anul viitor…

Potrivit unui raport recent al FMI despre starea economiei globale, economia Republicii Moldova va scădea anul acesta cu 9 p.p. FMI a redus drastic prognoza pentru Moldova faţă de cea făcută în primăvară, cînd acesta estima pentru 2008 o creştere economică de 8% (www.interlic.md). Este dificil de desluşit ce se află în spatele acestor cifre. FMI nu explică în raport cum a ajuns la noua concluzie, dar arată că ţările cu venituri mici, categorie la care este inclusă Republica Moldova, singura din Europa de Est, au fost lovite în mod deosebit de criza economică globală, mai puternic decît se anticipase cu jumătate de an în urmă.

Prognozele Fondului urmează aproape fidel datele furnizate de Guvernul moldovean. Pînă la alegerile parlamentare din 5 aprilie, fostul guvern comunist negase că Moldova este afectată de criza globală şi abia în luna iulie a recunoscut că PIB-ul Moldovei scăzuse cu 7,8% în prima jumătate a acestui an. Fondul Monetar Internaţional spune în raportul publicat astăzi că şi mai tare criza a lovit în Ucraina, unde se aşteaptă o scădere a economiei cu 14%. Economia României va scădea cu 8,5%, iar a Rusiei cu 7,5%. Toate aceste ţări vor înregistra anul viitor creşteri economice, însă pentru Republica Moldova creşterea anticipată de FMI este zero.

La nivel global, raportul FMI arată că economia îşi revine din criză mai repede decît se anticipase primăvara. Cifrele pentru următoarea jumătate de an ar trebui să arate o creştere în cele mai multe ţări. Cu un an în urmă, prognozele erau mult mai pesimiste. Fondul recomandă guvernelor să nu renunţe prematur la măsurile de stimulare a economiei. FMI se aşteaptă ca economia globală să descrească anul acesta cu peste 1%. Anul viitor ea va creşte cu peste 3%, iar motoarele creşterii vor fi China şi India.

Fondul Monetar Internaţional spune că recesiunea economică a fost depăşită deja în ţări ca Germania, Franţa şi Japonia. Economia acestor ţări a început să crească din nou. Pentru Statele Unite, cea mai mare economie a lumii, prognoza FMI indică o uşoară creştere abia din anul viitor. Fondul, care a obţinut responsabilităţi şi capacităţi financiare extinse pe timpul crizei, spune că a elaborat un program special pentru studierea impactului în ţările cu venituri mici. FMI spune că va căuta să se adapteze la nevoile specifice ale acestor ţări atunci când îşi va elabora politicile macroeconomice şi reformele structurale pentru a le ajuta să iasă din criză.

Autorităţile moldoveneşti aşteaptă în perioada 13–21 octombrie la Chişinău este aşteptată o misiune a FMI pentru a purta negocieri pe marginea noului program. Invitaţia de a trimite o misiune a fost expediată FMI la sfîrşitul săptămânii trecute. De asemenea, experţii FMI vor acorda asistenţă Guvernului în elaborarea măsurilor anticriză pe domenii ale economiei. Programul anticriză urmează a fi elaborat pînă la 20 noiembrie, iar semnarea noului acord se preconizează pînă la 30 noiembrie a.c.

BERD-ul, insă, este mai optimist…

Conform ultimilor revizuiri ale prognozelor făcute de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), în 2009 Moldova va avea o recesiune economică de 8,5%, pe cînd prognoza acesteia pentru 2010 este de +1, 5%. Potrivit experţilor BERD economia Moldovei va suporta o criză economică serioasă în 2009. Bugetul de venituri şi remitenţele vor scădea accesul limitat pentru apelul de finanţare externă ce necesită o implicare atentă a politicilor fiscale, monetare şi schimb de rate în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice. Întoarcerea spre o creştere economică pozitivă în 2010 şi pe viitor depinde parţial de trendul în care vor avea loc rambursările planificate de către partenerii comerciali principali din Moldova, dar va fi necesar să fie sprijinite de viitoarele reforme structurale şi mediu de desfăşurare a business-ului.

2. Sectorul real

Industria îşi continuă declinul…

În primele 8 luni ale anului de an sectorul industrial a fabricat producţie în valoare de cca 10,63 miliarde lei (949,11 milioane USD) în preţuri curente. Indicele volumului producţiei industriale faţă de ianuarie-august 2008 a constituit peste 75% în preţuri comparabile, adică industria înregistrat un regres de cca 25%. Scăderea producţiei industriale a fost determinată de reducerea cu 41% a volumului producţiei la întreprinderile din industria extractivă, cu 27,3% în cele din industria prelucrătoare şi cu 6,1% în sectorul energetic, ceea ce a cauzat micşorarea volumului total de producţie, respectiv, cu 0,7%, 23,4% şi 0,8%.

