versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Nici ca Deng Xiaoping şi nici ca Charles de Gaulle – lupta continuă!, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1. Numiri. Demisii

La 10 noiembrie 2009 Parlamentul s-a întrunit în şedinţă specială pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova. La şedinţă au participat majoritatea deputaţilor, inclusiv de la PCRM, însă ulterior, fracţiunea comuniştilor a boicotat procedura de alegere. Astfel, unicul candidat înregistrat, Marian Lupu, a acumulat doar 53 de voturi acordate de deputaţii majorităţii parlamentare (AIE). Conform legislaţiei, urmează să se organizeze alegeri repetate, care trebuie să aibă loc în cel mult 30 de zile de la ultimele alegeri ordinare, însă Parlamentul nu a stabilit o dată concretă la care se vor desfăşura alegerile repetate.

În funcţia de Guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei a fost numit Dorin Drăguţanu, care, pînă la numire a fost angajat în Departamentul Audit al companiei PricewaterHouseCoopers Serbia.

Parlamentul a aprobat componenţa delegaţiilor în forurile parlamentare internaţionale, care vor fi conduse, după cum urmează:

• la Uniunea Interparlamentară – deputatul Liliana Palihovici (PLDM);
• la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră – deputatul Igor Dodon (PCRM);
• la Adunarea Parlamentară a GUAM – deputatul Mihai Şleahtiţchi (PLDM);
• la Adunarea Parlamentară a Francofoniei – deputatul Valentin Guznac (PCRM);
• la Adunarea Parlamentară a OSCE – deputatul Vasili Şova (PCRM);
• la Adunarea Parlamentară a Atlanticului de Nord – deputatul Veaceslav Untilă (AMN)
• la Adunarea Iniţiativei Central-Europene – Iurie Muntean (PCRM)
• la Adunarea Uniunii Europei Occidentale – Oleg Reidman (PCRM).

Componenţa delegaţiilor parlamentare la APCE şi CSI nu au fost confirmate.

2. Acte legislative

Legea pentru modificarea Legii privind partidele politice. S-a dispus suspendarea aplicării prevederilor privind finanţarea partidelor politice din bugetul de stat, conform cărora, pentru partidele cu reprezentarea parlamentară şi în organele APL urmau să se aloce 0,2% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv.

Notă ADEPT: Decizia a fost motivată de criza financiară cu care se confruntă Republica Moldova, însă anterior respectivele prevederi au fost salutate de opoziţia parlamentară, de organismele internaţionale şi experţi în domeniu. Conform opiniilor generale, finanţarea bugetară a partidelor contribuie la combaterea corupţiei politice, la sporirea încrederii societăţii şi la perfecţionarea managementului formaţiunilor politice, asigurarea transparenţei activităţii acestora.

3. Control parlamentar. Declaraţii

Raportul Curţii de Conturi

Raportul asupra modului de gestionare a resurselor financiare publice din exerciţiul bugetar 2008 a fost prezentat în plenul Parlamentului de către Preşedintele Curţii de Conturi, care a informat deputaţii despre anumite aspecte îngrijorătoare, cum ar fi:

• activitatea insuficientă a organelor de administrare fiscală (Serviciul fiscal de stat);
• neajunsuri în procesul de restituire a TVA;
• activitatea unor firme-fantomă care au prejudiciat bugetul de stat de sume considerabile (circa 900 milioane lei);
• nereguli şi disfuncţionalităţi la organizarea şi desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice;
• nereguli în gestionarea patrimoniului public.

Mai mulţi deputaţi s-au declarat nemulţumiţi de calitatea raportului, declarînd că acesta a abordat superficial situaţia din domeniul gestionării finanţelor publice şi a întreprinderilor de stat, nu a evaluat legalitatea şi corectitudinea privatizării unor importante întreprinderi de stat ş.a.

Apelul Comisiei speciale

Comisia specială pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009 a făcut apel către toţi cei care dispun de informaţii veridice privind evenimentele ce au avut loc în aprilie 2009, să le transmită pentru examinare pînă la data de 27 noiembrie curent. Activitatea comisiei se va axa pe acumularea de informaţii, analiză şi întocmirea raportului privind rezultatele investigării, la lucrările ei vor fi cooptaţi experţi din partea organizaţiilor nonguvernamentale şi ai organismelor internaţionale. În cadrul anchetei ar putea fi audiaţi şi unii lideri politici, cum ar fi Vladimir Filat, Vladimir Voronin, Mihai Ghimpu, Dorin Chirtoacă etc.

Guvern

1. Numiri. Demisii

Guvernul a hotărît eliberarea din funcţii a unor viceminiştri şi conducători de instituţii centrale, care activau încă din cabinetul anterior. Executivul a decis şi eliberarea din funcţii a şefilor oficiilor teritoriale ale Ministerului Administraţiei Publice Locale, în legătură cu lichidarea respectivului minister.

