versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1. Numiri. Demisii

În funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii au fost desemnaţi 4 profesori în drept: Vasile Creţu, Alexandru Arsene, Igor Dolea şi Boris Negru.

A fost aprobată componenţa nominală a delegaţiei Parlamentului Republicii Moldova în Adunarea Interparlamentară a Ţărilor Membre ale CSI.

Victor Ciubotaru a fost eliberat din funcţia de prim-vicepreşedinte al Băncii Naţionale a Moldovei, la cerere.

2. Acte legislative

Legi pentru ratificarea, aderarea la acte internaţionale:

• Acordul dintre Republica Moldova şi Republica Portugheză privind colaborarea în domeniul turismului;
• Convenţia Comisiei Internaţionale de Stare Civilă nr.20 privind eliberarea certificatului de capacitate matrimonială;
• Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.187 privind cadrul de promovare a sănătăţii şi securităţii în muncă;
• Protocolul cu privire la introducerea modificărilor în Acordul cu privire la scutirea de taxe vamale, impozite şi la eliberarea permiselor speciale de transportare a documentelor normative, etaloanelor, mijloacelor de măsurare, mostrelor-etalon transportate în scopul verificării şi atestării metrologice.

Hotărîrea privind aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pe anul 2010. Bugetul va constitui: la venituri 10,1 milioane lei, la cheltuieli 13,6 milioane lei, cu un deficit de 3,5 milioane lei, bani care sînt acoperiţi din soldul, care va fi la data de 1 ianuarie 2010.

Proiectul legii privind modificarea şi completarea unor acte legislative (privind sistemul notarial). Se propune desfiinţarea instituţiei avocaţilor de stat, ca fiind în contradicţie cu principiile notariatului latin şi generînd cheltuieli publice ineficiente, precum şi posibile prejudicii ce vor fi suportate de stat. Notarii de stat se vor putea transforma în notari publici, la cerere.

Notă ADEPT: Fracţiunea PCRM a criticat proiectul, invocînd necesitatea asigurării accesului populaţiei rurale la serviciile notariale cu un cost accesibil şi eventuale cheltuieli, generate de reorganizările iminente.

Proiectul legii pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2009. Conform prognozelor macroeconomice actualizate, în anul 2009 Produsul Intern Brut (PIB) va atinge valoarea nominală de 59,5 miliarde lei, cu o descreştere reală de 9% faţă de anul 2008, deşi iniţial a fost prevăzută o creştere de 6 la sută. La 31 octombrie 2009, deficitul bugetului public naţional a constituit 2,8 miliarde lei faţă de suma anual prevăzută al deficitului de 574 milioane lei. Ţinînd cont de rezultatele executării bugetului public naţional în primele zece luni şi de prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anul 2009, bugetul public naţional pe anul 2009 se estimează la venituri în sumă de circa 22,5 miliarde lei, iar la cheltuieli – în sumă de circa 27,8 miliarde lei, cu un deficit de circa 5,3 miliarde lei, ceea ce va reprezenta la sfîrşit de an aproximativ 9% faţă de PIB. Ca urmare a majorărilor şi reducerilor de cheltuieli, partea de cheltuieli a bugetului de stat este în descreştere netă cu 560 milioane lei sau cu 3,1 la sută comparativ cu ceea ce a fost iniţial aprobat în bugetul pe anul 2009. La rîndul lor, cheltuielile pe componenta de bază se reduc cu 350 milioane lei, proiecte finanţate din surse externe 529 milioane lei, cheltuielile de mijloace şi fonduri speciale se majorează cu 352,48 milioane lei respectiv. Soldul datoriei de stat la 31 decembrie 2009 va constitui 16 miliarde 605 milioane lei. Deficitul va fi finanţat din surse interne – din emisia valorilor mobiliare de stat 1 miliard 600 milioane lei şi surse externe – în total 3 miliarde 730 milioane lei.

Proiectul legii pentru completarea unor acte legislative (privind sistemul de executare). Se urmăreşte scopul eficientizării sistemului de executare a hotărîrilor judecătoreşti, prin acordarea posibilităţii accesării gratuite, a registrelor de stat care conţin informaţia necesară pentru exercitarea măsurilor de executare silită.

Proiectul legii pentru modificarea articolului 54 din Codul contravenţional. Se propune excluderea din Cod a sancţiunii expulzării pentru încălcarea legislaţiei cu privire la cultele religioase. Propunerea este determinată de practica CEDO (cazul Mitropolia Basarabiei şi alţii contra Moldovei).

3. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

Ministrul afacerilor externe şi integrării europene a informat deputaţii despre abţinerea RM de la votarea Rezoluţiei ONU despre condamnarea manifestărilor neo-naziste. Conform ministrului, decizia de abţinere pe marginea acestei rezoluţii a fost luată chiar de Guvernul în 2005 şi reconfirmată prin votul său de abţinere în 2006, 2007 şi 2008, prin urmare, PCRM ar fi trebuit să cunoască motivele şi argumentele. Votul de abţinere a fost determinat de lipsa de echilibru al textului final care reflectă insuficient atît propunerile redacţionale avansate de mai multe delegaţii, cît şi preocupările pentru o abordare neselectivă a practicilor rasiale şi nu are nici o legătură cu calificarea propriu-zisă a manifestărilor neonaziste.

