versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1. Numiri. Demisii

Parlamentul a acceptat cererea de demisie a deputatului PL, Dorin Chirtoacă şi a declarat mandatul vacant.

În locul deputaţilor Vladimir Filat, Marcel Răducan şi Anatol Şalaru, în componenţa Biroului permanent au fost aleşi:

• Mihai Godea (PLDM);
• Ion Hadîrcă (PL);
• Alexandru Stoianoglo (PDM).

2. Acte legislative

Hotărîrea privind formarea Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009. Comisia va avea 9 membri, preşedinte al acesteia fiind ales deputatul PLDM Vitalie Nagaceschi. La lucrările Comisiei de anchetă, prin decizia acesteia, vor participa reprezentanţi ai societăţii civile, experţi şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale. Comisia va prezenta Parlamentului, în termen de 2 luni, un raport cu privire la rezultatele investigării evenimentelor de după 5 aprilie 2009.

Legea pentru modificarea legii despre statutul deputatului în Parlament. Conform modificărilor, deputaţii aleşi în funcţii de miniştri îşi vor putea continua în paralel activitatea parlamentară pe o perioadă de 6 luni. Astfel, pe o durată de jumătate de an a fost permisă cumularea funcţiilor de către 9 deputaţi: Vladimir Filat, Prim-ministru, Iurie Leancă, viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Valeriu Lazăr, viceprim-ministru, ministru al Economiei, Alexandru Tănase, ministru al Justiţiei, Marcel Răducan, ministru al Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Anatol Şalaru, ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Leonid Bujor, ministru al Educaţiei, Valentina Buliga, ministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Vladimir Hotineanu, ministru al Sănătăţii. Deputaţii fracţiunii PCRM au indicat asupra incompatibilităţii funcţiei de deputat cu cea de ministru şi a încălcării principiului separării puterilor în stat, declarînd că vor contesta modificările.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova. Modificările prevăd, între altele, că:

• alegerile preşedintelui se pot desfăşura cu participarea unui singur candidat;
• procedura de alegere trebuie începută în termen de două luni (nu se stabileşte un termen limită);
• la şedinţa specială a Parlamentului pentru alegerea preşedintelui trebuie să participe 3/5 (61) din deputaţi;
• pe parcursul unui an Parlamentul poate fi dizolvat doar o singură dată, dizolvarea repetată este posibilă la expirarea a 365 de zile din momentul ultimei dizolvări.

3. Declaraţii

Declaraţia cu privire la starea justiţiei şi acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea ei

Parlamentul constată cu îngrijorare că justiţia în Republica Moldova este grav afectată de corupţie şi prezintă simptoame serioase de angajare politică, situaţie generată de mai multe cauze:

• cadru normativ insuficient, care a permis promovarea în funcţiile de conducere a instanţelor judecătoreşti şi în funcţia de judecător pe alte criterii decît cele admise într-o societate democratică, bazată pe drept;
• eliminarea, în anii 2002–2003, din justiţie pe criterii politice a unui număr considerabil de judecători oneşti şi calificaţi şi promovării în funcţiile vacante a unor persoane obediente guvernării;
• neglijarea sau aplicarea selectivă de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a legislaţiei care reglementează răspunderea judecătorilor;
• lipsa de reacţie din partea CSM şi a organelor procuraturii la acţiunile, pe alocuri criminale, ale judecătorilor;
• lipsa de reacţie şi de rezistenţă din partea corpului judecătoresc la acţiunile de intimidare şi de presiune politică din partea exponenţilor guvernării;
• lipsa de transparenţă în actul de justiţie şi în activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, în special în ceea ce priveşte selectarea, numirea, promovarea, sancţionarea judecătorilor;
• insuficienţa pregătirii iniţiale şi pregătirii continue a judecătorilor;
• asigurarea materială inadecvată a judecătorilor etc.

Activitatea necorespunzătoare a instanţelor a condus la pierderea totală a încrederii societăţii în actul de justiţie şi a compromis grav imaginea Republicii Moldova în ochii comunităţii internaţionale. Întru remedierea cît mai rapidă a situaţiei, se propun mai multe acţiuni, inclusiv:

• reformarea şi optimizarea sistemului judecătoresc;
• reformarea atribuţiilor CSM;
• impunerea transparenţei totale a actului de justiţie şi a activităţii CSM;
• elaborarea unor programe performante de pregătire iniţială şi de pregătire continuă a judecătorilor;
• responsabilizarea judecătorilor pentru hotărîrile adoptate;
• asigurarea materială adecvată a judecătorilor;
• examinarea de către CSM a corespunderii funcţiei deţinute a celor care cu certitudine nu mai îndeplinesc exigenţele caracteristice unui judecător într-un stat democratic şi bazat pe drept.