Numiri în funcţii de viceminiştri:

• Oleg Efrim (avocat parlamentar) – viceministru al Justiţiei;
• Iurie Cheptănaru (şeful Direcţiei afacerilor interne în UTA Gagauzia) – viceministru al Afacerilor Interne;
• Octavian Grama (antreprenor, membru al PLDM) -viceministru al sănătăţii;
• Roman Cazan (ex-vicedirector al Aparatului Guvernului) – viceministru de stat;
• Sergiu Sainciuc (ex-viceministru al economiei) – viceministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei;
• Boris Gherasim (antreprenor) – viceministru al transporturilor şi infrastructurii drumurilor;
• Anatolie Zolotcov – viceministru al construcţiilor şi dezvoltării regionale;
• Octavian Calmîc – viceministru al economiei;
• Natalia Gherman – este reconfirmată în funcţia de viceministru al afacerilor externe şi integrării europene;

Numirea unor conducători de instituţii centrale:

• Viorel Chetraru (angajat al MAI) este numit director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei;
• Elena Beleacova (antreprenoare, membru a PDM) este numită director general al Biroului Relaţii Interetnice;
• Gheorghe Vdovîi (antreprenor, membru AMN) este numit director general al Agenţiei "Moldsilva";
• Vasile Pîntea (ex-deputat AMN) este numit director general al Agentiei Rezerve Materiale.

Executivul a aprobat şi componenţa nominală a Consiliului de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), în funcţia de Preşedinte al CNAS acestei structuri rămînînd Maria Bortă.

2. Hotărîri

Hotărîrea privind aprobarea componenţei Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană. Preşedinte ale Comisiei va fi Primul ministru, iar vicepreşedinte – Iurie Leancă, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Comisia urmînd să se înntrunească cel puţin o dată pe lună sau mai des, după necesitate.

Hotărîrea cu privire la organizarea audienţei cetăţenilor. Conform deciziei, Primul-ministru va primi cetăţenii în a treia zi de luni a lunii curente, iar vice-prim-miniştrii fără portofolii – în prima şi a doua zi a lunii curente, iar ministrul de stat – în a patra zi de luni a lunii curente. Miniştrii şi alţi conducători vor primi în audienţă în prima şi a treia zi de luni a lunii curente. Informaţia despre rezultatele examinării petiţiilor şi primirii în audienţă vor fi prezentate anual Guvernului.

Notă ADEPT: În programul de activitate al Guvernului Filat, la capitolul "Reformarea procesului decizional" există prevederi exprese despre "dezvoltarea şi implementarea sistemelor de circulaţie a documentelor şi actelor normative, inclusiv prin introducerea sistemelor de înregistrare, distribuire şi monitorizare electronică a documentelor … îmbunătăţirea procesului de gestionare a petiţiilor". Hotărîrea recent aprobată nu instituie proceduri şi mecanisme noi, perfecţionate, păstrînd practic aceleaşi reglementări în domeniu, aprobate încă în 2001 (HG Nr.461 din 15.06.2001).

Hotărîrea pentru aprobarea proiectului de lege privind reformarea sistemului judecătoresc (lichidarea instanţelor judecătoreşti specializate). Se propune ca toate cauzele judiciare să examinate în exclusivitate de instanţele de drept comun, judecătoriile specializate (economică şi militară) urmînd a fi lichidate.

Notă ADEPT: programul de activitate al Guvernului Filat prevede lichidarea instanţelor economice cu preluarea competentelor acestora de către instanţele de drept comun cu specializarea pe colegii/secţiuni după caz. Anterior, Ministrul Justiţiei a argumentat necesitatea lichidării acestor instanţe prin eficienţa lor redusă, pierderea mai multor dosare la CEDO şi nivelul mare al corupţiei în cadrul acestor instanţe.

Hotărîrea cu privire la achiziţionarea medicamentelor antivirale şi a dispozitivelor medicale. Din motive de maximă urgenţă, ca urmare a situaţiei epidemiologice privind gripa pandemică A (H1N1) în ţările vecine cu Republica Moldova şi pentru prevenirea răspîndirii acesteia, a fost acceptată propunerea Ministerului Sănătăţii privind achiziţionarea de urgenţă dintr-o singură sursă, a medicamentelor antivirale şi a dispozitivelor medicale pentru asigurarea necesităţilor sistemului de sănătate în prevenirea răspîndirii şi tratamentul gripei pandemice A (H1N1) în sumă de pînă la 31,2 mil.lei (din mijloacele fondului de profilaxie). Cele 200 mii doze de Oseltamivir (preparat antiviral) costă circa 18 milioane de lei, mijloacele de protecţie şi dezinfectaţii – 12 mln lei, iar cheltuielile de transport şi depozitare sînt estimate la circa un milion de lei.

Notă ADEPT: Deşi hotărîrea Guvernului operează cu noţiunea "în condiţii de maximă transparenţă", la momentul deciziei de alocare a banilor nu au fost făcute publice detalii despre ofertele existente, procedura de achiziţie, agentul economic de la care au fost procurate preparatele şi calitatea acestora etc.

Hotărîri pentru aprobarea regulamentelor şi statelor de personal ale unor structuri. Au fost aprobate regulamentele privind organizarea şi funcţionarea, structura şi efectivul-limită ale:

• Cancelariei de stat;
• Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale;
• Ministerului Educaţiei.
• Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare;
• Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor;
• Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei
• Ministerului Sănătăţii;
• Ministerului Culturii.