Micşorarea volumului producţiei industriale a fost cauzată, în special, de către întreprinderile cu următoarele activităţi: fabricarea de maşini şi echipamente – cu cca 52%; fabricarea încălţămintei – cu peste 51%; producţia de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice – cu 50%; fabricarea hârtiei şi cartonului – cu 46,6%; fabricarea produselor din minerale neferoase – cu peste 45%; fabricarea băuturilor alcoolice distilate – cu cca 41%; prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor – cu cca 37%; fabricarea produselor textile – cu 35,6%; fabricarea vinului – cu cca 34% etc.

Statisticile arată că în comparaţie cu luna mai curent declinul s-a aprofundat în următoarele activităţi: prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor; fabricarea produselor lactate; fabricarea vinului; edituri, poligrafie şi reproducerea materialelor informative; fabricarea altor produse din minerale nemetalifere; producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică. Întreprinderile vizate explică reducerea volumului de producţie prin: dificultăţi privind piaţa de desfacere, în special reducerea volumului comenzilor companiilor de peste hotare, dar şi a celor locale – consumatoare de producţie industrială; insuficienţa materiei prime; insuficienţa mijloacelor financiare etc.

3. Sectorul bancar

Băncile dau primele semne de "oboseală"…

Datele BNM pentru primele opt luni ale anului arată că capitalul de gradul I a băncilor comerciale din Moldova s-a diminuat cu cca 2,5% pînă la 6,45 miliarde lei, însă în mare parte corespunde nivelului minim stabilit, ceea ce reflectă stabilitatea situaţiei financiare a acestora. Descreşterea a fost cauzată în fond de pierderile înregistrate de cinci bănci, precizează BNM fără a nominaliza băncile respective. Banca centrală menţionează însă că în august două din aceste bănci au obţinut deja venituri, capitalul de gradul I pe sistem majorîndu-se în luna respectivă cu peste 35 milioane lei (0,6%).

În opt luni activele totale pe sistem s-au micşorat cu 3,8% pînă la cca 37,58 miliarde lei, ceea ce relevă o reducere a creditării şi a altor activităţi bancare, în lipsa unor proiecte investiţionale viabile şi pe fundalul situaţiei economice existente în ţară. Astfel, portofoliul de credite net s-a micşorat cu 13,5% pînă la cca 20,35 miliarde lei, mijloacele datorate de BNM – cu aproape 46% pînă la 3,17 milioane lei. Pe parcursul lunii august a fost înregistrată o creştere a activelor sistemului bancar cu peste 91 milioane lei (0,2%). Ponderea cea mai mare în totalul portofoliului de credite la 31 august au deţinut-o creditele acordate industriei şi comerţului – peste 50%, urmate de creditele acordate agriculturii şi industriei alimentare – peste 15%, creditele acordate pentru imobil, construcţii şi dezvoltare – 12,5% şi creditele de consum – cca 11%.

Ponderea creditelor nefavorabile (substandard, dubioase şi compromise) în totalul creditelor s-a majorat cu 7 p.p. faţă de începutul anului, constituind cca 13% la sfîşitul lunii august. Pentru comparaţie, în timpul crizei regionale din 1998–1999, sistemul bancar autohton a rezistat la un nivel de cca 39% al acestui indicator. Indicatorul rentabilităţii activelor şi cel al rentabilităţii capitalului acţionar au constituit 0.3% şi respectiv 1.7% sau cu 3.1 p.p. şi respectiv cu 17.4 p.p. mai puţin faţă de începutul anului. În ultima lună a perioadei analizate (august) indicatorul rentabilităţii activelor a rămas la acelaşi nivel ca şi în luna precedentă (iulie), iar rentabilitatea capitalului acţionar s-a majorat respectiv cu 0.4 p.p.