Guvern

1. Hotărîri

Hotărîrea privind alocarea mijloacelor financiare. Conform hotărîrii, 20 mln de lei vor fi alocaţi din fondul de rezervă pentru reparaţia clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului. Iniţial în acest scop erau solicitate în jur de 80 mln de lei, după o revizuire a cheltuielilor suma a fost redusă considerabil. Cu această ocazie Prim-ministrul Vladimir Filat a informat că pînă în prezent pentru renovarea celor două edificii au fost cheltuiţi 130 mln de lei, donaţi de SA "Moldtelecom" şi SA "Banca de Economii". Finalizarea reparaţiei edificiilor Preşedinţiei şi Parlamentului este prognozată pentru luna ianuarie şi, respectiv, martie anul viitor.

Hotărîrea privind unele măsuri de executare a Legii pentru modificarea Legii cu privire la Guvern. În legătură cu aprobarea noii structuri a administraţiei publice centrale, crearea, reorganizarea sau schimbarea denumirii unor ministere şi autorităţi administrative centrale, se transferă competenţele unor autorităţi ale administraţiei publice centrale:

• Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor – competenţele ce ţin de domeniul transporturilor şi cele ce ţin de domeniul infrastructurii drumurilor, exercitate anterior de Agenţia Transporturi şi, respectiv, de Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului;
• Ministerului Tineretului şi Sportului – competenţele ce ţin de domeniul tineretului şi cele ce ţin de dezvoltarea culturii fizice şi sportului, exercitate anterior de Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi, respectiv, de Agenţia Sportului;
• Ministerului Culturii şi Agenţiei Turismului – competenţele ce ţin de domeniul culturii, artelor, editării, poligrafiei, comerţului cu carte, cinematografiei şi, respectiv, cele ce ţin de domeniul turismului, exercitate anterior de Ministerul Culturii şi Turismului;
• Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale – competenţele ce ţin de dezvoltarea regională, exercitate anterior de Ministerul Administraţiei Publice Locale;
• Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare – competenţele exercitate anterior de Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin";
• Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei – competenţele ce ţin de domeniile dezvoltării resurselor umane, demografiei, muncii, politicii salariale şi migraţiei forţei de muncă, precum şi cele ce ţin de recepţionarea şi distribuirea ajutoarelor umanitare, exercitate anterior de Ministerul Economiei şi Comerţului şi, respectiv, de Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare;
• Ministerului Finanţelor – competenţele ce ţin de achiziţiile publice, exercitate anterior de Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare;
• Cancelariei de Stat – competenţele ce ţin de domeniul reintegrării statului şi cele ce ţin de relaţiile Guvernului cu autorităţile administraţiei publice locale, exercitate anterior de Ministerul Reintegrării şi, respectiv, de Ministerul Administraţiei Publice Locale;
• Serviciul Vamal se transferă în subordinea Ministerului Finanţelor;
• Camera de Licenţiere se transferă în subordinea Ministerului Economiei;
• Agenţia "Apele Moldovei" se transferă în subordinea Ministerului Mediului;
• Serviciul Stare Civilă se transferă în subordinea Ministerului Justiţiei;
• Ministerul Justiţiei va exercita atribuţiile de fondator al Întreprinderii de Stat "Camera Înregistrării de Stat".

2. Şedinţe. Decizii

Implicarea sectorului asociativ

Guvernul propune societăţii civile elaborarea în comun a unui mecanism de implicare în elaborarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor publice. Un proiect de regulament cu privire la procedurile de desfăşurare a consultărilor publice a fost propus sectorului asociativ în cadrul unei întruniri a Prim-ministrului Vladimir Filat şi reprezentanţii diferitor organizaţii neguvernamentale. Prim-ministrul a anunţat că Guvernul vine cu iniţiaiva privind crearea pe lîngă Executiv a unui consiliu ce va instituţionaliza colaborarea între autorităţile centrale şi sectorul asociativ, care să facă expertiza proiectelor de acte normative şi legislative şi să poată lansa propuneri de îmbunătăţire a cadrului legal. Reprezentanţii societăţii civile au salutat iniţiativa lansată de executiv, dar au solicitat şi întreprinderea unor acţiuni ce ar îmbunătăţi condiţiile de înregistrare şi activitate ale asociaţiilor obşteşti.