Hotărîrea privind lichidarea unei întreprinderi de stat. În legătură cu hotărîrea CEDO privind încălcarea dreptului de proprietate prin revizuirea privatizării Hotelului "Dacia", Executivul a decis dizolvarea Întreprinderii de Stat "Hotelul Dacia", cu derularea procedurii de lichidare.

Hotărîrea cu privire la Asociaţia Curativ-Sanatorială şi de Recuperare. Conform Hotărîrii, Asociaţia şi întreprinderile subordonate se transmit din administrarea Ministerului Sănătăţii în administrarea Cancelariei de Stat.

Hotărîre privind alocarea mijloacelor financiare. Circa 1,2 mln de lei au fost alocate pentru compensaţii persoanelor care au fost supuse represiunilor politice. Banii vor fi alocaţi consiliilor raionale Cahul şi Floreşti şi comitetului executiv al Găgăuziei pentru executarea deciziilor instanţelor de judecată privind recuperarea averii persoanelor reabilitate,

3. Şedinţe. Decizii

Şedinţa Comisiei extraordinare antiepidemice

La şedinţă au fost discutate evoluţiile legate de virusul gripal A(H1N1) şi s-a accentuat asupra necesităţii continuării informării corecte a populaţiei, asigurării populaţiei cu necesarul de medicamente, vaccinării persoanelor din grupurile de risc, asigurării prezenţei medicilor în punctele de trecere a frontierei etc. Prim-ministrul a cerut să se efectueze un control strict asupra activităţii farmaciilor pentru a nu admite majorarea nejustificată a preţurilor la medicamente.

Şedinţe ale Comitetului interministerial de planificare strategică

Prim-ministrul Vladimir Filat a prezidat două şedinţe, în cadrul cărora s-au pus în discuţie prevederi ale Planului de Stabilizare şi Recuperare Economică a Republicii Moldova pentru anii 2009–2011; aspecte ce ţin de Acordul negociat cu Misiunea FMI, în partea referitoare la majorarea accizelor la automobilele de lux, ţigarete şi băuturi alcoolice tari; costul poliţei de asigurare medicală obligatorie, în privinţa căreia s-a decis creşterea etapizată, în anul 2010 majorarea constituind doar 0,1%. De asemenea, s-a decis a propune: majorarea cotei impozitului pe venit din cîştigurile obţinute de la jocurile de noroc, pînă la 18%; dublarea taxei pentru eliberarea licenţei în domeniul jocurilor de noroc; asigurarea fluxului adecvat şi constant al mijloacelor în Fondul rutier şi perfecţionarea sistemului de finanţare a lucrărilor rutiere. Prim-ministrul a cerut şi urgentarea lucrului în vederea operării de rectificări la Legea bugetului de stat pentru anul curent, precum şi asupra proiectului Legii bugetului de stat pentru anul viitor.

Întrunirea reprezentanţilor serviciilor de presă

Vladimir Filat a participat la întrunirea reprezentanţilor serviciilor de presă din ministerele şi serviciile Guvernului, în cadrul căreia a accentuat necesitatea elaborării unei Strategii de comunicare a Guvernului, care ar permite promovarea unui mesaj comun în societate. Conform Primului-ministru, acţiunile pe care le întreprinde Guvernul sînt prea importante "pentru a informa cetăţenii despre ele sporadic şi pe alocuri chiar neprofesionist". Filat i-a îndemnat pe reprezentanţii serviciilor de presă să nu uite de faptul că trebuie să abordeze problemele responsabil, deoarece mesajele pe care ei le promovează fac imaginea Guvernului în general şi i-a chemat pe cei prezenţi să înveţe în permanenţă pentru a fi buni specialişti în domeniul comunicării.

Prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane

Prim-ministrul a prezidat şedinţa Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane, în cadrul căreia au prezentat rapoarte ministrul Afacerilor Interne, ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, ministrul Educaţiei şi Procurorul General. Conform informaţiei prezentate, în primele 10 luni ale anului 2009, au fost înregistrate în total pe ţară 452 de infracţiuni ce se referă la categoria respectivă, dintre care: trafic de fiinţe umane – 172 (cu 14% mai puţin comparativ cu perioada analogică a anului trecut); trafic de copii – 36 (-7%); scoatere ilegală a copiilor din ţară 18 (+63%), proxenetism – 130 (-3%); organizarea migraţiei ilegale – 96 (-5%). În aceeaşi perioadă, au fost trimise în judecată pentru examinare în fond 266 de cauze penale, dintre care: 88 cauze penale cu privire la infracţiunea de trafic de fiinţe umane; 19 cu privire la infracţiunea de trafic de copii; 10 cauze privind scoaterea ilegală a copiilor din ţară, 97 cu privire la infracţiunea de proxenetism; 52 cu privire la infracţiunea de organizare a migraţiei ilegale. În alocuţiunea sa, Prim-ministrul Vladimir Filat a menţionat că prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane este o prioritate a noului Guvern al Republicii Moldova, iar "abordările şi politicile greşite promovate pînă în prezent au plasat Republica Moldova în postura de ţară de origine a traficului". Premierul a solicitat să fie făcută o analiză amplă privind impedimentele în executarea Planului de prevenire şai combatere a traficului de fiinţe umane şi a cerut organelor abilitate să sporească nivelul de eficienţă în combaterea fenomenului.