Întrebări. Interpelări

Deputatul PCRM Svetlana Rusu a solicitat explicaţii privind afirmaţia ministrului sănătăţii că va elibera din funcţii toţi comuniştii din Ministerul Sănătăţii.

Deputatul PCRM Igor Vremea a solicitat informaţii privind măsurile întreprinse în legătură cu conflictul din 7 noiembrie în raionul Cahul, în care a fost implicat batalionul cu Destinaţie Specială "Fulger".

Deputatul PL Valeriu Munteanu a solicitat informaţii despre posibila sustragere de către ex-demintari guvernamentali a unor importante sume de bani pentru procurarea spaţiului locativ personal.

Deputatul PL Gheorghe Brega a solicitat informaţii despre neregulile în administrarea finanţelor din partea Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, CNAM, constatate de Curtea de Conturi.

Deputatul PLDM Angel Agache a solicitat informaţii privind măsurile întreprinse de autorităţi în legătură cu contestarea calomnioasă a înregistrării PLDM, despre listele cetăţenilor audiaţi şi a colaboratorilor organelor de drept ce au audiat.

Declaraţii

Fracţiunea PCRM a dat citire unei declaraţii de dezaprobare a intenţiilor de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova şi legislaţiei electorale.

Deputatul PL Mihai Ghimpu a prezentat o declaraţie privind schemele mafiote în importul cărnii, peştelui şi al altor produse.

Guvern

1. Numiri. Demisii

• Andrei Popov, deputat în Parlament (fracţiunea PDM) este numit viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene;
• Victor Barbăneagră este numit viceministru al Finanţelor;
• Viceminiştri ai Economiei sînt numiţi Sergiu Ciobanu şi Ilarion Popa;
• Lucia Spoială este numită director al Biroului Naţional de Statistică;
• director al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a fost numit Vasile Grama;
• Ludmila Dumitraş este numită director al Agenţiei Turismului;
• viceminiştri ai Mediului sînt numiţi Ion Apostol şi Corneliu Mîrza;
• Tatiana Potîngă şi Loreta Handrabura au fost numite viceminiştri ai Educaţiei;
• viceministru al Culturii a fost numit Gheorghe Postică;
• viceminiştri ai Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei au fost numiţi Ana Vasilachi şi Vadim Pistrinciuc;
• viceminiştri ai Sănătăţii au fost numiţi Mihai Magdei şi Gheorghe Ţurcan;
• în funcţiile de viceminiştri ai Tineretului şi Sportului sînt numiţi Nicolae Andronache şi Oleg Ţulea;
• viceministru al Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor a fost numită Dona Şcola;
• Eduard Bănăruc este numit viceministru de stat;
• Gheorghe Arpentin, Ştefan Chitoroagă şi Vasile Bumacov sînt numiţi viceminiştri ai agriculturii şi industriei alimentare;
• Dumitru Ursachi este numit viceministru al afacerilor interne;
• Gheorghe Susarenco este numit viceministru al justiţiei.

Guvernul i-a eliberat din funcţii pe:

• Nicolae Eşanu (viceministru al Justiţiei);
• Galina Bulat (viceministru al Educaţiei);
• Ion Munteanu (viceministru al Culturii)
• Oleg Lozan (viceministru al Sănătăţii);
• Vladimir Golovatiuc (director general al Biroului Naţional de Statistică).

2. Hotărîri

Hotărîrea pentru aprobarea Programului de stabilizare şi relansare economică pentru anii 2009–2011. Documentul este axat pe trei priorităţi: – stabilizarea şi optimizarea finanţelor publice; – relansarea activităţii economice; – asigurarea unei protecţii sociale eficiente. Se prevede majorarea a accizelor pentru autoturismele de lux, ţigări şi băuturi alcoolice; majorarea cotelor impozitelor pe venit din cîştigurile obţinute la jocurile de noroc; reducerea poverii administrative şi fiscale pentru desfăşurarea afacerilor; facilitarea accesului antreprenorilor la mijloacele financiare pentru iniţierea şi dezvoltarea afacerilor şi stimularea investiţiilor publice şi private. Costurile acţiunilor anticriză, incluse în Program, sînt evaluate la circa 10 miliarde de lei.

Hotărîrea privind Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind micul trafic de frontieră. Este aprobat Acordul semnat la 13 noiembrie 2009 la Bucureşti, iar MAEIE urmează, în comun cu Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi Serviciul Grăniceri, să întreprindă măsurile necesare pentru realizarea prevederilor Acordului.

Hotărîrea cu privire la zilele de muncă şi odihnă din luna decembrie 2009 şi din lunile ianuarie-martie 2010. Conform documentului, se consideră zilele de 25 decembrie 2009 şi 4–6 ianuarie 2010 – zile de odihnă, iar zilele de sîmbătă, 19 decembrie 2009, 16 ianuarie 2010, 13 februarie 2010 şi 13 martie 2010 – zile lucrătoare.