Transnistria

Preocuparea mediatorilor

Procesul de formare a noului Guvern în Republica Moldova a lăsat pe plan secund eforturile referitoare la reglementarea transnistreană. În acest context, reprezentanţii părţilor implicate în formatul "5+2"de reglementare transnistreană au încurajat partidele politice din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) să "ajungă la un compromis pentru a forma o structură stabilă a conducerii, capabilă să se concentreze asupra realizării obiectivelor social-economice actuale". Un astfel de îndemn a fost formulat la întîlnirea din 15 septembrie de la Moscova a viceministrul de externe al Rusiei, Grigore Karasin, şi şeful misiunii OSCE în Moldova, Philippe Remler, care au discutat programul de lucru al întrevederii mediatorilor şi observatorilor în reglementarea transnistreană, programat pentru a doua jumătate a lunii septembrie la Chişinău. Pe de altă parte, decizia noii guvernări a AEI de a lichida Ministerului Reintegrării este interpretată de observatorii transnistreni a pentru noua conducere moldovenească problema transnistreană, deşi îşi menţine importanţa, nu va fi prioritară. Potrivit politologul transnistrean Andrei Safonov, solicitat de Agenţia INFOTAG, "în situaţia de partajare a funcţiilor, de redistribuire a fluxurilor financiare, care durează de la cîteva luni la un an, unirea sau normalizarea relaţiilor nu poate fi sarcina primordială… În aceste circumstanţe, este de aşteptat menţinerea status-quo-ului, anume dezvoltarea independentă a anumitor instituţii de stat pe fiecare mal al Nistrului".

Regimul transnistrean se pregăteşte să respingă atacurile inamicului

În a doua jumătate a lunii septembrie, chiar înaintea învestirii noului Guvern al Republicii Moldova, în Transnistria s-a desfăşurat un exerciţiul militar privind mobilizarea trupele de genişti, transmisionişti, artilerişti antiaerieni, medici. Astfel, statul-major din Transnistria şi-a pus sarcina să testeze aplicabilitatea doctrinei militare, simulînd "desfăşura trupelor de luptă pentru respingerea agresiunii prin prisma experienţei acţiunilor militare în Caucazul de Nord din ultimul război". Aplicaţiile s-au concentrat pe testarea pregătirii personalului militar de rezervă "de ce e mai rău" – eventuala pătrundere a duşmanului "în adîncul apărării, nimicirea duşmanului" urmînd să aibă loc "cu diferite tipuri de arme, inclusiv cu sistemul reactiv al focului "Grad".

Pregătiri pentru referendum

În regiunea transnistreană se desfăşoară "discuţii publice" pentru desfăşurarea unui referendum privind modificarea constituţiei. Scopul modificărilor este armonizarea normelor constituţionale din Transnistria cu cele din Federaţia Rusă şi se referă în principal la revizuirea competenţelor preşedintelui, instituirea guvernului în locul cabinetului de miniştri condus de preşedinte, precum şi instituirea unui parlament bi-cameral.

Se impune ridicarea ratei business-ului mic în economia Transnistriei

Un studiu elaborat de Camera de Industrie şi Comerţ a Transnistriei arată necesitatea ridicării în următorii trei ani a ratei business-ului mic în produsul intern brut al regiunii de la 13% la 20%. Potrivit studiului prevederile legii privind dezvoltarea micului business sînt depăşite de realităţile curente. Autorii studiului recomandă ca unităţile micului business trebuie divizat în întreprinderi micro- (pînă la 10 angajaţi), mici (pînă la 50 de angajaţi) şi medii, pentru fiecare dintre acestea fiind prevăzute categorii distincte de înlesniri şi privilegii. Ei invocă recomandările Comisiei Europene din 2003 potrivit cărora întreprinderile cu un număr de angajaţi mai mic de 250 de persoane trebuie să fie calificate ca făcînd parte din categoria business-ului mic şi mijlociu. Ţinînd cont de specificul celor trei categorii de întreprinderi urmează să fie acceptate evidenţe statistice distincte pentru a putea folosi mecanisme adecvate de susţinere a acestora. De asemenea, urmează să se facă claritatea în domeniul întreprinderilor individuale, care numără în prezent peste 15 mii de unităţi şi pentru care ar trebui să fie simplificată dramatic procedurile de impozitare, de dare de seamă şi de sancţionare. În definitiv, urmează a să fie creat un fond special pentru creditarea micului business care să ofere şi garanţii.