Preşedinţie

1. Decrete

Prin decret prezidenţial:

• a fost conferit gradul de clasificare consilier juridic de stat de rangul I domnului Valeriu Zubco, Procuror General.
• gradul special de general-maior al Serviciului de Informaţii şi Securitate a fost conferit lui Gheorghe Mihai, director al Serviciului de Informaţii şi Securitate.

Iurie Richicinschi este numit în funcţia de şef al Serviciului Consiliului Suprem de Securitate al Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova şi secretar al Consiliului Suprem de Securitate.

Ordinul "Gloria Muncii" este conferit lui Veaceslav Didâc, director executiv adjunct al Institutului Naţional al Justiţiei.

"Ordinul de Onoare" a fost conferit lui Krzysztof Suprowicz, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polonia în Republica Moldova.

Ordinul "Gloria Muncii" a fost conferit lui Mihail Formuzal, Guvernatorul Găgăuziei.

Preşedintele Republicii Moldova a emis decretul privind constituirea Comisiei naţionale pentru implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului RM-NATO, care va fi condusă de ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Împreună cu membri ai Guvernului şi alţi demnitari, în componenţa Comisie au intrat şi exponenţi ai societăţii civile: Viorel Cibotaru, director al Centrului de informare şi documentare NATO şi Igor Munteanu, director executiv al IDIS "Viitorul".

La propunerea Guvernului, Preşedintele Republicii Moldova a emis cîteva decrete privind rechemarea din funcţii a unor ambasadori ai Republicii Moldova:

• Sergiu Stati – Ambasador în Republica Turcia;
• Victor Postolachi – Ambasador în Republica Austria şi în Republica Slovacă, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lîngă OSCE şi de Reprezentant pe lîngă ONU de la Viena;
• Larisa Miculeţ – Ambasador în Statul Israel şi în Republica Cipru;
• Valentin Mejinschi – Ambasador în Republica Polonia;
• Victor Gaiciuc – Ambasador în Regatul Belgiei, în Marele Ducat de Luxemburg şi în Regatul Ţărilor de Jos, precum şi din cea de Reprezentant al Republicii Moldova la NATO;
• Mihail Camerzan – Ambasador în Republica Portugheză şi în Regatul Maroc.

Politici economice

1. Preţurile şi inflaţia

S-ar putea ca pentru întreg anul 2009 să avem deflaţie…

Datele BNS arată că indicele preţurilor de consum (IPC) în octombrie 2009 faţă de septembrie 2009 a constituit 101,5 %, iar faţă de octombrie 2008 – 98,4% (informativ: în octombrie 2008 faţă de septembrie 2008 IPC a marcat 100,8% şi faţă de octombrie 2007 – 109,8%). De la începutul anului preţurile s-au micşorat cu 1,4%. Creşterea preţurilor medii de consum cu 1,5% a fost determinată de creşterea preţurilor la produsele alimentare – cu 3%, nealimentare – cu 0,7% şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 0,8%.

La serviciile prestate populaţiei în perioada de raport a fost înregistrată o majorare a tarifelor la: aprovizionarea cu apă potabilă şi serviciile de canalizare – cu 6,3%, transportarea pasagerilor cu transportul urban auto şi electric – cu 17,2%, serviciile poştale prestate populaţiei – cu 17,7% etc. În această perioadă au scăzut tarifele la serviciile pentru aprovizionarea populaţiei cu gaze naturale prin reţelele centralizate – cu 3,6% şi altele cea ce au compensat majorarea tarifelor sus menţionate. În rezultat tarifele la serviciile comunal-locative au scăzut cu 0,3%.

2. Sistemul bancar

Banca centrală intervine pe piaţa monetară…

Banca Naţională a decis să revină la operaţiunile de punere a lichidităţilor monetare în sistemul bancar prin operaţiuni de piaţă deschisă, în scopul impulsionării activităţii de creditare a economiei naţionale de către bănci. Lichidităţile vor fi acordate băncilor prin tranzacţii REPO de cumpărare a valorilor mobiliare de stat, la rata de bază a Băncii Naţionale, care actualmente constituie 5% anual. Operaţiunile menţionate vor fi efectuate permanent, prin licitaţii desfăşurate săptămânal, conform unui grafic stabilit. La licitaţii pot participa toate băncile comerciale ce întrunesc condiţiile determinate de Banca Naţională a Moldovei prin Regulamentul cu privire la operaţiunile de piaţă deschisă ale Băncii Naţionale a Moldovei cu valori mobiliare de stat.

Graficul privind operaţiunile de politică monetară pentru perioada noiembrie 2009 – decembrie 2010 este deja plasat pe pagina electronică a Băncii Naţionale. La necesitate, acesta va fi completat cu alte tipuri de operaţiuni de piaţă deschisă, în funcţie de evoluţiile indicatorilor monetari şi macroeconomici. Livrările de lichidităţi vor încuraja băncile comerciale să crediteze economia naţională la rate mai joase, determinate de costul redus al resurselor creditoare obţinute de la Banca Naţională.