Hotărîrea privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2010. Cuantumul prognozat va constitui 2950 lei.

3. Şedinţe. Decizii

Selectarea membrilor Consiliului Naţional pentru Participare

Guvernul a lansa iniţiativa de creare a Consiliului Naţional pentru Participare în scopul consultării societăţii civile, mediului de afaceri şi medii academice, în procesul de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare şi actualizare a documentelor de planificare strategică a ţării. Consiliul Naţional pentru Participare va activa sub auspiciile Primului Ministru, avînd la bază două componente: . participarea în procesul de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor naţionale; – crearea cadrului instituţional de consultare la nivelul autorităţilor publice centrale.

Notă ADEPT: Un Consiliu similar a fost constituit în vara anului 2008, însă activitatea acestuia a fost suspendată.

Bilanţul vizitei la Bucureşti

Prim-ministrul a informat că:

• a participat la Summit-ul şefilor de guverne din ţările Iniţiativei Central Europene (ICE);
• a avut întrevederi bilaterale, în cadrul Summit-ului ICE, cu şefii delegaţiilor Cehiei şi Poloniei, cu Preşedintele Băncii Europene de Investiţii şi cu Preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare;
• în cadrul vizitei de lucru după încheierea lucrărilor Summit-ului ICE, au avut loc întrevederi bilaterale cu Preşedintele României, Preşedintele Senatului României, Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Prim-ministrul în exerciţiu al României;
• prim-ministrul a avut întrevederi şi cu studenţii moldoveni, care îşi fac studiile în România, cu oamenii de afaceri şi investitori străini;
• a fost semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind micul trafic de frontieră. La nivel de miniştri de externe, au fost semnate: Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat dintre România şi Republica Moldova; Protocolul de amendare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor;
• în cadrul vizitei, s-a decis: relansarea discuţiilor la nivel de experţi în vederea semnării acordurilor/tratatelor de bază şi de frontieră dintre Republica Moldova şi România, organizarea unor şedinţe comune a Guvernelor RM şi României (eventual de două ori pe an), deschiderea cît mai rapidă a Consulatelor României la Bălţi şi Cahul, precum şi a Consulatului RM la Iaşi, amenajarea şi (re)deschiderea a altor poduri peste Prut distruse în timpul celui de-al doilea Război mondial.

Situaţia agenţilor economici din ramura viti-vinicolă

Discuţia din cadrul şedinţei convocate la Guvern s-a axat pe situaţia creată în ramura viti-vinicolă, problemele care există şi identificarea soluţiilor necesare. Participanţii au menţionat că cele mai stringente probleme cu care se confruntă la momentul de faţă ţin de stocurile de produse vinicole, lipsa pieţelor de desfacere şi datoriile financiare pe care le au faţă de băncile comerciale. Prim-ministrul a informat despre eforturile depuse de Guvern în domeniul dat: – anularea aplicării mărcii comerciale de stat la exportul de produse vinicole; – abordarea problemelor exportului cu Prim-ministrul Ucrainei şi Prim-ministrul Federaţiei Ruse etc.

Preşedinţie

1. Decrete

Preşedintele Republicii Moldova a semnat un decret privind numirea unor noi membri în Consiliul Suprem de Securitate:

• Iurie Richicinschi, şeful Serviciului Consiliului Suprem de Securitate al Aparatului Preşedintelui (secretar);
• Anatolie Şalaru, ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor (membru);
• Dorin Drăguţan, Guvernatorul Băncii Naţionale (membru).

Distincţia "Ordinul de Onoare" a fost conferită:

• lui Alexandru Oleinic, ministrul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, a fost decorat cu "Ordinul de Onoare";
• lui Alecu Reniţă, preşedinte al Mişcării Ecologiste din Moldova, director al publicaţiei periodice "Natura";
• lui Krzysztof Suprowicz, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polonia în Republica Moldova.

Interpretul Dan Bălan a fost distins cu titlul de "Maestru în Artă".

Distincţia "Om Emerit" a fost conferită lui Semion Ropot, director adjunct al Î.S. "Monitorul oficial".

Decrete privind rechemarea din funcţii a unor ambasadori ai RM:

• Lidia Guţu (ambasador în Republica Bulgaria);
• Ion Robu (ambasador în Republica Azerbaidjan şi în Georgia);
• Valerian Cristea (ambasador în Republica Cehă);
• Victoria Iftodi (ambasador în Republica Franceză);
• Eugenia Kistruga (reprezentant permanent pe lîngă Consiliul Europei);
• Valeriu Bobuţac (ambasador în Republica Belarus).

Politici economice

1. Piaţa muncii

Statistici bune peste vremuri grele…

Potrivit datelor BNS, în ianuarie-octombrie 2009 salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională a constituit cca 2700 lei (245 USD) şi s-a mărit faţă de perioada similară a anului precedent cu aproape 9%. Salariul real în aceiaşi perioadă de timp s-a majorat la fel cu 9%. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 2341 lei (213 USD)şi a crescut faţă de aceiaşi perioada a anului trecut cu 22%, în sectorul real al economiei – cca 2903 lei (264 USD) şi a crescut cu 5% faţa de perioada similară a anului precedent.