Şedinţa Colegiului CCCEC

Prim-ministrul a participat la şedinţa Colegiului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC, în cadrul căruia au fost discutate aspecte privind evaluarea riscurilor de corupţie, suportul metodologic acordat autorităţilor publice centrale în domeniul dat, precum şi executarea Planului de implementare a Strategiei de prevenire şi combatere a fenomenului spălării de bani şi al finanţării terorismului. În alocuţiunea sa, Prim-ministrul a menţionat că noul Guvern a monitorizat activitatea subdiviziunilor Guvernului şi s-a decis a păstra CCCEC ca parte a structurii Guvernului, pentru a lupta cu corupţia şi crima organizată. Vladimir Filat a spus că are mai multe întrebări privind unele situaţii ce ţin de activitatea Centrului referitor la importul de mărfuri, majorări ilegale de tarife, spălarea banilor, activitatea firmelor fantomă, monopolul la importul de carne şi peşte etc.

Şedinţa Comisiei extraordinare antiepidemice republicane

În cadrul şedinţei a fost prezentată o informaţie amplă privind situaţia la momentul actual şi măsurile întreprinse în scopul prevenirii răspîndirii virusului A(H1N1). Potrivit datelor prezentate, pînă la data de 30 octombrie curent, în Republica Moldova au fost investigate 132 cazuri suspecte la gripa pandemică, 19 dintre acestea au fost confirmate prin teste de laborator, inclusiv un caz deces. Este elaborat şi implementat Planul de acţiuni privind măsurile de prevenţie, combatere şi intervenţie în gripa pandemică, aprobat de Ministerul Sănătăţii în coordonare cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, precum şi Planul de comunicare în gripa pandemică. Este pus în aplicare şi un plan de îmbunătăţire a condiţiilor de igienă în instituţiile de educaţie şi învăţămînt. Prim-ministrul a solicitat să se asigure măsurile de protecţie în special pentru persoanele din grupul de risc (grăniceri, vameşi, poliţişti, medici), precum şi să fie organizată o amplă campanie de informare privind măsurile de protecţie împotriva virusului gripal A(H1N1).

Întrevedere cu reprezentanţii sindicatelor din diferite ramuri

În cadrul întîlnirii cu reprezentanţii sindicatelor a fost discutată situaţia asigurării salariaţilor cu foi de odihnă şi tratament pentru anul 2009, care s-a complicat din cauza nealocării de la buget a 62 mln. lei. Reprezentanţii sindicatelor au lansat şi propunerea de a revizui cota beneficiarului de foaie de tratament. Premierul a declarat că Guvernul va examina posibilitatea de a aloca resursele financiare solicitate şi a dat indicaţii în acest sens ministrului Finanţelor. Pe de altă parte, Primul-ministru a spus că Guvernul doreşte constituirea parteneriatului durabil cu sindicatele şi dialog pentru depăşirea problemelor.

Planul de eliminare a constrîngerilor asupra mediului de afaceri

Ministerul Economiei a elaborat Planul de eliminare a constrîngerilor asupra mediului de afaceri, care a fost expus dezbaterilor în şedinţa Grupului de lucru pentru reglementarea activităţii de întreprinzător. Planul respectiv a fost conceput şi elaborat drept urmare a unei analize minuţioase a multitudinii de constrîngeri şi probleme cu care se confruntă mediul de afaceri. Au fost elaborate propuneri privind îmbunătăţirea mediului de afaceri în 15 domenii, inclusiv: construcţiile, iniţierea afacerii, licenţierea, siguranţa produselor alimentare, reglementarea de stat a preţurilor, transporturile etc. Planul enunţă modificări legislative şi normative pentru: – eliminarea dublării controalelor în construcţii; – revizuirea listei genurilor de activitate licenţiate; eliminarea din legislaţie a obligativităţii obţinerii "mărcii comerciale de stat"; – liberalizarea în domeniul exportului metalelor feroase şi neferoase; – reducerea cotei TVA etc. Acţiunile prevăzute în plan sînt preconizate pentru sfîrşitul anului 2009 – anul 2010, după ce va fi adoptat de Guvern.