3. Comerţul extern

Uniunea Europeană absoarbe însă 53% din exporturile moldoveneşti…

După ce timp de aproape 2 ani de zile România a fost principala piaţă de desfacere a produselor moldoveneşti, actualmente avem o răsturnare de clasament, dacă vreţi, de cîteva luni, pe locul întîi în topul celor mai importante destinaţii ale mărfurilor moldoveneşti la export se află piaţa rusă, România trecînd pe locul doi. Această tendinţă nu înseamnă o reorientare a structurii generale a exporturilor moldoveneşti. Pînă la urmă, ţările Uniunii Europene îşi menţin poziţia de cea mai mare piaţă de desfacere a produselor din Republica Moldova, cu o cotă de peste 53% din totalul exporturilor moldoveneşti în primele nouă luni ale anului. Totuşi, statistic, exporturile sînt în scădere atât în Occident, cît şi pe pieţele din Est cu 23% şi, respectiv, 28%.

Explicaţia acestor evoluţii sau involuţii…

Să spunem că în această repoziţionare de clasament ar exista nişte premise legate de criza economică ar fi cred ceva banal, cu toate că nu este exclus că şi criza ar fi influenţat cumva poziţiile, însă asta într-o foarte mică măsură. Pierderea poziţiilor pe piaţa română este preţul pe care îl plătim acum pentru regimul de vize care a existat pentru cetăţenii români, fapt care a afectat semnificativ schimburile comerciale între cele două ţări. Livrările de mărfuri din Republica Moldova pe piaţa românească au scăzut în nouă luni cu peste 30%, iar ponderea în total exporturi de la cca 22% la 20%. Deci, deocamdată cantitativ nu se poate estima, dar procentual se vede limpede.

Riscuri ca Moscova să revină la practica embargourilor…

Totuşi, întîietatea deţinută de Federaţia Rusă nu este atît de consistentă şi macazul se poate schimba oricînd. Dacă e să comparăm valoarea exporturilor moldoveneşti spre Rusia (188 milioane USD) şi România (de cca 179 milioane dolari), atunci putem spune ca diferenţa nu este atît de mare, de 9 milioane. Eventualele embargouri impuse de Rusia, fie ca să-şi protejeze piaţa sau producătorii interni, fie asta mai mult pe substrat politic, indiferent de asta, exporturile moldoveneşti oricînd îşi pot schimba direcţia. În tot cazul, piaţa rusească oricum va rămîne şi pe viitor o piaţă importantă, deoarece o perioadă lungă de timp atît ca structură, dar şi cantitativ, produsele moldoveneşti au fost orientate spre Est, în particular spre Rusia. Probabil că şi consumatorul rus a fost obişnuit cu mai multe produse moldoveneşti. Dar, ca tendinţă, exporturile moldoveneşti deja din 2006–2007 sînt sigur orientate spre Occident şi acesta este un factor pozitiv pentru că reduce riscul dependenţei economice, mai ales pe timp de criză.

4. Sectorul agricol

Agricultura continuă să fie subvenţionată…

Ministerul Finanţelor a propus Guvernului o rectificare bugetară prin suplimentarea fondului pentru subvenţionarea producătorilor agricoli cu 210 milioane de lei, pînă la peste jumătate de miliard de lei. Banii vor fi utilizaţi pentru restituirea taxei pe valoarea adăugată. Potrivit modificărilor la Legea bugetului de stat pentru anul 2009, fondul pentru subvenţionarea producătorilor agricoli va constitui după majorare cca 564 milioane lei.

Pe de altă parte, fondul de susţinere a înfiinţării plantaţiilor viticole va vi redus de la suma de 87 milioane lei la 50,5 milioane lei. Pentru anul 2010 fondul de subvenţionare va fi acelaşi ca în 2009 – de 313,5 mln. lei. Au fost determinate trei domenii prioritare de subvenţionare: 1 – de majorare a produsului pe valoare adăugata în sectorul vegetal prin crearea plantaţiilor pomicole şi viticole, în special cu sisteme de irigare, 2 – de stimulare a sectorului legumiculturii pe teren protejat, de asemenea, cu sisteme de irigare, 3 – de asigurare a agricultorilor cu tehnici agricole şi de irigare.

Transnistria

Deblocarea procesului de negocieri – scop irealizabil în ultimii trei ani şi jumătate

La 6 noiembrie 2009, la Viena a avut loc o reuniune în format "5+2" privind reglementarea transnistreană. Potrivit Agenţiei INFOTAG delegaţia moldovenească a fost reprezentată de viceprim-ministrul Reintegrării, Victor Osipov, şi de colaboratorul acestuia, Ion Stăvilă; Transnistria – de şeful diplomaţiei de la Tiraspol, Vladimir Yastrebceak; Rusia – de ambasadorul cu misiuni speciale al MAE rus, Valerii Nesteruşkin; Ucraina – de reprezentantul permanent al Preşedintelui ucrainean în reglementarea transnistreană, Yurii Krîjanovski, SUA – de înaltul oficial al Departamentului de Stat, Dan Rastel; UE – de Reprezentantul Special, Kalman Mizsei; OSCE – de Şeful misiunii din Moldova – Philip Remler. Scopul întîlnirii a fost de a încerca deblocarea negocierilor şi desfăşurarea lor în format "5+2".