Aşteptările oficialilor de la Tiraspol privind evoluţiile reglementării transnistrene

Reprezentanţii autorităţilor transnistrene au făcut declaraţii precum că nu se lasă impresionaţi de maşina propagandistică a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), care accentuează eventuale pericolele ce ar putea veni din partea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) la adresa procesului reglementării transnistrene. Cu această ocazie şeful diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebceak, a declarat că singura problemă pe care o vede este AIE pare să nu ia în consideraţie cedările pe care le-a făcut ex-preşedintele Vladimir Voronin semnînd la 18 martie 2009 Declaraţia de le Barviha, potrivit căreia autorităţile moldoveneşti nu mai insistă asupra retragerii prezenţei militare ruse din regiune. Cu excepţia invocată, Yestrebceak menţionează că noile autorităţi moldovene nu propun nimic nou fiindcă şi Voronin insista anterior asupra retragerii militare ruse din regiune, cedarea menţionată fiind făcut în context electoral cu aproximativ două săptămîni înainte de alegerile din 5 aprilie 2009. În rest, Yastrebceak reiterează poziţia Transnistriei privind retragerea prezenţei militare ruse. El insistă că angajamentele Federaţiei Ruse din cadrul summit-ului OSCE de la Istanbul din noiembrie 1999 ar fi fost condiţionate de reglementare politică a conflictului transnistrean. Mai mult, Yastrebceak afirmă că odată cu introducerea de către Federaţia Rusă a moratoriului asupra tratatului FACE angajamentele Rusiei şi-au pierdut actualitatea. În aceeaşi ordine de idei, Yastrebceak a menţionat că Rusia oricum şi-a îndeplinit angajamentele retrăgînd din regiunea Transnistreană armamentul greu al Armatei a 14-a. Astfel, din Transnistria au fost retrase 50 mii de unităţi de armament, 800 de unităţi de artilerie, 120 de tancuri, etc. În privinţa personalului militar, au fost retraşi 1500 de soldaţi şi ofiţeri din cei 2500 ai grupului operativ al fostei Armate a 14-a, iar din contingentul de pacificatori au rămas doar 400 din cei 2700 de militari dislocaţi iniţial. Cu toate acestea, Yastrebceak se arată indignat că guvernarea comunistă şi-a dorit retragerea totală a prezenţei militare ruse din regiune, iar în prezent şi liberal-democraţii moldoveni cer, de fapt, acelaşi lucru. Potrivit lui situaţia se va clarifica mai aproape de 2011, cînd expiră termenului de zece ani a Tratatului de bază moldo-rus. Acesta din urmă va trebui prelungit sau va trebui să se renunţe la el, tocmai atunci va deveni clar cum vor evolua relaţiile moldo-ruse şi care va fi locul Transnistriei în cadrul acestor relaţii. Din punctul de vedere al autorităţilor transnistrene este principial să se clarifice dacă noua guvernare de la Chişinău va prefera să rămînă în cadrul legii din 22 iulie 2005 privind reglementarea transnistreană, adică să asimileze moştenirea PCRM, ori se va purcede la căutarea unui cadru mai realist. Conducerea Transnsitriei se arată, mai degrabă, sceptică în privinţa renunţării noilor autorităţi moldovene la principiile legii din 2005 şi, de aceea, se va concentra în relaţiile cu Chişinăul asupra reluării activităţii "grupurilor de lucru şi apărării intereselor cetăţenilor care deţin şi cetăţenie moldovenească". În acelaşi timp, Yastrebceak a declarat că lichidarea Ministerului Reintegrării de către noile autorităţi moldoveneşti nu comportă nicio semnificaţie, întrucît Transnistria nu a colaborat niciodată cu acest minister, contactele dintre cele două părţi avînd loc la nivel de reprezentanţi ai Republicii Moldova şi Transnistriei. Din acest punct de vedere este clar că autorităţile moldovene au decis ca în cadrul noii structuri a Guvernului Republicii Moldova vice-premierul, Victor Osipov, să fir cel împuternicit să reprezinte Chişinăul în relaţiile cu Transnistria şi în procesul de negocieri.

Comuniştii moldoveni încearcă să-şi recapete atuul transnistrean în lupta politică internă

Şi presa transnistreană a ţinut să reflecte schimbarea de macaz a PCRM, care după opt ani de guvernare, a început iarăşi să folosească problema transnistreană drept atu în lupta propagandistică, de data acesta împotriva Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE). Se menţionează însă că după opt ani de guvernarea a PCRM problema transnistreană nu numai că nu a fost soluţionată, ci a fost îngheţat chiar însăşi procesul de negocieri. Intenţiile PCRM de a speria cetăţenii transnistreni cu o eventuală destabilizare a situaţiei ca urmare a politicii AIE de apropiere a Republicii Moldova de NATO este calificată drept o ipocrizie. În acest context, portalul oficial "OLVIA-press" menţionează că anume sub guvernarea PCRM a fost acceptat Planul Individual de acţiuni al relaţiilor Republicii Moldova cu NATO (IPAP), iar pe teritoriul Republicii Moldova au fost desfăşurate aplicaţiile militarea cu participarea NATO - Cooperative Longbow/Lancer – 2006, Med?eur-2007 etc.