Preşedinţie

1. Decrete

Prin decret prezidenţial a fost aprobată noua componenţă a Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Consiliul va fi condus de Preşedintele ţării, Comandant Suprem al Forţelor Armate. Membri ai CSS sînt: Vladimir Filat, prim-ministru; Serafim Urechean, prim-vicepreşedinte al Parlamentului; Marian Lupu, deputat; Iurie Leancă, viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe şi integrării europene; Veaceslav Negruţa, ministru al finanţelor; Victor Catan, ministru al afacerilor interne; Vitalie Marinuţa, ministru al apărării; Gheorghe Mihai, director al Serviciului de Informaţii şi Securitate; Valeriu Zubco, procuror General.

Distincţia Ordinul de Onoare a fost acordată:

• lui Nicolay Iliev, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Bulgaria în Republica Moldova, cu ocazia încheierii mandatului său în Republica Moldova.
• lui Cesare De Montis, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în Republica Moldova, în legătură cu încheierea mandatului în ţara noastră.

Distincţia "Ordinul Republicii" este conferită lui Aurelian Silvestru, director al Liceului de Creativitate şi Inventică "Prometeu-Prim" din municipiul Chişinău, cu ocazia aniversării a 60 de ani de la naştere.

2. Şedinţe. Declaraţii

Şedinţa Consiliul Suprem de Securitate (CSS)

La prima şedinţă în noua sa componenţă, CSS a discutat problema contracarării şi prevenirii infracţiunilor cu caracter terorist, cu referire directă la explozia din 14 octombrie 2009 din centrul Chişinăului. Membrii Consiliului au audiat rapoartele directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate, a ministrului Afacerilor Interne şi a Procurorului General, privitor la dinamica investigaţiilor în cazul anchetei penale iniţiate. Au fost formulate un şir de recomandări la adresa structurilor competente în vederea contracarării şi prevenirii infracţiunilor cu caracter terorist:

• Guvernului i-a fost recomandată revizuirea şi perfecţionarea cadrului normativ ce vizează desfăşurarea acţiunilor de masă şi procesele de asigurare a securităţii acestora;
• Procuratura Generală urmează să urgenteze investigarea multilaterală a cauzelor penale iniţiate în cadrul anchetei;
• Ministerul Afacerilor Interne va investiga complet şi complex circumstanţele penale, asigurînd relevarea tuturor factorilor care au condus la comiterea acestora;
• Serviciul pentru Informaţii şi Securitate urmează să asigure suportul informaţional şi operativ adecvat în vederea prevenirii unor infracţiuni similare cu caracter terorist.

Totodată, CSS a recomandat iniţierea unor măsuri profilactice suplimentare în prevenirea infracţiunilor cu caracter terorist, precum şi revizuirea modalităţilor prin care este asigurată securitatea cetăţenilor în condiţiile desfăşurării acţiunilor de masă.

Politici economice

1. Sectorul real

Politici structurale – "carul pare să o i-a din loc"…

Ministerul Economiei a elaborat Planul de eliminare a constrîngerilor asupra mediului de afaceri, care a fost expus dezbaterilor unei şedinţe a Grupului de lucru pentru reglementarea activităţii de întrerprinzător. Planul a fost conceput şi elaborat, de către experţii Ministerului Economiei, drept urmare a unei analize minuţioase a multitudinii de constrîngeri şi probleme cu care se confruntă mediul de afaceri autohton. Respectiv, au fost reglementate un şir de propuneri concrete privind îmbunătăţirea mediului de afaceri în 15 domenii precum ar fi: construcţiile, iniţierea afacerii, licenţierea, siguranţa produselor alimentare, reglementarea de stat a preţurilor, transporturile etc.

În plan sînt indicate şi schimbările legislative ce se impun a fi efectuate întru eliminarea dublării controalelor în construcţii iar în domeniul licenţierii a fost propusă să fie revizuită lista genurilor de activitate licenţiate. La exportul de vinuri îmbuteliate a fost recomandată eliminarea din legislaţie a aşa-numitului act permisiv obligatoriu cum este "marca comercială de stat". De asemenea a fost propusă liberalizarea în domeniul exportului metalelor feroase şi neferoase. În domeniul fiscal este propusă reducerea cotei TVA, precum şi optimizarea procedurilor de restituire a TVA la export. Acţiunile prevăzute în plan sînt preconizate pentru sfîrşitul anului 2009- anul 2010. Planul de eliminare a constrîngerilor asupra mediului de afaceri va fi prezentat Guvernului în perioada imediat următoare.