În luna octombrie remunerarea medie a unui salariat a fost de 2686 lei (244 USD). Comparativ cu luna octombrie a anului precedent salariul mediu lunar s-a mărit cu cca 3%, iar cel real cu 4,6%. În sectorul real salariul mediu lunar a înregistrat 2890 lei (263 USD), într-o uşoară scădere faţă de anulu trecut. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 2334 lei (212 USD), şi a crescut cu peste 13% faţă de perioada similară a anului trecut. Figura 1 scoate in evidenţă ponderea în procente a salariilor medii pe diferite sectoare de activitate din salariul mediu pe economie.

Figura 1. Salariile medii pe sectoare de activitate, în % din media pe economie (ian.-oct. 2009)



Sursa: Datele BNS şi calculele autorului

Salariul mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2010, este propus în valoare de 2950 lei, cu 200 de lei mai mare decît cel care "va fi" înregistrat, potrivit autorităţilor, în anul curent. Salariul mediu lunar pîna la finele acestui an, potrivit prognozelor, va fi de 2750 de lei.

2. Sistemul bancar

Diferenţa dobînzilor la credite si depozite este relativ mare pe sistem…

Pe fondul unor situaţii relativ instabile din sectorul bancar, băncile nu reduc dobînzile la credite proporţional cu reducerea dobînzilor la depozite. Diferenţa de dobîndă dintre credite şi depozite a crescut de la începutul anului de peste 2.5 ori, respectiv prin scăderea mai rapidă a ratei dobînzii la depunerile bancare decît la credite, atît în monedă naţională, cît şi în valută străină. După nouă luni cinci din cele 15 bănci licenţiate erau pe pierdere, veniturile pe sistemul bancar au scăzut de zece ori, astfel că băncile încearcă să-şi mărească profitul, iar cel mai uşor o pot face prin scăderea mai rapidă a dobînzii la depozite decît cea la credite, estimează unii analişti financiari, cît şi factori bancari.

Şi indicatorii rentabilităţii activelor şi capitalului acţionar a căzut dramatic. Iar ponderea creditelor nefavorabile în totalul creditelor a crescut mai bine de două ori, constituind cca 13% la sfîrşitul lunii septembrie. Totodată, dacă în primele două luni ale anului marja dintre dobînzile la credite şi depozite în lei era de circa trei puncte procentuale, în septembrie a ajuns la 8.27 p.p. Şi diferenţa dintre dobînzile la creditele şi depozitele în valută străină a crescut semnificativ, de la 1.39 p.p. în ianuarie şi 2.39 p.p. în februarie la 7.01 p.p. în septembrie.

În pofida aparenţelor relativ mai descurajatoare pentru deponenţi, aceştia continuă să-şi aducă banii la bancă. Astfel în luna septembrie depozitele noi la termen ale populaţiei s-au ridicat la 2,53 miliarde lei (230 milioane USD), cu puţin peste valoarea economiilor constituite în august. Putem doar presupune ce nivel ar atinge acestea, dacă s-ar fi menţinut ratele de la început de an. După ce s-au văzut cu lichidităţi disponibile importante, băncile însă nu-şi mai pot permite să împrumute bani scumpi care te-ai mira de vor fi solicitaţi de companii şi populaţie (www.businessexpert.md).

3. Sectorul real

Industria este in declin…

Statistică oficială arată că în ianuarie-octombrie 2009 întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producţie în valoare de peste 18,44 miliarde lei (1,67 miliarde USD) în preţuri curente. Indicele volumului producţiei industriale faţă de ianuarie-octombrie 2008 a constituit 75,9% în preţuri comparabile (în primele 9 luni ale anului curent indicele respectiv a constituit 75,7%). În luna octombrie curent faţă de octombrie 2008 acest indice a marcat 77,4%.

Declinul producţiei industriale, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2008, a fost determinat de reducerea producţiei în: industria extractivă cu 32,2%, industria prelucrătoare – cu 26%, sectorul energetic – cu 4,8%, ceea ce a cauzat micşorarea volumului total de producţie, respectiv, cu 0,6%, 23% şi 0,5%.

Micşorarea volumului producţiei industriale în ansamblu în perioada vizată a fost cauzată de reducerea acestuia în special la întreprinderile cu următoarele activităţi principale de industrie: producţia altor produse din minerale nemetalifere (fabricarea sticlei, cimentului, varului şi ipsosului, elementelor din beton, ipsos şi ciment etc.) – cu 41,6% (ponderea în total producţie industrială constituie 9,7%); fabricarea de articole de îmbrăcăminte – cu 14,2% (ponderea- 9,6%); fabricarea vinului – cu 23,9% (ponderea – 7,1%); fabricarea produselor lactate – cu 8,9% (ponderea – 5,5%); producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne – cu 21,4 % (ponderea – 4,5%); prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor – cu 39,0% (ponderea – 3,5%), fabricarea băuturilor alcoolice distilate, fabricarea produselor textile etc.