Relaţii externe

1. Integrare europeană

Declaraţia Preşedinţiei UE cu ocazia investirii în funcţie a Guvernului Republicii Moldova

Pe 25 septembrie, Preşedinţia Suedeză a Uniunii Europene a venit cu o declaraţie prin care a salutat investirea în funcţie a noului guvern al Republicii Moldova, dînd asigurări să sprijine eforturile Moldovei în depăşirea problemelor interne, inclusiv celor generate de criza economică şi financiară mondiale. Preşedinţia UE şi-a expus dorinţa de a începe cît mai curînd negocierile asupra unui nou acord cu Moldova care va înlocui şi va depăşi fostul Acord de Parteneriat şi Cooperare. Noul acord va permite consolidarea relaţiilor moldo-comunitare, inclusiv în cadrul Parteneriatului Estic. Totodată, Uniunea Europeană îndeamnă toţi actorii politici să se implice într-un dialog constructiv pentru alegerea preşedintelui ţării.

Prim-ministrul Moldovei în vizită la Bruxelles

După ce din cauza instabilităţii politice interne, relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană au scăzut în intensitate, odată cu alegerea noului guvern pe 25 septembrie, Republica Moldova a întreprins primele acţiuni de activizare a dialogului politic moldo-comunitar. Astfel, pe 28–29 septembrie, proaspătul ales prim-ministru al Moldovei, Vlad Filat, a efectuat o vizită de lucru la Bruxelles. Fiind prima sa vizită peste hotare de la investirea în funcţie, aceasta s-a dorit a fi percepută drept semn al intenţiilor serioase ale Moldovei faţă de procesul de integrare europeană a ţării şi importanţei pe care o conferă autorităţile moldoveneşti acestui proces.

La Bruxelles, Vlad Filat a avut întrevederi cu Jerzy Buzek, Preşedintele Parlamentului European, cu Comisarul pentru Economie şi Finanţe şi cu Directorul General pentru Asistenţă al UE al Comisiei Europene, cu Claudio Bisongiero, Secretarul General-adjunct NATO, cu Herman van Rompuy, omologul său belgian, şi cu Ministrul Afacerilor Externe al Regatului Belgiei.

În timpul discuţiilor cu oficialii Comisiei Europene, părţile au abordat situaţia economică din Republica Moldova şi măsurile preconizate de către Guvernul Moldovei pentru ameliorarea situaţiei economice interne. Reprezentanţii Comisiei Europene au exprimat disponibilitatea instituţiilor UE de a acorda sprijin financiar Moldovei atît în cadrul Programelor de Asistenţă pentru reformele sectoriale, cît şi sub formă de asistenţă macro-financiară, însă după ce Republica Moldova va semna acordul de cooperare cu Fondului Monetar Internaţional. În plus, abordînd problema transnistreană, Vlad Filat a pledat pentru înlocuirea trupelor de pacificare ruse din Transnistria cu o misiune internaţională sub egida Uniunii Europene.

Perspectivele de consolidare a cooperării dintre Moldova şi UE pe dimensiunea parlamentară a fost unul din subiectele discutate de Vlad Filat cu Jerzy Buzek, Preşedintele Parlamentului European. De asemenea, s-a discutat despre demararea negocierilor pentru noul Acord de Asociere cu Republica Moldova, acordarea Moldovei unei perspective europene mai clare şi a unui ajutor financiar. La finele discuţiei, Vlad Filat a făcut o prezentare a priorităţilor noului Guvern în cadrul Comitetului pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.

Belgia şi Finlanda aderă la Centrul Comun de Vize

Începînd cu 1 octombrie 2009, la Centrul Comun de Vize (CCV) de la Chişinău au aderat încă două state – Regatul Belgiei şi Finlanda. În prezent, la CCV pot fi obţinute vize pentru 10 state: Austria, Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Luxemburg, Slovenia, Suedia şi Ungaria.