2. Sectorul agricol

Cenuşăreasa economiei naţionale…

Fără îndoială că seceta din acest an şi efectele crizei economice au influenţat negativ producţia agricolă, sector care în primăvara era speranţa economiei în acest an de recesiune. Recesiune care la rîndul a influenţat negativ cererea de produse agricole atît pe intern, cît şi în exterior. Practic, în egală măsură au fost afectate ambele ramuri, adică fitotehnia şi zootehnia . Totuşi, dacă producţia din fitotehnie la toţi indicatorii a fost negativă, apoi cea din zootehnie, în particular producţia de carne, industria cărnii care a avut o creştere de cca 14% şi cea de producerea a laptelui de cca 1%, au fost principalele sectoare care au temperat într-un fel recesiunea din agricultura, dar care tot în minus a fost pentru aceasta perioadă (peste -10%).

Actuala guvernare şi-a reiterat suportul masiv pentru susţinerea producătorilor agricoli, însă prea puţine masuri "revoluţionare" am găsit în actualul program de guvernare pentru sectorul agro-industrial^[1]. Principalele obiective ale acestuia cum ar fi asigurarea securităţii alimentare a ţării, armonizarea sistemului naţional de standarde sau eficientizarea sistemului de subvenţionare a agriculturii în mare parte figurau şi pe agenda de lucru a vechiului guvern.

Bineînţeles, sînt stipulate acţiuni care merită atenţia ca de exemplu eliminarea barierelor interne (specificat a tuturor barierelor) la exportul produselor agricole; sau susţinerea accesului producătorilor agricoli la proiectele investiţionale finanţate din fondurile europene, prin asigurarea de la bugetul de stat a sumelor necesare cofinanţării asta e de fapt una din acţiuni care merită atenţia; extinderea accesului la servicii de irigare (se cunoaşte deja că Fondul Provocările Mileniului va acorda asistenta financiară nerambursabilă de peste 100 milioane USD pentru reabilitarea unor sisteme centrale de irigare); sau liberalizarea şi dezvoltarea pieţei funciare (cu toate că nu este de fapt specificat in program daca li se vor permite si străinilor sa cumpere terenuri agricole).

Deocamdată este cam dificil să spunem că avem suficiente capacităţi intelectuale, financiare, manageriale la nivel de stat pentru impulsionarea şi promovarea unei restructurări rapide a sectorului agricol. Agricultura noastră deja, mai bine de un deceniu, este într-o perioadă de agonie. Aceasta demonstrează că statul, cel puţin pînă acum, nu a avut o viziune clară asupra faptului cum ar trebui să arate agricultura peste 15–20 ani. Acesta nu trebuie să intervină cu indicaţii şi control asupra recoltelor aşa cum o a făcut-o pînă acum. Trebuie să aibă alte genuri şi formele de intervenţie.

Acesta ar trebui să se preocupe de dezvoltarea infrastructurii de care are nevoie agricultura – irigaţia, toate obiectivele pentru stocare, depozitare, prelucrare, comercializare, accesul la informaţii, stimularea cooperării producătorilor agricoli, pentru a putea colecta volume mai mari de producţie, pentru a comercializa, exporta producţia sa în mod independent. În plus, Guvernul ar trebui să se gîndească la dezvoltarea sistemului de compensare a riscurilor în agricultură.

3. Comerţul extern

Exporturile au înregistrat cel mai jos nivel de pînă acum…

Exporturile pentru primele 9 luni au intrat în statistică cu un minus de cca 37%. Este de fapt cel mai jos nivel de pînă acum pe fondul instalării recesiunii în ţările din Europa, principalii noştri parteneri comerciali (exporturile moldoveneşti sînt orientate în măsură de peste 52% către ţările Europei Centrale şi de Vest). Acel ritm de creştere a exporturilor care a fost prognozat pentru anul curent de 19–20%, a fost unul foarte optimist. Şi probabil ca valoarea exporturilor pentru 2009–2010 va stagna la un nivel de 1,6–1,7 miliarde USD. Fără îndoială că reducerea cererii şi a ofertei, atît interne, cît şi externe, pentru export şi a creditării comerţului exterior, neachitările reciproce pentru loturile de marfă livrate au influenţat la rîndul căderea exporturilor.

