versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Anul politic 2009, Igor Boţan
Economia: retrospective 2009 vs. pronosticuri 2010, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1. Numiri. Demisii

Parlamentul a numit 6 membri ai Consiliului de Observatori al IPNA Compania "Teleradio-Moldova":

• Viorica Cucereanu;
• Raisa Lozinschi-Hadei;
• Viorica Meşină-Prodan;
• Aurelia Peru-Balan;
• Eugen Rîbca;
• Vitalie Ţapeş.

Legislativul a desemnat reprezentanţi în Consiliul Superior al Procurorilor:

• Mihai Chirilă;
• Andrei Negru;
• Andrei Smochină;
• Serghei Ţurcan.

Marin Moloşag este numit prim-viceguvernator al BNM.

Victor Parlicov este numit şef al Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Notă ADEPT: Numirea survine imediat după modificarea legislaţiei în domeniu, care a transferat competenţele de desemnare a conducerii ANRE de la Guvern la Parlament şi au majorat numărul de membri ai Consiliului de Administraţie al Agenţiei (la momentul numirii lui Parlicov, legea respectivă nu era publicată şi respectiv, nu intrase în vigoare).

Parlamentul a luat act de cererea de demisie a deputatului Andrei Popov, ales din partea PDM şi a declarat mandatul vacant.

Este aprobată componenţa nominală a delegaţiilor Parlamentului RM la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi Comitetul Parlamentar de Cooperare RM-UE. În componenţa delegaţiilor nu au fost incluşi Vladimir Voronin şi Grigore Petrenco, motiv care a generat protestele reprezentanţilor PCRM.

2. Acte legislative

Sînt adoptate definitiv principalele legi bugetare ale anului 2010:

• Legea bugetului de stat;
• Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
• Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
• Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative – politica financiară şi fiscală pe anul 2010.

Legea cu privire la gazele naturale şi Legea cu privire la energia electrică. Legile creează cadrul necesar aplicării actelor comunitare în materie energetică şi pentru ratificarea Tratatului de constituire a Comunităţii Energetice.

Legi pentru aderarea/ratificarea unor acte intenţionale:

• Tratatul de constituire a Comunităţii Energetice;
• Acordul privind fondarea şi statutul Organizaţiei Europene a Dreptului Public;
• Convenţia cu privire la informarea şi cooperarea juridică ce ţine de "Serviciile Societăţii Informaţionale";
• Convenţia comună privind managementul în siguranţă al combustibilului uzat şi al deşeurilor radioactive;
• Memorandumul privind garanţiile juridice şi judiciare contra procesării ilegale a datelor cu caracter personal;

Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la protecţia socială specială a unor categorii de populaţie. Conform documentului, începînd cu 1 ianuarie 2010, compensaţii nominative pentru categoriile de populaţie prevăzute în respectiva lege nu se vor mai stabili, iar persoanelor cărora li s-a stabilit dreptul la compensaţii nominative pînă la 31 decembrie 2009 vor beneficia de acestea pînă la expirarea dreptului conform legislaţiei, în modul stabilit de Guvern. Modificările sunt argumentate prin obiectivele Programului de stabilizare şi relansare economică şi Programul de eficientizare a sistemului de asistenţă socială, aprobat încă în anul 2007. Astfel, categoriile de persoane cărora li s-au stabilit compensaţii nominative, vor beneficia de acestea în continuare, pînă la încetarea dreptului, conform legislaţiei, iar noii solicitanţi vor putea aplica la ajutor social în condiţiile Legii nr. 133-XVI din 13 iunie 2008 cu privire la ajutorul social. Economiile preconizată prin respectivele modificări ar putea ajunge la circa 30 milioane lei anual.

Hotărîrea pentru aprobarea numărului de personal al Curţii de Conturi. Este păstrat acelaşi număr de personal – 150 de unităţi, în pofida faptului că anterior se anunţase necesitatea unor optimizări serioase în cadrul organelor de control, iar activitatea Curţii de Conturi este apreciată ca fiind puţin eficientă din aspectul sancţionării celor culpabili şi al prevenirii deturnării fondurilor publice.