Reuniunea Troicii COEST şi Republicii Moldova

Pe 6 octombrie la Bruxelles a avut loc reuniunea Troicii COEST şi Republicii Moldova, reprezentată de o delegaţie condusă de Natalia Gherman, viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În timpul reuniunii, delegaţia moldovenească a informat oficialii europeni despre realităţile politice din Moldova şi obiectivele noului program de guvernare, inclusiv privind relaţiile Moldovei cu UE şi reglementarea diferendului transnistrean. Delegaţia moldovenească a pledat pentru lansarea negocierilor asupra Acordului de Asociere RM-UE care să includă şi prevederi privind instituirea unei zone de liber schimb, a acordului de liberalizare a vizelor, şi pentru reluarea negocierilor în formatul "5+2" şi îndeplinirii angajamentului de la Istambul privind retragerea trupelor şi muniţiilor de pe teritoriul RM.

Vizita Troicii UE la Chişinău

Pe 16 octombrie, Troika Uniunii Europene, condusă de Carl Bildt, ministrul de Externe al Regatului Suediei, a efectuat o vizită de documentare la Chişinău, unde s-a întîlnit cu preşedintele interimar al ţării şi preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, prim vicepreşedintele Parlamentului, Serafim Urechean, prim-ministrul Vlad Filat, ministrul moldovean de externe, Iurie Leancă şi liderul Partidului Comuniştilor (PCRM), Vladimir Voronin.

Potrivit ministrului suedez de externe, scopul vizitei delegaţiei UE la Chişinău este de a stabili următorii paşi în relaţia dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. În timpul întrevederilor cu delegaţia europeană, oficialii moldoveni s-au pronunţat pentru lansarea cît mai curîndă a negocierilor asupra noului acord moldo-comunitar şi a negocierilor privind zona de liber schimb cuprinzător şi aprofundat, includerea Moldovei în pachetul balcanic, liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni. De asemenea, partea moldovenească a solicitat susţinerea UE şi a SUA în reglementarea diferendului transnistrean, precum şi susţinerea financiară a UE în depăşirea problemelor economice cu care se confruntă Moldova în prezent.

La rîndul său, delegaţia europeană a declarat că UE este gata să înceapă negocierile pentru semnarea unui Acord de Asociere ambiţios. Prima delegaţie de experţi urmează să sosească la Chişinău la sfîrşitul lunii octombrie. Noul acord va avea trei componente – politic, crearea unei zone de liber schimb dintre UE şi R. Moldova şi liberalizarea regimului de vize. Totuşi, potrivit ministrului suedez de externe, Moldova urmează să asigure un mediu politic stabil care să nu perturbeze implementarea reformelor democratice, în timp ce Uniunea Europeană va oferi sprijinul financiar şi expertiza necesară.

Notă ADEPT: Întîlnirea lui Carl Bildt cu liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin a avut loc în contextul îndemnurilor repetate ale Uniunii Europene la adresa actorilor politici, şi în special al Partidului Comuniştilor, să ajungă la o înţelegere pe marginea alegerii preşedintelui ţării şi să evite astfel noi alegeri parlamentare.

2. Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Relaţiile moldo-române revin la normalitate. Abolirea regimului de vize cu România de către noua guvernare de la Chişinău a fost urmată de intensificarea dialogului dintre autorităţile celor două state pe marginea unor subiecte problematice mai vechi, cum ar fi semnarea Convenţiei privind micul trafic la frontieră, a tratatului politic bilateral şi tratatului de frontieră, precum şi deschiderea a două consulate româneşti la Cahul şi Bălţi şi a unui consulat al R. Moldova la Iaşi.

Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului României, care a efectuat o vizită de lucru la Chişinău pe 23 septembrie 2009 a confirmat că România este disponibilă să semneze cît mai curînd Convenţia privind micul trafic la frontieră, care va facilita accesul cetăţenilor moldoveni care locuiesc pînă la 50 km de hotarul moldo-român să circule liber în România. Suplimentar, semnarea acestei Convenţii va permite accesarea de fonduri europene pentru cooperare transfrontalieră.

Totodată, un alt subiect de actualitate în dialogul relansat moldo-român este negocierea şi semnarea unui Acord de Asociere dintre Republica Moldova şi UE. Autorităţile moldoveneşti au declarat în repetate rînduri că mizează pe sprijinul României în încheierea acestui acord, şi în special a componentei legate de liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni. România a asigurat că va susţine R Moldova în perspectiva sa europeană, dar ca prim pas pentru liberalizarea regimului de vize va încerca să obţină de la Bruxelles eliminarea vizelor de intrare în România pentru cetăţenii moldoveni. Anularea solicitării de prezentare a celor 500 de euro de către cetăţenii moldoveni la intrarea cu România ar putea fi o primă acţiune în acest sens.