Probabil că autorităţile ar trebui să se gîndească asupra structurii şi diversificării exporturilor. Datele statistice arată că ponderea cea mai mare în exporturile moldoveneşti o deţin textilele si articolele din acestea, peste 20%. Mai mult, o buna parte din textile sînt materiale prelucrate şi nu produse gata, care în terminologia economică acestea se mai numesc produse în lohn. Finalmente, ponderea mare a mărfurilor livrate în lohn în total exporturi relevă calitatea proastă a exporturilor moldoveneşti.

În plus, o parte importanta la export o mai au produsele alimentare, vinurile şi divinurile. Deci mărfuri cu o valoare adăugata scăzută. Dar asta este realitatea pînă la urmă şi nu poate fi altfel cînd structura economiei aşa a fost gîndită. Spre exemplu, în sectorul agricol este antrenată cca 40% din forţa de muncă economic activă, pe cînd ponderea agriculturii la formarea PIB variază între 18–20%. Mai mult, rentabilitatea în agricultură este mai mult dependentă de condiţiile climaterice decît de politicile statului în acest sector.

Probabil că managerii locali prea puţin investesc pe segmentul de marketing şi promovare a mărfurilor, ceea ce este foarte important. Spre exemplu, în România marea majoritate a companiilor alocă pentru promovarea produselor între 5–10% din cifra de afaceri, la noi însă, potrivit unor sondaje pentru aceste măsuri este repartizat între 1–3% max. din cifra de afaceri, asta pe de o parte. Pe de altă parte, dacă întreprinderile moldoveneşti şi pe viitor nu se vor preocupa de creşterea productivităţii şi calităţii (sarcină care cade direct în activitatea managerilor de întreprinderi şi mai puţin în cea a structurilor de stat), ele se vor confrunta cu probleme serioase.

Creşterea productivităţii şi calităţii trebuie sa fie una dintre priorităţile strategice ale Moldovei în perioada imediat următoare pentru ca atunci cînd se va merge la negocieri cu Occidentul cu privire la acordarea unui sistem comercial mai avantajos decît cel existent, oficialii de la Chişinău vor trebui să aibă exemple concrete. Deoarece, incompatibilitatea standardelor de calitate, de certificare, standardizare şi conformitate cu cele din ţările UE, sînt bariere ce îngreunează mai mult sau mai puţin pătrunderea mărfurilor moldoveneşti pe pieţele din Occident.

Relaţii externe

1. Integrare europeană

Vizita delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău

În perioada 21–23 octombrie, o delegaţie a Comisiei Europene, condusă de şeful Direcţiei pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală a Comisiei Europene, dl Gunnar Wiegand a efectuat o vizită de lucru la Chişinău. În timpul vizitei, delegaţia Comisiei Europene a participat la prima reuniune de consultări cu Guvernul Republicii Moldova asupra viitorului Acord de Asociere şi la reuniunea a X-a a Comitetului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană. Totodată, delegaţia Comisiei Europene a avut întrevederi cu ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, vice viceprim-ministrul Reintegrării Victor Osipov, cu experţi în domeniul drepturilor omului etc.

În timpul discuţiilor cu Alexandru Tănăse, Gunnar Wiegand a salutat crearea Comisiei parlamentare pentru investigarea evenimentelor din 7 aprilie şi a venit cu propunerea de a trimite la Chişinău experţi europeni care să participe la lucrările comisiei. Gunnar Wiegand a mai declarat că pentru o integrare mai rapidă în Uniunea Europeană, Moldova trebuie să accelereze reformarea sistemului judiciar.

În cadrul discuţiilor cu Victor Osipov, Gunnar Wiegand a exprimat disponibilitatea Comisiei Europene de a spori asistenţa acordată pentru promovarea măsurilor de întărire a încrederii dintre cele două maluri ale Nistrului, prin oferirea unui grant în valoare de cca. 2 milioane de Euro pentru proiecte în sfera economică. Potrivit reprezentantului CE, schimbarea şi modernizarea realităţilor cotidiene în viaţa socială şi economică va face Republica Moldova mai atractivă pentru populaţie, inclusiv şi pentru cea din regiunea transnistreană.