Guvern

1. Numiri

Guvernul a desemnat 3 membri ai Comisiei de certificare de pe lîngă Ministerul Justiţiei:

• Corina CEPOI, director al şcolii de studii avansate în jurnalism, Centrul pentru Jurnalism Independent;
• Aurelia BONDARI, director executiv al Federaţiei "AGROinform";
• Elena GRIŢCO, funcţionar în cadrul MJ

Tudor BALIŢCHI este numit Director General al Serviciului Vamal.

Sergiu SÎTNIC este numit în funcţia de director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI). Sîtnic a mai exercitat funcţia respectivă în perioada aprilie 2008 – august 20009, cînd a demisionat "la cerere".

Executivul a numit în funcţii mai mulţi viceminiştri, conducerea ministerelor şi instituţiilor centrale subordonate executivului fiind practic, formată.

2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la crearea Consiliului Naţional pentru Participare. Este creat Consiliul, aprobată componenţa nominală a acestuia şi Regulamentul de activitate.

Notă ADEPT: Consiliul are menirea să asiste Guvernul în procesul de elaborare, implementare şi monitorizare a documentelor de politici, să asigure cooperarea între executiv şi societatea civilă. O structură de acest gen a fost creată şi în anul 2008, însă aceasta nu a funcţionat, executivul renunţînd fără explicaţii la cooperarea în domeniu.

Hotărîrea cu privire la reorganizarea Direcţiei generale pază de stat a Ministerului Afacerilor Interne şi secţiilor pază de stat teritoriale. În scopul eliberării MAI de funcţii nespecifice ce nu sînt legate cu menţinerea ordinii publice şi apărarea drepturilor cetăţenilor, subdiviziunea respectivă a Ministerului se reorganizează în întreprindere de stat.

Hotărîri pentru aprobarea unor regulamente:

• cu privire la cadrul instituţional şi mecanismul de coordonare a asistenţei externe acordate Republicii Moldova de organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare;
• cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului;
• privind produsele alimentare noi;
• privind funcţionarea Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova.

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare din Fondul de rezervă al Guvernului:

• peste 375 mii lei sunt alocaţi Asociaţiei Curativ Sanatoriale a Cancelariei de Stat, pentru procurarea utilajului medical şi servicii aferente;
• peste 1,7 milioane lei sunt alocaţi Consiliului raional Nisporeni, pentru reparaţia unor instituţii de învăţămînt;
• circa 50 mii lei sunt alocaţi Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, pentru lucrări de amplasare a camerelor de luat vederi în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Hotărîrea pentru modificarea Hotărîrii Parlamentului cu privire la Comisia parlamentară de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009. În legătură cu necesitatea studierii unui volum mare de materiale, Parlamentul a decis prelungirea activităţii Comisiei pînă în luna aprilie 2010.

3. Şedinţe. Decizii

Întîlnire cu membrii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM)

Discuţia s-a axat pe problemele cu care se confruntă angajaţii din sectorul bugetar şi cei din economia naţională şi pe necesitatea eficientizării dialogului dintre sindicate şi Guvern. Primul-ministru a optat pentru instituirea unui parteneriat cu sindicatele şi a salutat iniţiativa CNSM de a redimensiona formatul tripartit de dialog (Sindicate, Patronate, Guvern) în scopul eficientizării acestuia. Referindu-se la majorarea salariilor angajaţilor din sectorul bugetar, Prim-ministrul a menţionat că aceasta se va face în dependenţă de resursele bugetului de stat şi de dezvoltarea economiei naţionale. În acelaşi timp, Premierul a evidenţiat necesitatea ameliorării sistemului de administrare fiscală şi reformării sistemului de pensionare, măsuri care urmează a fi coordonate cu partenerii sindicali.