Transnistria

EUBAM criticat de autorităţile transnistrene

Comitetul vamal al Transnistriei şi-a exprimat nemulţumirea faţă de faptul că Misiunea Uniunii Europene pentru Asistenţă la Frontieră (EUBAM) nu contribuie la reluarea cooperării vamale între instituţiile specializate ale Republicii Moldova şi Transnistriei. Drept prilej pentru reiterarea atitudinii negative faţă de EUBAM a servit faptul că acesta nu acreditează reprezentanţii vămii transnistrene la briefing-urile sale şi nici nu participă la cele convocate de autorităţile transnistrene. Reprezentanţii EUBAM au reacţionat prin sublinierea faptului că există posibilităţi în vederea facilităţii cooperării între serviciile vamale ale Republicii Moldova. De asemenea, a fost subliniat faptul că anterior au existat tentative de creare a unui cadru pentru ca reprezentanţii celor două servicii vamale să-şi expună punctele de vedere şi să propună soluţii pentru cooperare. EUBAM are un anumit rol în reglementarea transnistreană şi acesta prevede încurajarea serviciilor vamale ale părţilor în asigurarea circulaţiei mărfurilor şi cetăţenilor de pe cele două mauri ale Nistrului.

Autorităţile transnistrene cer retragerea forţelor de ordine moldoveneşti din Bender

În cadrul şedinţei Comisiei Unificate de Control (CUC) din 19 noiembrie partea transnistreană a cerut discutarea (ca de obicei) funcţionării forţelor de ordine ale Republicii Moldova în municipiul Bender. Potrivit reprezentanţilor Transnistriei forţele de ordine moldovene destabilizează activitatea organelor administraţiei municipiului şi provoacă tensiuni între cetăţeni. Ei invocă şi faptul că poliţia moldovenească ar fi provocat "agresiunea militară" în 1992, lucru care ar explica atitudinea negativă a locuitorilor municipiului faţă de poliţişti, numărul cărora ar fi în prezent de cîteva ori mai mare decît cel stabilit în 1992 în conformitate cu Acordul privind principiile reglementării paşnice a conflictului armat. Potrivit membrilor CUC din partea Transnistriei grupul operativ de investigaţie, constituit în 1992 demult şi-a încheiat activitatea şi nu mai există nicio justificare pentru ca miliţia transnistreană şi poliţia moldovenească să activeze în paralel pe teritoriul municipiului Bender. În această ordine de idei, sovietul municipal din Bender a adoptat decizii privind interzicerea activităţii poliţiei pe teritoriul municipiului. Co-preşedintele CUC din partea Transnistriei, Oleg Beleacov, insistă ca organele de ordine ale Transnistriei şi Republicii Moldova să activeze în zona de securitatea în baza principiului teritorial. La rîndul său, reprezentantul Chişinăului în CUC a menţionat că discuţiile pe marginea subiectului invocat nu au vreo perspectivă.

Încercări de aplanare a conflictul constituţional

Conflictul dintre Sovietul suprem şi administraţia prezidenţială privind adoptarea unei constituţii noi în Transnistria a fost temporar stopat în vederea găsirii unui compromis. Sovietul suprem a cerut formarea unei comisii de conciliere cu reprezentare pe baze de paritate, care să faciliteze ajungerea la un numitor comun, acesta fiind, în orice caz, legat de armonizarea cu normele constituţionale ale Federaţiei Ruse. Însă rămîn fără răspunsuri un şir de întrebări privind modul de constituirea a comisiei şi funcţionarea acesteia, precum rămîn neclare problemele referitoare la documentul care urmează a fi elaborat de comun acord – textul unei constituţii noi sau amendamente la titlul III, referitor la funcţionare instituţiilor publice, a constituţiei existente. În aceste circumstanţe, grupurile de presiune şi organizaţiile afiliate administraţiei lui Smirnov au relansat iniţiativa propagandistică. Astfel, Consiliul unit al colectivelor de muncă a anunţat colectarea pînă la 25 decembrie unui număr de 15 mii de semnături în vederea iniţierii unui referendum pentru adoptarea textului constituţiei, elaborat de administraţia lui Smirnov.

Relaţii externe

1. Integrare europeană

Forumul Societăţii Civile din cadrul Parteneriatului Estic (FSC PE)

Pe 16–17 noiembrie, la Bruxelles, s-a desfăşurat primul Forum al Societăţii Civile din cadrul Parteneriatului Estic, la care au participat circa 240 de reprezentanţi ai societăţii civile din cele şase ţări beneficiare ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina), statele-membre ale UE, organizaţii internaţionale, reprezentanţi ai instituţiilor europene etc. Forumul îşi propune să faciliteze dialogul şi cooperarea dintre actorii societăţii civile şi guvernele din cele şase ţări ale Parteneriatul Estic şi din statele-membre ale UE cu instituţiile europene în vederea atingerii cît mai complete a obiectivelor Parteneriatului Estic privind dezvoltarea economică şi socială şi buna guvernare a statelor vizate. Din partea Moldovei, la forum au participat 20 reprezentanţi ai societăţii civile, dintre care 2 – Natalia Cojohari (CNTM) şi Sorin Mereacre (Fundaţia Eurasia Moldova) au fost aleşi în Comitetul de Coordonare al FSC PE. Forumul şi-a desfăşurat lucrările în cadrul a patru grupuri tematice de lucru pentru elaborarea recomandărilor privind căile de implementare a instrumentelor oferite de Parteneriatul Estic:

• Democraţia, drepturile omului, buna guvernare şi stabilitatea;
• Integrarea economică şi convergenţa cu politicile UE;
• Mediul, schimbarea climei şi securitatea energetică;
• Contactele inter-umane

Recomandările urmează să fie prezentate miniştrilor afacerilor externe ai statelor participante la Parteneriatul Estic care se vor reuni pe 8 decembrie 2009 la Bruxelles. Forumul Societăţii Civile din cadrul Parteneriatului Estic se va întruni o dată pe an pentru consultarea şi monitorizarea activităţii Parteneriatului Estic, iar în perioadele dintre reuniuni, activitatea curentă va fi asigurată de Comitetul de Coordonare al FSC PE.

Vizita Comisarului European pentru Relaţii Externe şi Politica de Vecinătate la Chişinău

În perioada 26–27 noiembrie, Benita Ferrero-Waldner, Comisarul European pentru Relaţii Externe şi Politică Europeană de Vecinătate a întreprins o vizită de lucru la Chişinău. În timpul vizitei, Benita Ferrero-Waldner s-a întîlnit cu Preşedintele în exerciţiu şi Preşedintele Parlamentului, Mihai Ghimpu; Primul Ministru, Vlad Filat; Viceprim-ministru şi Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă; precum şi cu candidatul la postul de Preşedinte, Marian Lupu; membrii opoziţiei şi cu reprezentanţi ai societăţii civile. În cadrul întrevederilor cu oficialii şi deputaţii moldoveni, Comisarul European a avut un mesaj de susţinere a Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, declarînd interesul UE pentru accelerarea dezvoltării relaţiilor cu Republica Moldova, utilizînd la maximum oportunităţile oferite de Parteneriatul Estic. Potrivit Comisarului European, o primă prioritate este negocierea unui nou acord moldo-comunitar, care va prevedea şi instituirea unei Zone de Liber Schimb Profunde şi Comprehensive între UE şi Republica Moldova. În cazul cînd Moldova îşi va demonstra angajamentul pe parcursul negocierilor, noul acord ar putea să poarte denumirea de "Acord de Asociere". Un obiectiv mai îndepărtat este liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, însă despre iniţierea negocierilor asupra acestui subiect se va discuta deja la următoarea şedinţă a Consiliului de Cooperare UE-RM din 21 decembrie.

De asemenea, Benita Ferrero-Waldner a declarat despre disponibilitatea Uniunii Europene de a oferi Moldovei asistenţa tehnică şi financiară necesară pentru consolidarea reformelor democratice şi depăşirea consecinţelor crizei economice. Iniţial, UE va oferi Moldovei un Pachet de asistenţă "pentru susţinerea democraţiei", destinat cooperării parlamentare, în valoare de 4 mln. euro şi un Pachet de suport bugetar în valoare de 26 mln. euro. Ulterior, Moldova va putea beneficia şi de un Pachet de asistenţă macrofinanciară destinat pentru suplimentarea creditului care urmează să fie acordat Moldovei de FMI.

Totodată, Comisarul European a reiterat că apropierea Moldovei de UE şi chiar acordarea unei perspective europene va depinde de capacitatea ţării de a implementa reformele şi a respecta angajamentele asumate faţă de Uniunea Europeană.

Reuniunea Troicii COPS UE-Moldova

Pe 25 noiembrie, la Bruxelles a avut loc reuniunea Troicii COPS (Comitetul pentru politică şi securitate) UE-Moldova. Delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de Natalia Gherman, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Pe agenda reuniunii s-au aflat teme legate de ultimele evoluţii politice şi economice din Republca Moldova, dialogul UE-Moldova, procesul de reglementare a problemei transnistrene şi cooperarea cu EUBAM. Delegaţia moldovenească şi-a expus viziunea asupra obiectivelor pe termen scurt în relaţiile dintre Moldova şi UE: negocierea noului acord moldo-comunitar în forma unui Acord de Asociere ce ar viza apropierea consolidată de UE prin redimensionarea dialogului politic, formarea unei zone de liber schimb, extinderea colaborării sectoriale şi subordonarea contactelor în domeniul justiţiei şi afacerilor interne obiectivului liberalizării regimului de vize.

A II-a Reuniune de nivel înalt a Parteneriatului de Mobilitate

Cea de-a II-a reuniune de nivel înalt a Parteneriatului de Mobilitate a avut loc pe 23 noiembrie, la Bruxelles. Subiectul principal al reuniunii a fost evaluarea rezultatelor primului an de implementare a Parteneriatului de Mobilitate, semnat la 5 iunie 2008. Delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de Natalia Gherman, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. În calitate de realizări au fost menţionate proiectele în domeniul consolidării capacităţilor autorităţilor naţionale prin preluarea celor mai bune practici şi standarde europene în domeniul migraţional şi de azil, dezvoltarea proiectelor privind reîntoarcerea voluntară şi reintegrarea lucrătorilor migranţi pe piaţa muncii din Moldova, dezvoltarea pieţei muncii locale şi consolidării legăturilor cu diaspora moldovenească, precum şi în domeniul managementului frontierei şi securităţii documentelor. Comisia Europeană a salutat determinarea autorităţilor moldoveneşti de a utiliza oportunităţile oferite de Parteneriatul de Mobilitate pentru a completa şi susţine eforturile Guvernului în avansarea spre liberalizarea regimului de vize.