Consultările privind Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană

Pe 21 octombrie a avut loc prima rundă de consultări tehnice privind viitorul acord de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. În timpul consultărilor a fost discutată structura acordului, procedura negocierii, componenţa echipelor de negociatori. De asemenea, a fost stabilit calendarul negocierilor, convenindu-se că la 12 ianuarie 2010 să fie organizată prima rundă oficială de negocieri. Potrivit dlui Iurie Leancă, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, la 12 ianuarie, vor fi abordate probleme politice şi de securitate care constituie primul din cele trei subiecte de bază ale viitorului acord. Celelalte subiecte – semnarea unui acord de liber schimb şi liberalizarea regimului de vize cu UE, vor fi abordate ulterior. Potrivit ministrului, este imposibil de stabilit un termen concret de semnare a acordului, însă apropierea acestuia va depinde de promptitudinea şi implicarea tuturor instituţiilor statului în procesul de aproximare legislativă cu Uniunea Europeană. La rîndul său Gunnar Wiegand a confirmat că semnarea acordului nu se va produce curînd, deoarece negocierea unui acord bun necesită timp, însă Uniunea Europeană este dispusă să acorde tot sprijinul necesar Republicii Moldova.

Notă ADEPT: În pofida deschiderii UE faţă de Moldova, la moment, proiectul acordului propus de Bruxelles nu oferă o perspectivă europeană Moldovei. Acesta nu depăşeşte cadrul stabilit de noul Acord aprofundat pe care îl negociază în prezent Ucraina cu UE.

Reuniunea a X-a a Comitetului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană

Cea de-a X-a reuniune a Comitetului de Cooperare Republica Moldova-Uniunea Europeană a fost prezidată de Natalia Gherman, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi Gunnar Wiegand, Şeful Direcţiei pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală a Comisiei Europene. În cadrul şedinţei au fost examinate rezultatele implementării din ultimul an al Planului de Acţiuni UE-RM şi s-a convenit asupra procedurii de iniţiere a negocierilor privind liberalizarea regimului de vize şi crearea unei zone de liber schimb cuprinzător şi aprofundat, precum şi asupra listei de subiecte pentru misiunile UE de evaluare a aspectelor economice şi celor ce ţin de regimul de vize. De asemenea, au fost discutate posibilităţile pentru Moldova de a atrage finanţe europene pentru dezvoltare, în special pentru construcţia şi reparaţia drumurilor, precum şi pentru dezvoltarea infrastructurii. (potrivit comunicatului MAEIE)

2. Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

În pofida crizei guvernamentale de la Bucureşti, relaţiile moldo-române cunosc un adevărat reviriment nu doar la nivel declarativ, ci şi la cel al acţiunilor concrete. Astfel, după mai mult de un an de la tergiversarea semnării Convenţiei privind micul trafic la frontieră, pe 19 octombrie, au fost iniţiate negocierile dintre delegaţiile ministerelor afacerilor externe moldovenesc şi român asupra textului Convenţiei, iar la 20 octombrie, Convenţia a fost parafată, urmînd a fi semnată în noiembrie de către premierii moldovean şi cel român, în timpul vizitei prim-ministrului Filat la Bucureşti. Convenţia va permite cetăţenilor moldoveni ce locuiesc la o distanţă de 50 km de frontiera moldo-română să se poată deplasa pe teritoriul României la aceeaşi distanţă în baza unui permis de mic trafic, eliberat gratuit pentru o perioadă de 1 an. Ulterior acesta va putea fi prelungit în funcţie de comportamentul posesorului. De asemenea, delegaţiile au discutat despre deschiderea a două consulate ale României la Cahul şi Bălţi şi a consulatului Moldovei la Iaşi.

Un alt lucru ce merită a fi menţionat este adoptarea de către Camera Deputaţilor a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2009 pentru modificarea Legii cetăţeniei prin care este simplificată modalitatea de redobîndire a cetăţeniei romane pentru cei care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără acceptul lor.

Republica Moldova-Rusia

La 29 octombrie ministrul apărării Vitalie Marinuţă a avut o întrevedere cu ataşatul militar al Federatiei Ruse în Moldova, generalul-maior Leonid Azarin. În urma întrevederii, Vitalie Marinuţă a declarat disponibilitatea Moldovei de a colabora cu Rusia în domeniul asigurării securităţii şi creşterii nivelului de calificare a militarilor.