Întrevedere cu membrii Confederaţiei Naţionale a Patronatului

Participanţii s-au referit la un şir de probleme cu care se confruntă reprezentanţii sectorului real al economiei, inclusiv: coordonarea insuficientă între autorităţile responsabile de elaborarea şi promovarea politicilor şi patronate în procesul elaborării şi adoptării bazei normative care reglementează activitatea întreprinderilor, imperfecţiunea sistemului fiscal şi a politicii tarifare, protejarea pieţei interne şi lupta cu comerţul ilicit, necesitatea reglementării tehnice a produselor şi mărfurilor, condiţiile nefavorabile de creditare a sectorului real al economiei. Prim-ministrul a salutat iniţiativa membrilor CNPM privind extinderea şi aprofundarea colaborării între Guvern şi Patronat, menţionînd, totodată, că aceasta urmează să includă şi reprezentanţii organizaţiilor sindicale, pentru a asigura echilibrul în realizarea obiectivelor comune. Prim-ministrul a propus convocarea unei şedinţe comune cu participarea tuturor membrilor Executivului pentru a discuta problemele concrete şi a prezenta propunerile respective întru depăşirea lor.

Discuţii cu Asociaţia Investitorilor Străini în Republica Moldova

Reprezentanţii celor mai mari întreprinderi cu capital străin care activează în Republica Moldova au menţionat faptul că, în ultima perioadă, se atestă o îmbunătăţire vădită a situaţiei în ceea ce priveşte condiţiile investiţionale, dar au semnalat unele probleme şi impedimente birocratice în deschiderea şi dezvoltarea afacerilor. Prim-ministrul Vlad Filat a subliniat importanţa menţinerii unui parteneriat eficient în procesul promovării investiţiilor străine în Republica Moldova şi a spus că menţinerea taxei "zero" la impozitul pe venitul reinvestit pentru următorii doi ani vine să confirme intenţia Guvernului de a facilita dezvoltarea businessului. Guvernul îşi va îndrepta eforturile spre înlăturarea tuturor factorilor care influenţează negativ activitatea investitorilor străini în ţara noastră. La propunerea Primului-ministru, participanţii la întrevedere au convenit asupra convocării unor şedinţe trimestriale, în cadrul cărora vor fi puse în discuţie problemele existente, se va face evaluarea realizărilor şi vor fi punctate obiectivele pentru perioada următoare.

Declaraţie privind relaţiile cu NIT

Guvernul a difuzat o declaraţie prin care se arată surprins de modul în care postul de televiziune NIT şi anumite forţe politice prezintă situaţia creată ca urmare a expirării contractului de arendă dintre Direcţia Generală Clădiri a Aparatului Guvernului (actualmente Cancelaria de Stat) şi întreprinderea mixtă "Noile Idei Televizate". Conform documentului, afirmaţiile precum că postul TV NIT va ajunge în stradă după expirarea contractului sînt total nefondate, deoarece anterior, NIT a privatizat în acelaşi edificiu 1732,2 metri pătraţi la preţul de 3637 lei pe metru pătrat. În condiţiile în care contractul n-a fost prelungit, NIT urma să-şi soluţioneze din timp problema de spaţiu. Guvernul îşi exprimă regretul vizavi de faptul că o simplă relaţie contractuală a fost transformată absolut nejustificat într-o situaţie cu conotaţie politică şi afirmă că nu atentează la dreptul postului TV NIT de a-şi desfăşura activitatea şi îi va acorda un termen rezonabil de timp pentru a soluţiona problema spaţiului.

Primul-ministru a participat la un şir de manifestaţii cu caracter public:

• Adunarea Generală a Procurorilor din Republica Moldova
• festivitatea de înmînare a premiilor în cadrul Concursului naţional de susţinere a ştiinţei "Savantul anului 2009", organizată de Academia de Ştiinţe a Moldovei;
• manifestările prilejuite de aniversarea a 15-ea de la adoptarea Legii cu privire la statutul juridic special al unităţii administrativ-teritoriale Gagauzia.
• şedinţa Consiliului Camerei de Comerţ şi Industrie(CCI).

