versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

BOP la sfîrşit şi început de guvernare…, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1. Acte legislative

Legea pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2009. Conform proiectului prezentat în Parlament, bugetul public naţional pe anul 2009 se estimează la venituri în sumă de circa 22,5 miliarde lei, iar la cheltuieli – în sumă de circa 27,8 miliarde lei, cu un deficit de circa 5,3 miliarde lei.

Legea pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009. Sînt redistribuite unele poziţii de cheltuieli, majorarea Fondului de protecţie a familiilor cu copii, a Fondului de şomaj şi micşorarea Fondului de recuperare a sănătăţii, cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului public de asigurări sociale.

Legea pentru modificarea şi completare a unor acte legislative. Se prevede că atribuţiile ce ţin de realizarea politicii Guvernului în domeniul administraţiei publice locale să fie exercitate de către Cancelaria de Stat, prin intermediul oficiilor sale teritoriale, conduse de "reprezentanţii Guvernului în teritoriu", cu statut de persoane de demnitate publică.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Documentul prevede excluderea normelor care instituie obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale sau statului de a acorda spaţiu locativ în condiţii prioritare unor categorii de persoane (procuratura, poliţie, cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl, victimele represiunilor politice, deputaţi în parlament, judecători ş.a.).

Legea privind modificarea articolului 1 din Legea cu privire la folosirea unor bunuri imobile. Prin modificarea respectivă, adoptată prin derogare, terenul alocat anterior Curţii Supreme de Justiţie a fost transmis în scopul construirii sediului Ambasadei Republicii Federale Germania în Republica Moldova.

Notă ADEPT: Modificările sînt motivate prin aceea că Curtea Supremă de Justiţie nu dispune de mijloace financiare pentru efectuarea lucrărilor de construcţie. În acelaşi timp, CSJ a luat atitudine faţă de respectivul proiect, prin care, a considerat drept dăunător intereselor naţionale, contrar scopului justiţiei şi principiilor de activitate a puterii judecătoreşti într-o societate democratică, proiectul de Lege elaborat în scopul retragerii de la Curtea Supremă de Justiţie a imobilului din str. Mateevici 85 (Hotărîrea CSJ nr.7 din 09.11.2009).

Hotărîrea pentru aprobarea bugetului Curţii Constituţionale pe anul 2010. Bugetul Curţii va constitui la venituri în sumă de 5929,4 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 5929,4 mii lei, Guvernul urmează să includă respectiva sumă în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2010. În anul 2009 bugetul Curţii Constituţionale a constituit 5,47 milioane lei.

2. Declaraţii

Deputatul PCRM Galina Balmoş a prezentat o declaraţie privind modificarea Legea bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009.

Deputatul PCRM Ludmila Belcencova a prezentat o declaraţie privind situaţia din sfera audiovizualului.

Deputatul PLDM Liliana Palihovici a dat citire unei declaraţii privind Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi.

Guvern

1. Hotărîri

Hotărîri pentru aprobarea unor regulamente:

• privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia;
• privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Rezerve Materiale, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acesteia.

Hotărîrea cu privire la Comisia naţională extraordinară de sănătate publică. Se aprobă componenţa nominală a Comisiei şi regulamentul acesteia.

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare din Fondul de rezervă al Guvernului:

• pentru şedinţele unor consilii ale CSI au fost alocaţi peste 630 mii lei;
• pentru tratamentul unui deputat în Parlament Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare a Cancelariei de Stat i-au fost alocaţi 145 mii lei.

2. Şedinţe. Decizii

Întîlnire cu locuitorii din Palanca

Prim-ministrul Vlad Filat s-a întîlnit cu locuitorii satului Palanca din raionul Ştefan-Vodă, pentru a discuta aspecte legate de porţiunea de traseu Odesa-Reni, cu o lungime de 7,7 km, care trece pe teritoriul satului Palanca şi care, potrivit Tratatului de delimitare a frontierei moldo-ucrainene şi Protocolului adiţional, semnate în 1999, această porţiune a trecut în utilizarea părţii ucrainene. Locuitorii satului l-au informat pe Prim-ministru despre problemele de circulaţie şi de acces la propriile terenuri pe care le au din cauza grănicerilor ucraineni şi au menţionat problemele pe care le au cu unităţile comerciale amplasate de-a lungul porţiunii de traseu, activitatea cărora este practic blocată din cauza prezenţei grănicerilor şi a restricţiilor impuse de ei. Prim-ministrul Vlad Filat a menţionat că problema este importantă nu doar pentru localitatea Palanca, ci şi pentru întreaga ţară şi că ea ar trebui abordată în complex. Totodată, Tratatul privind delimitarea frontierei moldo-ucrainene urmează a fi îndeplinit, deoarece este un document internaţional în vigoare. Premierul i-a asigurat pe oamenii din Palanca că Guvernul va ţine cont de interesele lor în procesul de negocieri cu partea ucraineană şi a declarat că nu va semna documentul cu privire la transmiterea terenului adiacent porţiunii de traseu către Ucraina fără a se ajunge la un consens cu localnicii.