Republica Moldova – Rusia

După venirea unei noi guvernări la Chişinău, relaţiile moldo-ruse trec printr-o perioada de tatonare. În septembrie, Serghei Narîşkin, şeful administraţiei prezidenţiale ruse a efectuat o vizită de documentare la Chişinău, unde a avut întrevederi cu preşedintele interimar al Moldovei şi preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu şi cu prim-ministrul desemnat Vlad Filat. În discuţiile bilaterale, oficialii moldoveni au afirmat că Federaţia Rusă rămîne a fi unul din partenerii importanţi ai Moldovei şi obiectivul Moldovei este să dezvolte în continuare relaţii pragmatice şi reciproc avantajoase cu Federaţia Rusă.

Pe 9 octombrie, în cadrul Summit-ului CSI preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev a avut întrevederi bilaterale cu Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al Moldovei şi Marian Lupu preşedintele PDM şi candidatul la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. În timpul întrevederilor, părţile au discutat despre viitorul relaţiilor moldo-ruse, preşedintele Federaţiei Ruse declarînd că mizează pe relaţii de prietenie şi bună vecinătate cu Republica Moldova.

În cadrul tuturor discuţiilor bilaterale moldo-ruse, a fost discutat şi subiectul reglementării diferendului transnistrean şi cel al creditului de 500 milioane USD pe care Rusia l-a promis Republicii Moldova. Federaţia Rusă a dat asigurări că susţine în continuare reglementarea conflictului transnistrean în formatul "5+2". Totodată, partea rusă a informat Guvernul Moldovei că acordarea creditului rusesc de 500 milioane USD a fost sistată la solicitarea fostei guvernări a Moldovei, însă Federaţia Rusă este dispusă să ofere Moldovei un credit în mărime de 150 de milioane de dolari în 2009.

Notă ADEPT: În timpul summitului CSI, preşedintele Federaţiei Ruse a refuzat întrevederea cu fostul preşedinte al Moldovei, Vladimir Voronin, dar s-a întîlnit cu Marian Lupu, candidatul la funcţia de preşedinte al Moldovei. Ultima întrevedere a fost interpretată de către experţi drept o demonstraţie clară a susţinerii candidaturii lui Marian Lupu de către Federaţia Rusă şi un îndemn tacit la adresa Partidul Comuniştilor din Republica Moldova să susţină candidatura acestuia.

Republica Moldova – Ucraina

După învestirea noului guvern, Republica Moldova a întreprins unele acţiuni de impulsionare a relaţiilor cu Ucraina, organizînd întrevederi bilaterale la nivelul şefilor de state şi a miniştrilor de externe a ambelor ţări în cadrul Summitului CSI de la Chişinău din 8–9 octombrie. În cadrul întrevederilor, părţile au discutat despre situaţia relaţiilor moldo-ucrainene în prezent şi au stabilit sarcinile pentru impulsionarea acestora.

Republica Moldova – SUA

Pe 7 octombrie prim-ministrul Vlad Filat şi Darius Teter, vicepreşedintele pentru elaborarea programelor Compact din cadrul Corporaţiei americane Provocările Mileniului (CPM), au semnat un Acord de grant în valoare de 3,1 milioane USD care vor fi utilizaţi pentru finanţarea unui număr restrîns de activităţi ce vor fi realizate pînă la semnarea Programului Compact. Acestea ţin de contractarea Agentului Financiar, a consultanţilor pe achiziţii, precum şi pentru crearea unităţii responsabile de implementarea ulterioară a Programului Compact – Fondul Provocările Mileniului Moldova (FPM Moldova). Negocierile între Guvernul Republicii Moldova şi Corporaţie pe marginea Acordului de asistenţă Compact urmează să demareze în viitorul cel mai apropiat. Acordul prevede alocarea a sumei de 262 milioane USD, care vor fi destinate pentru implementarea a două proiecte majore, în domeniul reconstrucţiei drumurilor din Republica Moldova şi în domeniul agriculturii, în special majorarea suprafeţelor irigate.