Preşedinţie

1. Decrete

Alexandru LUNCARI şi Mihail BODEAN au fost eliberaţi din funcţiile de directori adjuncţi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate.

A fost abrogat decretul Preşedintelui Republicii Moldova din 21 aprilie 2009 privind constituirea Comisiei de stat pentru elucidarea cauzelor, condiţiilor şi consecinţelor evenimentelor din 7–8 aprilie 2009, în legătură cu formarea Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova a emis cîteva decrete privind conferirea distincţiilor de stat.

Relaţii externe

1. Integrare europeană

Reuniunea Consiliului de Cooperare RM-UE

Reuniunea s-a desfăşurat pe 21 decembrie la Bruxelles, delegaţia Republicii Moldova fiind condusă de prim-ministrul Vlad Filat şi Iurie Leancă, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Potrivit unui comunicat MAEIE, în timpul reuniunii, părţile au trecut în revistă mai multe subiecte legate de cooperarea moldo-comunitară: situaţia în domeniul justiţiei, respectarea drepturilor omului, rezultatele colaborării economice şi sectoriale etc. De asemenea, a fost discutată şi problematica transnistreană. La sfîrşitul reuniunii, părţile au semnat o declaraţie comună, din care pot fi evidenţiate următoarele:

• Uniunea Europeană recunoaşte aspiraţiile europene ale Moldovei;
• Progresul Moldovei în respectarea drepturilor omului, a principiilor democratice şi ale statului de drept este văzut drept o precondiţie pentru consolidarea relaţiilor moldo-comunitare. Societatea civilă are un rol deosebit în acest context;
• Avansarea relaţiilor UE-Moldova va depinde şi de consolidarea capacităţii administrative a Moldovei la toate nivelurile. Un Program de Consolidare a Capacităţilor Instituţionale va fi definit şi implementat în acest sens din fondurile Parteneriatului Estic;
• Instrumentele anuale de implementare a Planului de Acţiuni rămîn în vigoare drept instrumente menite să consolideze procesul de reformă internă în Moldova, precum şi relaţiile UE-Moldova;
• Noul acord dintre UE şi Moldova va fi unul inovator şi ambiţios, care va permite consolidarea relaţiilor bilaterale şi aprofundarea cooperării sectoriale;
• În 2010 este planificată iniţierea dialogului asupra examinării condiţiilor pentru eliminarea vizelor de călătorie pentru cetăţenii moldoveni în UE, ca un obiectiv pe termen lung;
• Zonă Aprofundată şi Cuprinzătoare de Liber Schimb (ZACLS) va fi stabilită, atunci cînd Moldova va îndeplini condiţiile relevante, inclusiv şi cele incluse în Planul de Acţiuni UE-RM;
• Părţile consideră drept importantă finalizarea procesului de demarcare a frontierei moldo-ucrainene şi expertiza tehnică a EUBAM ar putea fi folosită pentru facilitarea acestui proces;
• UE va continua să participe la identificarea soluţiei durabile pentru soluţionarea conflictului transnistrean în limita integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Republicii Moldova.

Totodată, a fost semnat un Memorandum de înţelegere privind acordarea de către UE a asistenţei consultative Guvernului Republicii Moldova. UE va delega un grup de consilieri de rang înalt în instituţiile-cheie ale Republicii Moldova, care vor ajuta autorităţilor moldoveneşti să avanseze în realizarea reformele democratice şi economice necesare pentru integrarea sa europeană. Potrivit prim-ministrului Vlad Filat, această reuniune a consemnat deschiderea UE faţă de RM şi disponibilitatea UE de a sprijini Moldova în procesul valorificării plenare a noilor posibilităţi de apropiere de obiectivul integrării europene.