Întrevedere cu reprezentanţii companiilor petroliere

În cadrul şedinţei convocate la Guvern au fost abordate probleme ce ţin de importul şi comercializarea produselor petroliere pe piaţa internă, necesitatea modificării actelor normative ce reglementează activităţile de pe piaţa produselor petroliere. Participanţii la şedinţă au făcut un schimb de opinii privind modul în care se formează preţul la produsele petroliere şi Prim-ministrul a solicitat agenţilor economici din domeniu să trateze cu maximă responsabilitate acest aspect, să nu admită majorări nejustificate. Premierul a menţionat disponibilitatea Guvernului de a avea cu mediul de afaceri un dialog sincer şi eficient, iar reprezentanţii companiilor petroliere au declarat că nu vor admite majorări nejustificate.

Întrevedere cu conducătorii băncilor comerciale

La şedinţă a fost făcută o prezentare a situaţiei de pe piaţa valutară a Republicii Moldova, menţionîndu-se că situaţia înregistrată pe piaţa valutară nu trebuie să îngrijoreze populaţia, deoarece este un fenomen normal, un rezultat al consolidării rezervelor internaţionale de către BNM şi al procurărilor sezoniere de valută de către importatori. Guvernatorul BNM a dat asigurări să situaţia este stabilă, iar motive de îngrijorare nu există. La şedinţă a fost discutată şi situaţia din domeniul construcţiilor şi sectorul viti-vinicol.

Preşedinţie

1. Decrete

Este formată Comisia pentru reforma constituţională condusă de Preşedintele interimar al ţării, dl Mihai Ghimpu, din componenţa căreia fac parte 39 de persoane notorii, cu experienţă în diverse domenii de activitate. Comisia urmează să identifice şi analizeze lacunele sistemului constituţional existent, să elaboreze propunerile privind reforma constituţională. La Prima şedinţă a Comisiei, convocată la 4 decembrie 2009, s-a decis crearea unui grup de lucru pentru cercetări şi analize constituţionale, care să analizeze din perspective ştiinţifice lacunele sistemului constituţional, să identifice consecinţele politice, juridice, sociale sau de alt gen ale unor astfel de reglementări, să studieze cadrul constituţional al ţărilor cu o democraţie avansată pentru a prezenta o analiză comparată a instituţiilor constituţionale supuse noilor reglementări şi să elaboreze propuneri pentru reforma constituţională.

Mihai Balan este numit consilier al Preşedintelui Republicii Moldova, în probleme de politică externă şi integrare europeană.

Prin decret prezidenţial, Alexandru Roman a fost eliberat din funcţia de rector al Academiei de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova.

Domnii Alexandru Cuzneţov, Viorel Furdui şi Ion Manole au fost numiţi membri în Comisia de Certificare de pe lângă Ministerul Justiţiei.

Distincţia "Ordinul de Onoare" a fost conferită lui Petr Kypr, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Cehe în Republica Moldova.

Politici economice

1. Inflaţia şi preţurile

S-ar putea ca pentru 2009 să avem o inflaţie 0…

Statistica oficială arată că rata inflaţiei pentru luna noiembrie a fost în creştere cu 1% faţă de octombrie curent. Însă pentru cele 11 luni ale anului cumulativ aceasta a avut o valoare negativă -0,5%, adică avem deflaţie. Produsele alimentare s-au scumpit în luna trecută cu 1,6%, nealimentare – cu 0,9%, iar tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 0,2%. Această dinamică sau mai bine spus stare de fapt, o situaţie firească de altfel de stagnare a preţurilor pentru majoritatea produselor si serviciilor, a putut fi observată cu ochiul liber de simplii cetăţeni, fiind vorba fie de preţurile pentru locuinţe, la produse alimentare şi servicii prestate populaţiei etc.