Potrivit viceprim-ministrul Reintegrării, Victor Osipov, o eventuală reluare a negocierilor este precedată de un dialog referitor "dezvoltarea cooperării sociale a părţilor în domeniul infrastructurii, ocrotirii mediului, medicinii şi comerţului". La moment, sarcina principală a Chişinăului "este să soluţioneze pe cît posibil complexitatea problemelor cu care se confruntă populaţia din stînga Nistrului". De asemenea, Osipov a declarat că "Moldova va examina propunerea Tiraspolului, susţinută de Moscova, privind introducerea regimului permanent de întrevederi între reprezentanţii Moldovei şi Transnistriei în formatul 1+1".

Cu toate acestea, reprezentantul Transnistriei la dialog, Vladimir Yastrebceak, a ţinut să menţioneze că aşteptările Chişinăului de reluare rapidă a negocierilor sînt neîntemeiate. Potrivit lui, abordarea problemei reluării negocierilor ar trebuie să aibă loc:

• prin prisma Declaraţiei de la Barviha din 18 martie 2009, care menţionează desfăşurarea dialogului în regim "2+1" (Chişinău+Tiraspol+Moscova) şi confirmarea faptului că Chişinăul nu va mai insista asupra retragerii prezenţei militare ruse din Transnistria;
• eliminarea de către Chişinău a barierelor pentru exportul transnistrean, adică a obligativităţii perfectării documentelor vamale de către autorităţile moldovene.

Plus la cele menţionate, Tiraspolul va insista în continuare asupra semnării de către Republica Moldova a unui acord de prietenie şi colaborare ca între două state suverane şi independente.

Conflictul constituţional din Transnistria

Ca urmare a dezbaterilor din Sovietul Suprem al Transnistriei, din 18 noiembrie 2009, şi respingerea intenţiei de organizare pe 24 ianuarie 2010 a proiectului de constituţie, elaborat de administraţia lui Igor Smirnov, serviciul de presă al acestuia din urmă a dat publicităţii o declaraţie în care se menţionează că:

• în aprilie 2009 un grup de deputaţi transnistreni au lansat iniţiativa de modificare a constituţiei astfel încît să aibă loc trecere de la regimul prezidenţial la cel parlamentar;
• însă, pentru realizare sarcinilor ce pornesc de la rezultatele referendumului din septembrie 2006 privind asigurarea independenţei Transnistriei şi alipirea ulterioară a acesteia la Rusia, e necesară consolidarea regimului prezidenţial;
• pe lîngă administraţia prezidenţială a fost constituită o comisie specială cu participarea reprezentanţilor diferitelor ramuri ale puterii centrale şi locale, care a activat în perioada 7 mai – 16 octombrie, care a avut drept scop compilarea unei variante de constituţie (de alternativă modificărilor propuse de Sovietul suprem);
• reprezentanţii Sovietului suprem au ignorat jumătate de şedinţele comisiei speciale, care a acumulat peste 80 de propuneri de amendare a proiectului administraţiei prezidenţiale;
• la 26 octombrie Sovietului suprem i-a fost înaintat un proiect de lege pentru desfăşurarea unui referendum în vederea adoptării proiectul constituţiei prezidenţiale,
• proiectul a fost examinat de Sovietul suprem la18 noiembrie de o manieră emoţională şi denigratoare la adresa administraţiei şi autorilor documentului, demonstrînd o atitudine preconcepută şi neconstructivă faţă de o chestiune atît de importantă;
• organizaţiile obşteşti şi un şir de partide politice au decis încă la 16 noiembrie să nu participe la dezbaterile din Sovietul suprem, despre care se ştia că vor degrada într-un show politic. În acest context, exprimînd mulţumiri susţinătorilor, administraţia prezidenţială continuă să insiste că Transnistria are nevoie de o constituţie nouă, cu un sistem echilibrat de "checks and balances", care ar asigura o armonizare maximală cu prevederile Constituţiei Federaţiei Ruse.

Astfel, declaraţia menţionată lasă să se înţeleagă că în eventualitatea refuzului Sovietul suprem de a adopta proiectul administraţiei lui Smirnov, aceasta va iniţia procedura colectării a 15 mii de semnături în vederea organizării referendumului. În acest context, trebuie menţionat faptul că imediat după dezbaterile din Sovietul suprem din 18 noiembrie la care a fost adoptată decizia de a crea o comisie de conciliere în privinţa definitivării proiectului constituţiei, Smirnov a acuzat majoritatea parlamentară a partidului "Obnovlenie" de "uzurpare a puterii legislative" din regiunea transnistreană. În replică, unul din "părinţii fondatori" ai regimului separatist de la Tiraspol, fost preşedinte al Sovietului suprem şi partener fidel al lui Igor Smirnov, Grigorii Maracuţă, l-a acuzat la rîndul său pe Smirnov de "uzurpare a puterii" (din punct de vedere al prevederilor Constituţii Republicii Moldoveneşti ambii au dreptate). Smirnov şi-a argumentat punctul de vedere, invocînd pericolul la adresa statalităţii transnistrene ca urmare a "monopolizării luării deciziilor de către legislativ, în care poate accede orice partid (se are în vedere "Obnovlenie", finanţat de "prietenii" republicii"". Din aceste considerente doar un legislativ bicameral, aşa cum prevede proiectul constituţiei prezidenţiale, ar putea reduce pericolul "dictatura puterii legislative", nici vorbă de "instaurarea unei dictaturi a lui Smirnov". În plus, Smirnov a făcut dezvăluiri referitoare la finanţare din exterior a forţelor politice transnistrene (la fel ca şi Vladimir Voronin în cazul evenimentelor din 7 aprilie în Republica Moldova), potrivit cărora de peste hotare, inclusiv din Republica Moldova, ar fi fost alocate peste două milioane de euro pentru fortificarea partidelor transnistrene. De asemenea, Smirnov a negat că suportul financiar direct din partea Rusiei pentru Fondul de pensii al Transnistriei s-ar datora "colaborării" dintre partidul "Obnovlenie" a ex-speaker-ului, Evghenii Şevciuc, şi partidul de guvernămînt din Rusia "Edinnaya Rossia".