3. Cooperare multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Consultări privind lansarea Pachetului Democraţia pentru Moldova

La 14 octombrie, o delegaţia a Secretariatului Consiliului Europei, condusă de dna Claudia Luciani, Director pentru Afaceri Politice şi Cooperare, Directoratul General pentru Democraţie şi Afaceri Politice s-a aflat într-o vizită de documentare la Chişinău pentru a discuta cu autorităţile moldoveneşti despre Pachetul Democraţia pentru Moldova, iniţiat de Consiliul Europei în cooperare cu Comisia Europeană. În timpul întrevederii cu oficialii de la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, delegaţia Consiliului Europei a prezentat conceptul proiectului şi a făcut cunoştinţă cu propunerile autorităţilor moldoveneşti pe marginea pachetului Democraţia.

Audierea raportului privind implementarea de către Moldova a rezoluţiei 1666 (2009) privind funcţionarea instituţiilor democratice

Pe 2 octombrie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a audiat raportul privind implementarea de către Moldova a rezoluţiei 1666 (2009) privind funcţionarea instituţiilor democratice, elaborate de către raportorii CoE Josette Durrieu (Franţa, grupul socialist) şi Egidijus Vareikis (Lituania, PPE/CD). În timpul discuţiilor care au urmat după prezentarea raportului, membrii APCE au propus introducerea mai multor amendamente la raport, printre care de a îndemna autorităţile să iniţieze cat mai curînd o investigaţie independentă privind violenţele comise în urma evenimentelor post-electorale şi să instituie un organ administrativ independent care să investigheze plîngerile populaţiei împotriva abuzurilor din partea organelor de forţă.

Decizii CEDO

În perioada dată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat hotărîrile sale în următoarele cauze: Deservire S.R.L. c. Moldovei, Petru Roşca c. Moldovei, Godorozea c. Moldovei, Business şi Investiţii Pentru Toţi c. Moldovei, Panzari c. Moldovei. În aceste cazuri Curtea a constatat violarea dreptului la un proces echitabil, dreptului la proprietatea privată, dreptului la un recurs efectiv, dreptului de a nu fi supus torturii şi tratamentelor inumate şi a stabilit valoarea compensaţiilor materiale şi morale pe care urmează să le achite Guvernul Republicii Moldova reclamanţilor sus-menţionaţi. Suma totală a compensaţiilor în cele 5 cauze se ridică la 11925 euro.

Republica Moldova – CSI

În perioada 8–9 octombrie 2009, la Chişinău au avut loc reuniunile Consiliului Şefilor de State CSI şi Consiliul Miniştrilor Afacerilor Externe (CMAE) a statelor-membre CSI. Summitul şefilor de state CSI s-a întrunit într-o componenţă restrînsă – cu participarea preşedinţilor Moldovei, Rusiei, Azerbaidjanului, Armeniei, Belorusiei, Kîrgîzstanului şi Ucrainei. La lucrările summitului nu au participat preşedinţii Kazahstanului, Uzbekistanului, Tadjikistanului şi Turkmenistanului. Potrivit preşedintelui Comitetului Executiv al CSI, Serghei Lebedev, lucrările consiliilor s-au desfăşurat într-o manieră constructivă, membrii Consiliului Şefilor de State CSI au adoptat 22 de documente, dintre care cel mai importante privind măsurile pentru lichidare a consecinţelor negative ale crizei financiare mondiale. La rîndul său Consiliul Miniştrilor Afacerilor Externe (CMAE) a statelor-membre CSI a adoptat decizii privind impulsionarea colaborării dintre statele CSI în mai multe domenii: asistenţa socială, migraţia, extinderea sistemelor tehnologiilor educaţionale.

Notă ADEPT: Potrivit mai multor experţi summitul CSI de la Chişinău a marcat "înmormîntarea" Comunităţii, din moment ce preşedinţii a partu state din Asia Centrală au renunţat să participe la lucrările summitului, demonstrîndu-şi astfel nemulţumirea faţă de politica Rusiei în regiune şi dorinţa de a face o impresie bună în faţa partenerilor occidentali. În plus summitul nu a reuşit să reducă din disputele deja existente dintre mai multe state-membre ale CSI.

Studii, analize, comentarii

Guvernul, FMI şi finanţele publice ale statului
Iurie Gotişan, 18 octombrie 2009

Misiunea FMI, care şi-a început lucrările săptămîna trecută la Chişinău, pare să fi fost aşteptată cu mare nerăbdare, în particular de către autorităţi. Potenţiala asistenţă din partea Fondului probabil ar putea fi un "colac de salvare"

»»»