Deci la prima vedere ar trebui să ne bucurăm dacă nu cumva acest indicator arată altceva în profunzime. Totuşi, este greu sa te gîndeşti la o combinaţie mai rea de factori decît există în acest caz, în primul rînd:

• scăderea consumului, care în mare parte a fost generată de micşorarea veniturilor populaţiei;
• scăderea remitenţelor;
• reducerea salariilor şi altor venituri, inclusiv din investiţii;
• concediile forţate sau chiar concedierea angajaţilor etc.;
• micşorarea veniturilor companiilor, de fapt avem o stare de blocaj, puţin se vinde, respectiv puţin şi se cumpără;
• utilizarea economiilor, precum şi reducerea capacităţii populaţiei şi a întreprinderilor de a obţine împrumuturi.

Deci toate acestea luate la un loc, direct sau indirect, uneori generează, alteori chiar stimulează deflaţia. Într-o asemenea situaţie avem şi cîştigători, dar şi perdanţi. Indiscutabil, deflaţia este benefică tuturor consumatorilor din Republica Moldova, în special celor cu venituri reduse. De asemenea, beneficiază şi statul în calitate de consumator atunci cînd face achiziţii publice de produse alimentare şi nealimentare pentru casele de copii, grădiniţe, aziluri de bătrîni, armată ş.a. Şi cred că continuarea scăderii preţurilor îi va face pe consumatori şi mai mulţumiţi. Însă satisfacţia preţurilor în scădere rămîne a fi doar pe termen scurt, pe cînd pe termen lung aceasta se poate transforma în nemulţumire, pentru că în condiţiile deflaţiei prelungite, întreprinderile îşi reduc sau chiar stopează producţia si deseori in cele din urma devin insolvabile şi/sau chiar se lichidează.

Acest fapt, amplificat de scăderea veniturilor populaţiei în Moldova, conduce la diminuarea veniturilor la bugetul public naţional şi veniturilor salariale ale populaţiei. În consecinţă, au de suferit toţi: angajaţii din sectorul privat şi cel public, pensionarii, studenţii şi chiar întreprinderile, care furnizează statului bunuri, lucrări sau servicii. Se creează situaţii cînd mai mulţi angajatori le spun angajaţilor că trebuie să accepte reduceri salariale dacă vor să rămînă competitivi. În acest fel, gospodăriilor le este şi mai greu să scape de datoriile acumulate în timpul perioadei de boom economic, deci deflaţia sporeşte datoriile. Pe de altă parte, evoluţia cursului de schimb din ultima perioadă ar putea inversa acest trend care ar duce la o uşoară creştere a preţurilor.

2. Macroeconomie

În nouă luni ale lui 2009 am avut recesiune economică de 7,7%…

În perioada ianuarie-septembrie 2009 PIB a înregistrat o valoare nominală de cca 44,17 miliarde lei în preţuri curente de piaţă şi a fost în scădere – în termeni reali – cu 7,7% comparativ cu ianuarie-septembrie 2008 (www.statistica.md). Valoarea adăugată brută total pe economie s-a redus cu 8,3% în raport cu ianuarie-septembrie 2008. Valoarea adăugată brută din sectorul de bunuri a marcat o scădere de peste 19% în raport cu ianuarie-septembrie 2008, condiţionată de reducerea semnificativă (-23,3%) a valorii adăugate brute din industrie, urmată de diminuarea (-10,6%) valorii adăugate brute din agricultură, economia vînatului, silvicultură şi pescuit. Din punct de vedere al contribuţiei la formarea PIB, valoarea adăugată brută înregistrată în sectorul de bunuri s-a diminuat cu 1,4 p.p. faţă de perioada analogică a anului precedent, influenţînd negativ (-4,2%) indicele de volum al PIB.

Valoarea adăugată brută din sectorul serviciilor a înregistrat o diminuare de 4,5% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Reduceri semnificative au fost marcate pentru volumul de activitate din sectorul construcţiilor (-30,8%), urmat de volumul de activitate din sectoarele transporturilor şi comunicaţiilor (-14,8%) şi comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (-4,5%), atunci cînd volumul de activitate din sectorul "alte activităţi de servicii" a depăşit cu 5,9 % realizările perioadei similare a anului anterior, deţinînd 52,2% din sectorul serviciilor şi 34,2% din PIB faţă de 46,2% şi 29,5% respectiv în ianuarie-septembrie 2008.