Suportul financiar din partea Rusiei pentru Transnistria

La începutul lunii noiembrie Federaţia Rusă a oferit Transnistriei o nouă tranşă în valoare de $2,3 milioane pentru suplimentarea Fondului de Pensie. Ajutorul Rusiei suplimentează pensia media din regiunea transnistreană cu aproximativ $15. Acest suport a fost negociat de Sovietul Suprem al Transnistriei şi este privit ca o manifestare de neîncredere faţă de administraţia lui Smirnov care anterior a făcut abuz de susţinerea financiară a Rusiei. Potrivit datelor statistice aproximativ 1/3 din populaţia Transnistriei este alcătuită din pensionari a căror pensie media este de aproximativ $60. Ajutorul financiar al Rusiei este cardinal pentru supravieţuirea Transnistriei, producţia industrială a căreia a scăzut în 2009 cu aproximativ 40% faţă de anul 2008, constituind cele 10 luni ale anului curent aproximativ $570 milioane. Cel mai mult a căzut industria metalurgică şi producerea materialelor de construcţie – cu peste 2/3; industria alimentară aproximativ 1/5.

Relaţii externe

1. Integrare europeană

Parlamentul a avizat mandatul MAEIE pentru începerea negocierii noului acord politic cu UE

Comisia parlamentară pentru politică externă şi integrare europeană a avizat la începutul lunii noiembrie mandatul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene pentru începerea negocierilor cu UE asupra noului acord politic bilateral. Într-un interviu agenţiei NewsIn, preşedintele Comisiei, Igor Corman, a declarat că autorităţile de la Chişinău îşi doresc un acord care să conţină perspective clare de aderare la UE. Potrivit lui Igor Corman, acest lucru va depinde în egală măsură de evoluţiile din interiorul UE, cît şi de evoluţiile interne din Republica Moldova. Echipa de negociatori din partea Moldovei va fi condusă de ministrul de externe, Iurie Leancă şi compusă din miniştrii adjuncţi ai ministerelor implicate. Viitorul acord va fi structurat în patru blocuri-părţi: blocul politic şi de securitate, justiţia şi afacerile interne, blocul economic şi blocul sectorial. Igor Corman a mai specificat că este puţin probabil că Republica Moldova va fi cuplată cu Ucraina în procesul de aderare la UE, principiul diferenţierii fiind declarat de Ue drept unul de bază în relaţiile cu vecinii săi estici.

2. Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

În perioada 13–14 noiembrie, prim-ministrul Vlad Filat a întreprins o vizită de lucru la Bucureşti unde a avut întrevederi cu preşedintele României, Traian Băsescu, prim-ministrul român în exerciţiu, Emil Boc, preşedintele Senatului, Mihai Geoană şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, cu oameni de afaceri români. La Bucureşti, Vlad Filat a semnat trei acorduri bilaterale moldo-române: Acordul privind micul trafic la frontieră, Acordul cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat dintre Moldova şi România şi un protocol de amendare a Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti pe 14 august 1992.

În timpul întrevederilor sale cu oficialităţile române, prim-ministrul Vlad Filat a primit asigurări că şi după alegerile prezidenţiale din România, România va fi un susţinător al aspiraţiilor europene a Moldovei, iar relaţiile României cu Republica Moldova vor deveni prioritare.

În aceeaşi perioadă, preşedintele României, Traian Băsescu a semnat Decretele privind înfiinţarea consulatelor României la Bălţi şi Cahul, iar guvernul României a stabilit numele consulilor generali ai României la Bălţi (Dumitru-Nicanor Teculescu) şi Cahul (Genţiana Şerbu), urmînd în scurt timp să desemneze şi ambasadorul României la Chişinău. Activitatea consulatelor va începe cel tîrziu în ianuarie 2010.