Republica Moldova – Ucraina

La sfîrşitul lunii octombrie, preşedintele Parlamentului, preşedintele interimar Mihai Ghimpu, a avut o întrevedere cu ambasadorul Ucrainei la Chişinău, Serghei Pirojkov, în timpul căreia a discutat despre posibilităţile de intensificare a relaţiilor moldo-ucrainene şi dezvoltarea unor parteneriate economice durabile. Părţile au convenit că drept prim pas pentru realizarea acestui obiectiv este intensificarea dialogului interparlamentar prin formarea în viitorul apropiat al unui grup interparlamentar de prietenie Republica Moldova – Ucraina.

Republica Moldova – China

Ambasadorul Chinei la Chişinău, Longzhuang Shi, a confirmat în timpul unei întrevederi cu prim-ministrul Vlad Filat, disponibilitatea Chinei de a acorda Moldovei creditul în valoare de 1 mld dolari SUA pentru realizarea de proiecte de infrastructură. Condiţiile de acordare a acestui credit vor fi negociate în viitorul apropiat. Totodată, ambasadorul chinez s-a pronunţat pentru aprofundarea dialogului bilateral, precizînd că China a acordat deja Republicii Moldova ajutoare în valoare a de 5 mil. yuani sub formă de rechizite de birou pentru Parlament şi Preşedinţie, precum şi ajutoare pentru susţinerea reformelor în Armata Naţională.

Republica Moldova – Polonia

Pe 21 octombrie, în timpul unei întrevederi cu preşedintele Parlamentului, preşedintele interimar Mihai Ghimpu, Ambasadorul Poloniei în Moldova, Krzysztof Suprowicz a declarat disponibilitatea Poloniei de a acorda Moldovei un lot de tehnică de calcul pentru dotarea Parlamentului, precum şi a două credite: unul pentru acoperirea deficitului bugetar şi al doilea pentru dezvoltarea infrastructurii. Ambasadorul polonez a exprimat sprijinul ţării sale pentru realizarea aspiraţiilor europene ale Moldovei şi a reformelor democratice interne.

Republica Moldova – SUA

Pe 29 octombrie, prim-ministrul moldovean Vlad Filat şi ambasadorul SUA la Chişinău, Asif Chaudhry au semnat un acord ce prevede extinderea suportului continuu al Guvernului SUA pentru reformele democratice şi supremaţia legii în Republica Moldova. Acordul prevede extinderea perioadei de implementare a componentei din cadrul Programului Preliminar de Ţară al Corporaţiei Provocările Mileniului ce ţine de reforma Serviciului Vamal. În special este vorba de conectarea Serviciului Vamal la sistemul electronic european pentru controlul transportului internaţional de mărfuri. Bugetul acestei componente este aproximativ de 1.5 mln dolari SUA. Ambasadorul Asif J. Chaudhry a precizat că Guvernul SUA va continua să susţină Republica Moldova pe calea reformelor democratice.

3. Cooperare multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Reuniunea patrulaterală între Consiliul Europei şi Uniunea Europeană

Pe 27 octombrie, la Luxemburg s-a desfăşurat cea de-a 29-a reuniune patrulaterală între Consiliul Europei şi Uniunea Europeană, la care au fost abordate mai multe subiecte, inclusiv şi ultimele evoluţii din Republica Moldova. Participanţii la reuniune au căzut de acord că Republica Moldova face progrese în implementarea reformelor, însă au menţionat că sunt încă necesare eforturi concentrate în domeniul supremaţiei legii, drepturilor omului, inclusiv dreptul la exprimare şi în domeniul libertăţii presei. Participanţii au consimţit să susţină Moldova în acest sens, prin implementarea Pachetului Democraţia, iniţiat de Consiliul Europei în cooperare cu Comisia Europeană.

Decizii CEDO

În perioada dată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat hotărîrile sale în următoarele cauze: Valeriu şi Nicolae Roşca c. Moldovei, Matei şi Tutunaru c. Moldovei. În prima cauză Curtea a constatat violarea dreptului de a nu fi supus torturii, iar în cea de-a doua – încălcarea dreptului la un proces echitabil. Suma totală a despăgubirilor în cele 2 cauze este de 36556 euro.

Republica Moldova – OCEMN

În perioada 20–22 octombrie o delegaţie a Republici Moldova condusă de ministrul de stat Victor Bodiu a participat la lucrările Reuniunii Comitetului Înalţilor Funcţionari ai Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN) şi a Reuniunii Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe (CMAE) ai OCEMN.