În perioada de referinţă rata valorii adăugate brute (valoarea adăugată brută raportată la volumul de producţie) total pe economie a depăşit cu 3 p.p. nivelul perioadei respective a anului precedent, cea înregistrată în sectoarele de bunuri şi servicii – respectiv cu cca 2% şi 2,3%, fapt datorat diminuării ponderii consumului intermediar în volumul producţiei (de la 62,6% în ianuarie-septembrie 2008 la 59,6% în ianuarie-septembrie 2009 – total pe economie şi de la 75,5% în ianuarie-septembrie 2008 la 73,6% în ianuarie-septembrie 2009 pentru sectorul de bunuri şi de la 52,3% în ianuarie-septembrie 2008 la 50,0% în ianuarie-septembrie 2009 pentru sectorul de servicii).

Figura 1. Evoluţia PIB-ului şi ratei inflaţiei



Sursa: Datele BNS

3. Piaţa valutară

Evoluţiile recente ale cursului…

Ceea ce observăm actualmente pe piaţa valutară, se arată a fi o situaţie firească, dat fiind faptul ca fluctuaţii din astea bruşte au mai fost în diferite perioade de timp. Totodată, deprecierea cu cca 10% a leului faţă de dolar şi cu peste 8% a leului faţă de euro ar ieşi din spectrul mai multor afirmaţii recente, atît din partea băncii centrale, cît şi a unor economişti că aceste devieri bruşte ale cursului ar fi influenţaţi de unii factori sezonieri. Spre exemplu, cursul de schimb pentru perioada similară a anului trecut, sau chiar 2007 a fost unul dintre cele mai mici 10,4 lei/USD şi 14,5 lei/Euro. Deci să spunem că această devalorizare ar fi in mare proporţie pe seama unor factori sezonieri, probabil ca ar fi greşit.

Factori sezonieri…

Din mai multe raţionamente leul ar trebui să se aprecieze în această perioadă sau cel puţin asta ar aştepta o bună parte a populaţiei. Însă nu trebuie să uitam, că timp de un an de zile multe s-au schimbat. Trebuie să privim cu atenţie la suflul economiei în actuala conjunctură. Sistemul economic, în particular sectorul productiv, a fost pradă efectelor crizei economice. Datoria externă şi cea internă este în creştere, deficitul bugetar destul de mare, majoritatea indicatorilor în declin constituie motive serioase pentru ca statul să i-a o oarecare atitudine. Iar asta ar face-o, presupunem, prin intermediul BNM care intervine pe piaţă printr-o devalorizare uşoară a leului, deoarece statul se confruntă cu o mare "foame" de bani, oferind un respiro şi exportatorilor în aceste vremuri grele. Deci, repet, doar presupun, îndată ce nu avem încă nişte cifre oficiale ca să se interpreteze altfel, deprecierea leului ar putea fi rezultatul unei intervenţii a BN pe piaţă, intervenţie care pe termen scurt poate aduce doar beneficii.

Evoluţia pe pieţele internaţionale…

Nu credem că conjunctura de pe pieţele internaţionale şi dinamica perechii euro-dolar ar fi influenţat atît de puternic ascensiunea acestora pe piaţa internă. Da, piaţa locală este intr-un fel sau altul conectată la exterior, dar nu în măsură în care efectele cursului internaţional să se simtă puternic pe intern şi cu rapiditate imediată. Mai ales că pieţele financiare nu au înregistrat asemenea evoluţii simţitoare cum s-au observat pe piaţa valutară locală.

Prognoze

Probabil că în actuala conjunctură economică stabilitatea cursului de schimb este mult mai importantă decît o liberalizare. Bineînţeles, un leu mai slab ar avantaja exportatorii, însă odată ce pieţele externe sînt în blocaj, mai ales că nu sînt atît de avide după produsele moldoveneşti, atunci se mai poate aştepta. În plus, un leu mai tare, mai stabil favorizează o inflaţie mai mică, or la acest capitol avem progrese mari. De aceasta considerăm că nu ar trebui să se rişte în acest sens, mai ales că o devalorizare ar resuscita panica populaţiei, aceasta fiind un rău mult mai mare decît înrăutăţirea unor indicatori economici.

Ştiţi cum este: sînt oameni de afaceri sau agenţi economici care văd un curs de schimb de 18–19 lei pentru un euro (în particular exportatorii), există pe de altă parte, estimări ale unor centre de analiză, să zicem, ce vorbesc despre un curs de 17–17,5 lei pentru un euro, avem un buget pentru 2010 în care este indicat un curs de schimb de 12,5 lei/USD şi autorităţile vor încerca să nu devieze prea mult de la aceste limite. Sperăm doar să putem evita o depreciere bruscă a leului.