La reuniune au fost identificate şi noi linii directorii de activitate pentru perioada imediat următoare în cadrul Parteneriatului. diminuarea consecinţelor migraţiei în domeniul sănătăţii, crearea profilului migraţional şi utilizării acestuia în procesul de elaborare a politicilor naţionale, noile iniţiative ale statelor membre ale UE în cadrul Programului Tematic al Comisiei Europene în domeniul migraţiei circulare, combaterii traficului de fiinţe umane, consolidării diasporei şi comunităţilor moldoveneşti de peste hotare şi stabilirea legăturilor de cooperare cu ţara de origine. (potrivit Moldpres)

2. Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Potrivit declaraţiilor Viceprim-ministru, Ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă făcute în cadrul conferinţei de presă din 26 noiembrie 2009, relaţiile Moldovei cu România au fost practic deblocate. Vizita prim-ministrului Vlad Filat la Bucureşti din 14 noiembrie şi semnarea celor trei acorduri bilaterale vine să confirme spusele ministrului. În plus, spre deosebire de fostele autorităţi de la Chişinău, guvernul actual a acceptat deschiderea a 13 secţii de votare pe teritoriul Republicii Moldova pentru alegerile prezidenţiale române, iar la 18 noiembrie Guvernul Republicii Moldova aprobat Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind micul trafic de frontieră. Semnale pozitive vin şi din partea română. La şedinţa sa din 25 noiembrie, guvernul României a decis să înainteze Parlamentului român o iniţiativă legislativă de acordare Guvernului Republicii Moldova a unui sprijin financiar nerambursabil în sumă de 100 milioane lei, precum şi a unui ajutor de urgenţă cu titlu gratuit de 4000 000 de doze de vaccin cu tulpină pandemică.

Notă ADEPT: În presa română a fost intens vehiculată ideea că o parte din acţiunile autorităţilor de la Bucureşti întreprinse faţă de Republica Moldova (e.g modificarea legii cetăţeniei prin facilitarea procedurii de obţinerii cetăţeniei pentru cetăţenii moldoveni) au mai degrabă o tentă electorală şi nu fac parte dintr-un program de dezvoltare a relaţiilor bilaterale, dovadă fiind dublarea în acest an a taxei consulare pentru obţinerea permisului de şedere în România pentru cetăţenii moldoveni.

Republica Moldova – Rusia

În perioada respectivă, autorităţile moldoveneşti au continuat eforturile de a readuce "la normalitate" relaţiile cu Federaţia Rusă. Pe 20 Întrevederea dintre prim-miniştrii rus şi moldovean care a avut loc pe 20 noiembrie, la Ialta, în cadrul Consiliului şefilor de guvern al Comunităţii Statelor Independente (CSI) a permis elucidarea problemelor existente în relaţiile bilaterale, cum ar fi: exportul produselor moldoveneşti pe piaţa rusă, şederea emigranţilor moldoveni pe teritoriul Federaţiei Ruse, livrarea gazelor naturale ruseşti. Totodată, au fost discutate subiectele reglementării conflictului transnistrean în formatul 5+2 şi cel al creditului rus de 150 mln dolari. Potrivit prim-ministrului Filat decizia finală asupra creditului rus va fi luată după ce vor fi finalizate negocierile la nivel tehnic. Ca urmare a discuţiilor de la Ialta, pe 26 noiembrie, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Valeriu Cosarciuc, a efectuat o vizită de lucru la Moscova, unde a examinat cu Ghenadie Onişcenko, şeful inspecţiei sanitare ruse "Rospotrebnadzor", problemele ce ţin de eliminarea barierelor la exporturile producţiei agricole moldoveneşti pe piaţa rusă. În urma discuţiilor s-a decis deschiderea a încă 6 terminale vamale pentru livrarea producţiei moldoveneşti pe piaţa rusă (primele două vor fi deschise la Breansk şi Sankt Petersburg) şi acordarea dreptului de a exporta vinuri în Rusia pentru încă 45 de întreprinderi suplimentar la cele 36 existente. Ultimele, în schimb, vor fi scoase din regimul discriminatoriu de monitorizare.

Un alt rezultat al discuţiilor de la Ialta a fost desfăşurarea pe 26 noiembrie la Chişinău a consultărilor în materie consulară dintre ministerele afacerilor externe ale Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse. Potrivit uni comunicat MAEIE, pe agenda consultărilor s-au aflat subiecte ce ţin de implementarea tratatelor şi convenţiilor în domeniul consular, însă o atenţie deosebită a fost acordată problemei regimului de şedere a cetăţenilor moldoveni pe teritoriul Federaţiei Ruse, repatrierii copiilor minori aflaţi fără însoţitor, combaterii migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane. În urma discuţiilor, partea rusă s-a arătat disponibilă să examineze propunerea de scutire a cetăţenilor moldoveni de obligativitatea de a fi înregistraţi pe teritoriul Federaţiei Ruse atunci cînd şederea lor nu va depăşi 90 de zile, precum şi să iniţieze negocierea proiectului de acord cu privire la cooperarea în domeniul repatrierii victimelor traficului de fiinţe umane, traficului de copii, traficului ilegal de migranţi, copiilor neînsoţiţi şi migranţilor aflaţi în dificultate.