Republica Moldova – Ucraina

Pe 3 noiembrie, Secretara Consiliului Suprem de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Raisa Bogatyreva s-a aflat într-o vizită de lucru la Chişinău, unde s-a întîlnit cu mai multe oficialităţi. Această vizită poate fi considerată drept un prim pas în restabilirea relaţiilor moldo-ucrainene şi soluţionarea multiplelor probleme care au trenat de-a lungul ultimilor ani. În timpul întrevederilor cu oficialităţile de la Chişinău, părţile au abordat mai multe subiecte sensibile: delimitarea frontierei moldo-ucrainene, rezolvarea problemelor de proprietate, semnarea acordului de colaborare pentru asigurarea drepturilor minorităţilor, regimul de circulaţie pe teritoriul Ucrainei pentru cetăţenii moldoveni. Ultimul subiect este unul foarte sensibil pentru cetăţenii moldoveni, după ce în urma unei decizii a guvernului ucrainean, Moldova a fost inclusă în lista statelor cu risc "migraţionist", iar cetăţenilor moldoveni li s-a impus condiţia de a deţine asupra lor suma de 1100 de euro pentru a intra în Ucraina. Ulterior, la cererea lui Vlad Filat, acestă decizie a fost temporar sistată. Iurie Leancă, Vice-prim-ministru, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a declarat că noul Guvern de la Chişinău tratează Ucraina ca pe un partener de importanţă strategică şi este dispus să abordeze problemele bilaterale cu pragmatism şi eficienţă. La rîndul ei, Raisa Bogatyreva a apreciat noua viziune a autorităţilor moldoveneşti privind relaţiile cu Ucraina şi a menţionat că în dependenţă de evoluţia dialogului politic privind soluţionarea problemelor pe care le înaintează Kievul, Ucraina va decide anularea definitivă a restricţiei pentru circulaţia cetăţenilor moldoveni pe teritoriul ucrainean. Totodată, ambii oficiali au declarat despre intenţia Ucrainei şi Moldovei de reanimare a blocului GUAM.

3. Cooperare multilaterală

Republica Moldova – ICE

Pe13 noiembrie, la Bucureşti a avut loc Reuniunea şefilor de guverne ai Iniţiativei Central Europene (ICE), cu participarea prim-miniştrilor din cele 18 state-membre ICE. În timpul reuniunii prim-ministrul Republicii Moldovei, Vlad Filat a făcut o alocţiune, în care a prezentat priorităţile noului program de activitate a guvernului moldovean, a pledat pentru o susţinere continuă a statelor ICE care încă nu sunt membre ale UE, în realizarea aspiraţiilor lor europene şi şi-a exprimat susţinerea pentru consolidarea continuă a relaţiilor între ICE şi UE. La finalul reuniunii, participanţii au adoptat raportul anului al Secretarului general al ICE pentru anul 2009 şi Planul de Acţiuni a ICE pentru anii 2010–2012.

Republica Moldova – NATO

În perioada 2–4 noiembrie, o delegaţie a Adunării Parlamentare a NATO (NATO PA), condus de Marc Angel (Luxemburg), Raportor special cu privire la Moldova al Comisiei pentru Dimensiunea Civilă a Securităţii, a vizitat Republica Moldova. Parlamentarii NATO s-au întâlnit cu oficiali guvernamentali, parlamentari, cadre universitare şi reprezentanţi ai societăţii civile, diplomaţi străini şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale la Chişinău şi Tiraspol. Vizita a fost organizată în legătură cu raportul domnului Angel "Republica Moldova: provocări interne; Perspectivele pentru Integrarea euro-atlantică" care va fi discutat la Sesiunea anuală a AP NATO din Edinburgh, Marea Britanie, pe 14–17 noiembrie 2009. Principalele concluzii ale vizitei pot fi rezumate la următoarele:

• Situaţia politică din Chisinau: deşi noul guvern a adoptat un program ambiţios de reforme, situaţia politică nu este stabilă pînă cînd incertitudinea legată de alegerea preşedintelui Republicii nu se va consuma;
• Conflictul nerezolvat din regiunea transnistreană: Guvernul a adoptat o nouă viziune asupra rezolvării conflictului transnistrean; însă pe termen scurt şi lung există mai multe provocări şi obstacole serioase pentru soluţionarea conflictului;
• Integrarea în Uniunea Europeană (UE): integrarea europeană, armonizarea legislaţiei Republicii Moldova şi instituţiilor sale la standarde europene sînt prioritatea cheie a noului guvern; obiectivele imediate includ încheierea unui acord de asociere cu UE şi liberalizarea vizelor;
• Integrarea în NATO şi reforma sectorului de securitate şi de apărare: mai multe obstacole au tergiversat cooperarea cu NATO în trecut; noul guvern speră să dea un nou impuls relaţiilor cu NATO şi să sporească eforturile în vederea reformării sectorului de securitate şi de apărare;
• Alte priorităţi de politică externă ale Republicii Moldova, relaţiile cu vecinii săi: delegaţia de asemenea, a discutat priorităţile noului guvern în sfera relaţiilor cu Rusia, România şi Ucraina.

Studii, analize, comentarii

Nici ca Deng Xiaoping şi nici ca Charles de Gaulle – lupta continuă!
Igor Boţan, 9 noiembrie 2009

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a declanşat în ultimele două luni o campanie furibundă de convingere a simpatizanţilor că nu există alternativă pentru blocarea alegerii şefului statului şi provocarea alegerilor parlamentare anticipate. Campania a culminat cu mitingul de protest al PCRM împotriva guvernării Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE)

»»»