Relaţii externe

1. Integrare Europeană

Reuniunea Miniştrilor Afacerilor Externe ai UE şi Parteneriatului Estic

Pe 8 decembrie la Bruxelles a avut loc prima reuniune a miniştrilor afacerilor externe a ţărilor-participante la Parteneriatul Estic (PE). La reuniune au fost prezenţi miniştrii de externe din 27 state membre ale Uniunii Europene, 6 state beneficiare ale Parteneriatului Estic – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor UE. Participanţii au discutat despre realizările obţinute pe parcursul primului an de implementare a Parteneriatului Estic şi au stabilit priorităţile pentru următorul an. În timpul reuniunii, patru reprezentanţi ai Forumului Societăţii Civile din cadrul Parteneriatului Estic (FSC PE) au prezentat miniştrilor concluziile şi recomandările FSC PE, organizat pe 16–17 noiembrie 2009.

Drept o mare realizare a fost catalogată elaborarea programelor de activitate pentru cele patru platforme tematice de cooperare (1. democraţie, buna guvernare şi stabilitate, 2. integrare economică şi convergenţa cu politicile sectoriale ale UE, 3. securitatea energetică, 4. contactele inter-umane) ale PE pe o perioadă de 2 ani şi lansarea unor iniţiative-pilot în domeniul gestionării integrate a frontierelor, integrarea regională a pieţelor de electricitate, sporirea eficienţei energetice şi utilizării energiei recuperabile etc. În primul trimestru al anului 2010 se aşteaptă lansarea încă a doua iniţiative – susţinerea IMM-urile şi protecţia mediului.

Miniştrii au subliniat necesitatea de a progresa în realizarea priorităţile PE, în special privind negocierile pe marginea Acordurilor de Asociere, şi a Zonelor de Comerţ Aprofundat şi Cuprinzător, mobilitatea cetăţenilor, deschiderea unor posibilităţi de finanţare din partea BEI, BERD şi instituţiilor financiare internaţionale, lansarea programelor de consolidare instituţională etc.

În timpul reuniunii, Ministrul moldovean de externe, Iurie Leancă a reiterat angajamentul Republicii Moldova de a valorifica plenar oportunităţile oferite de Parteneriatul Estic, subliniind că obiectivele Moldovei în cadrul acestei iniţiative sunt de legate de consolidarea continuă a relaţiilor cu UE, semnarea unui Acord de Asociere, care să prevadă stabilirea unei zone de comerţ liber şi aprofundat şi liberalizarea regimului de vize cu UE.

Notă ADEPT: Deşi UE a confirmat că viitorul acord semnat cu Republica Moldova va purta denumirea de Acord de Asociere, dar acesta nu va oferi o perspectivă europeană. Există şanse puţine ca în viitorul apropiat vreuna din statele beneficiare ale Parteneriatului Estic să devină candidat la aderarea în UE.

2. Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

La începutul lunii decembrie, ministerul român de externe a realizat un inventar al măsurilor ce trebuie luate la nivelul administraţiei pentru realizarea deciziilor convenite în urma vizitei prim-ministrului moldovean la Bucureşti pe 13–14 noiembrie. În percepţia ministrului interimar de externe al României, Cătălin Predoiu, relaţia actuală dintre România şi Republica Moldova este una excelentă de lucru şi pragmatică.

Deschiderea din partea oficialităţilor române este susţinută şi de guvernarea de la Chişinău. Într-o declaraţie de presă, prim-ministrul moldovean Vlad Filat a confirmat că Republica Moldova va continua relaţiile foarte bune şi foarte necesare cu România, indiferent de cine va deveni preşedintele României.

Republica Moldova – Rusia

Republica Moldova continuă eforturile de stabilire a unor relaţii pragmatice cu Federaţia Rusă şi de intensificare a cooperării economice cu această ţară. Pe 11 decembrie, viceprim-ministrul, ministrul economiei, Valeriu Lazăr a efectuat o vizită de lucru la Moscova unde în cadrul reuniunii a 44-a a Consiliului Economic al CSI, s-a întîlnit cu copreşedintele Comisiei interguvernamentale ruso-moldoveneşti Andrei Fursenko, ministru al învăţămîntului şi ştiinţei al Rusiei. Într-o declaraţie oferită agenţiei Novosti-Moldova, Valeriu Lazăr a declarat că Rusia este pentru Moldova principalul partener strategic, iar buna cooperare cu Rusia reprezintă cel mai serios factor de stabilizare a economiei Moldovei.