Republica Moldova – Ucraina

Republica Moldova continuă eforturile de relansare a relaţiilor cu Ucraina şi de depăşire a problemelor existente în relaţiile bilaterale, la sfîrşitul lunii noiembrie avînd loc o întrevedere între prim-miniştrii moldovean şi ucrainean la Ialta în cadrul Consiliului Şefilor de Guverne al CSI, precum şi consultări moldo-ucrainene la nivel de viceminiştri de externe la Kiev. Potrivit comunicatului de presă al guvernului, în urma întrevederii de la Ialta, prim-ministrul moldovean Vlad Filat şi cel ucrainean Iulia Timoşenko s-au înţeles să micşoreze taxele pentru tranzitul băuturilor alcoolice moldoveneşti prin Ucraina şi să asigure libera circulaţie a cetăţenilor moldoveni pe teritoriul Ucrainei, anulînd definitiv obligaţia impusă de Ucraina de a deţine 1100 euro. Ulterior, pe 30 noiembrie, Andrei Popov, viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a participat la o rundă de consultări moldo-ucrainene, la care s-a încercat identificarea unor formule de compromis reciproc pentru depăşirea problemelor bilaterale: demarcarea frontierei (inclusiv cazul Palanca), chestiuni legate de proprietatea unor obiective moldoveneşti pe teritoriul ucrainean, cooperarea ecologică în bazinul rîului Nistru, relansarea activităţii Comisiei interguvernamentale de cooperare comercial-economică, anularea definitivă a garanţiilor financiare la trecerea cetăţenilor moldoveni pe teritoriul ucrainean. De asemenea, a fost abordat subiectul cooperării trilaterale Moldova – Ucraina – UE, inclusiv în cadrul Parteneriatului Estic.

Republica Moldova – Italia

Pe 24 noiembrie, Viceprim-ministru şi Ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă a întreprins o vizită de lucru la Roma, unde s-a întîlnit atît cu oficialităţi italiene, cît şi cu reprezentanţi ai diasporei moldoveneşti în Italia. În urma unei întrevederi bilaterale cu ministrul italian de externe, Franco Frattini, ultimul a declarat că Italia este gata să joace "un rol crucial" în promovarea parcursului european al Republicii Moldova, în special în procesul de negociere a Acordului privind liberalizarea regimului de vize. Potrivit unui comunicat Moldpres, Franco Frattini a apreciat înalt caracterul cooperant al comunităţilor moldoveneşti din Italia, declarînd că partea italiană a decis să demareze pregătirile pentru negocierea cu autorităţile de la Chişinău a unui Acord privind protecţia socială a cetăţenilor moldoveni aflaţi în Italia. În vederea aprofundării şi diversificării cooperării comercial-economice între Moldova şi Italia, în scurt timp la Chişinău va fi organizat un forum moldo-italian al oamenilor de afaceri.

3. Cooperare multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii CEDO

În perioada dată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat hotărîrile sale în următoarele cauze: Flux c. Moldovei (nr. 7) şi Ipteh SA şi alţii c. Moldovei. În prima cauză Curtea a constatat violarea dreptului la libertatea exprimării şi a decis acordarea reclamantului 12.25 (taxa de stat) euro cu titlu de daune materiale, 3,000 euro cu titlu de daune morale şi 1,800 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli. În cel de-al doilea caz, Curtea a constatat violarea dreptului la un proces echitabil şi dreptului la protecţia proprietăţii, urmînd să stabilească modalitatea şi mărimea despăgubirilor într-o şedinţă viitoare.

Republica Moldova – CSI

Pe 20 noiembrie, la Ialta a avut loc reuniunea Consiliului Şefilor de Guverne al Comunităţii Statelor Independente. Pe agenda reuniunii s-au aflat 26 de subiecte, majoritatea de ordin economic, printre care cele mai importante au fost: colaborarea statelor CSI în depăşirea consecinţelor crizei financiar-economice, optimizarea colaborării în domeniul energetic, dezvoltarea coridoarelor de transport în regiune, amplificarea colaborării în sfera inovaţională etc. În cadrul conferinţei de presă ce a urmat după reuniune, Vlad Filat a dat asigurări că Republica Moldova îşi va îndeplini obligaţiile pe care le are în cadrul CSI şi a accentuat importanţa colaborării comercial-economice în cadrul acestei organizaţii. Începînd cu 1 ianuarie 2010, Preşedinţia CSI va fi preluată de către Federaţia Rusă, iar următorul Summit al Şefilor de Guverne al CSI va avea loc pe data de 21 mai, 2010, la Moscova.