Republica Moldova – Slovacia

Guvernul Slovaciei a acordat Moldovei un grant în valoare de 35 mii de euro pentru realizarea proiectelor sociale. Este vorba de 7 proiecte care prevăd repararea obiectivelor sociale din cîteva sate, precum şi reparaţia drumurilor. (Potrivit Infotag)

Republica Moldova – SUA

Pe 1 decembrie, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova Asif J. Chaudhry a anunţat într-o conferinţă de presă despre decizia Consiliului de Directori al Corporaţiei Provocările Mileniului a Guvernului SUA de a aproba Programul Compact pentru Republica Moldova în valoare de 262 milioane dolari SUA. Asistenţa va fi acordată sub formă de grant în decursul a 5 ani pentru două domenii de asistenţă: agricultură (renovarea a 11 sisteme de irigare) şi transport (reparaţia drumurilor). Semnarea Programului "Compact" pentru Republica Moldova va avea loc la Washington, în a doua jumătate a lunii ianuarie 2010.

Totodată, autorităţile Moldovei au declarat că îşi doresc un Acord de parteneriat strategic cu SUA, care să prevadă consolidarea dialogului politic bilateral, intensificarea colaborării comercial-economice şi cooperarea în domeniul securităţii internaţionale. În timpul unei întrevederi cu Celeste Wallander, asistent adjunct al Secretarului american al Apărării pentru Rusia, Ucraina şi Eurasia, preşedintele parlamentului şi preşedinte interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu a informat că proiectul acordului a fost deja transmis Ambasadei SUA la Chişinău.

Republica Moldova – Polonia

Pe 10 decembrie au demarat negocierile dintre organele de resort ale Poloniei şi Moldovei privind acordarea unui credit în valoare de 15 mil. dolari SUA pentru acoperirea deficitului bugetar la Moldovei. Conform unor înţelegeri preliminare, creditul va fi oferit pentru un an, la o rata a dobînzii de 3–4%.

3. Cooperare multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii CEDO

În perioada examinată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat hotărîrile în cauzele Gavrilovici c. Moldovei, Leva c. Moldovei şi Fedotov c. Moldovei. Curtea a constatat violarea dreptului de a nu fi supus torturii şi tratamentelor degradante, dreptului la libertatea exprimării, dreptului la un proces echitabil şi la un recurs efectiv, dreptului la protecţia proprietăţii, dreptul la liberate şi securitate, dreptul de a fi informat despre motivele arestării. În total, Curtea a acordat reclamanţilor 18300 de euro cu titlu de daune morale, materiale şi pentru acoperirea costurilor şi cheltuielilor.

Republica Moldova – OSCE

Pe 2–3 decembrie, la Atena s-a desfăşurat Consiliul ministerial al OSCE, la care a participat şi delegaţia Moldovei în frunte cu viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Iurie Leancă.

Subiectul principal pe agenda reuniunii a fost dialogul privind arhitectura de securitate europeană (Procesul Corfu) în faţa noilor riscuri la adresa securităţii. La finalul reuniunii, participanţii au adoptat mai multe declaraţii şi decizii vizînd viitorul dialog asupra Procesului Corfu, soluţionarea paşnică a conflictului din Nagorno-Karabah, consolidarea cooperării în domeniul securităţii energetice etc.

Ministrul moldovean de externe a ţinut un discurs în plenul reuniunii prin care a făcut un apel pentru reluarea promptă şi necondiţionată a negocierilor în formatul 5+2 în vederea soluţionării problemei transnistrene, retragerea completă a forţelor şi muniţiilor Federaţiei Ruse de pe teritoriul regiunii transnistrene şi transformarea operaţiunii existente de menţinere a păcii într-o misiune multinaţională de observatori civili cu mandat internaţional.

Studii, analize, comentarii

BOP la sfîrşit şi început de guvernare…
Igor Boţan, 15 decembrie 2009

Fenomenul Schimbării guvernării prin care a trecut Republica Moldova în 2009 a influenţat percepţia cetăţenilor asupra vieţii social-politice din Moldova comparativ cu perioada de guvernare a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM)

»»»