Moldova – membră a Comunităţii Energetice Europene

La 18 decembrie 2009, în cadrul celei de-a VII-a Reuniuni a Consiliului Ministerial al Comunităţii Energetice, care a avut loc la Zagreb, Croaţia, a fost aprobată aderarea Republicii Moldova şi a Ucrainei la Comunitatea Energetică Europeană. Aderarea va fi efectivă doar dacă Moldova şi Ucraina vor depăşi lacunele din legislaţia naţională privind gazele naturale şi vor ajusta prevederile acesteia la cerinţele Acquis-ului comunitar. Potrivit Comisarului European pentru Energie, Andris Piebalgs, aderarea Moldovei şi Ucrainei la Comunitatea Energetică va cataliza reformele din sectorul energetic al acestor ţări şi va spori securitatea lor energetică.

2. Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Consumarea alegerilor prezidenţiale din România şi desemnarea noului guvern al României, a adus o mai mare claritate în relaţiile moldo-române. La scurt timp, după desemnarea guvernului Boc, prim-ministrul moldovean Vlad Filat şi ministrul afacerilor externe, Iurie Leancă au purtat discuţii telefonice cu omologii săi români, respectiv prim-ministrul român Emil Boc şi ministrul român de externe, Teodor Baconschi, despre priorităţile curente ale relaţiilor bilaterale. Pe de altă parte, guvernul Republicii Moldova dispus pregătirea documentelor necesare pentru îndepărtarea gardului de sîrmă ghimpată de la hotarul cu România şi a aprobat o hotărîre de deschidere a Consulatului General al R. Moldova în Iaşi.

Republica Moldova – Ucraina

La 17 decembrie, ministrul ucrainean de externe, Piotr Poroşenko a efectuat o vizită-fulger la Chişinău, unde s-a întîlnit cu omologul său moldovean, Iurie Leancă şi prim-ministrul Vlad Filat. Pe agenda discuţiilor s-au aflat mai multe subiecte de interes comun în planul relaţiilor bilaterale: demarcarea hotarului moldo-ucrainean, soluţionarea conflictului transnistrean, cooperarea în cadrul GUAM, precum şi în cadrul Parteneriatului Estic. În timpul întrevederii, miniştrii au făcut o trecere în revistă a relaţiilor moldo-ucrainene şi au convenit asupra începutului procesului de demarcare al hotarului moldo-ucrainean pe porţiunea transnistreană. Totodată, a fost semnată o adresare comună către dna Catherine Ashton, Vice-preşedinte al Comisiei Europene, Înalt Reprezentant pentru Relaţii Externe şi Politica de Securitate, prin care este anunţată intenţia părţilor de a crea euroregiunea "Nistru" şi se solicită susţinerea corespunzătoare financiară şi tehnică în cadrul Parteneriatului Estic. În timpul vizitei a fost semnat şi Acordul de colaborare pentru asigurarea drepturilor minorităţilor naţionale, miniştri au discutat despre

Pe 28 decembrie, a început procesul de demarcare al hotarului moldo-ucrainean prin plasarea primului stîlp de hotar în prezenţa delegaţiilor oficiale ale ambelor state, precum şi a reprezentanţilor Uniunii Europene.

Republica Moldova – China

Pe 17 decembrie, prim-ministrul Vlad Filat şi Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze în R. Moldova, Shi Longzhuang au semnat un Acord privind cooperarea economică şi tehnică dintre guvernele celor două ţări. În baza acestui acord, Guvernul Chinei va oferi Republicii Moldova un grant nerambursabil în valoare de 20 milioane yuani (circa 3 mln dolari SUA) sub formă de asistenţă tehnică. Domeniile care vor beneficia de acest grant vor fi stabilite ulterior împreună cu partea chineză. Se preconizează că această asistenţă va fi direcţionată spre acoperirea cheltuielilor de participare la expoziţia mondială de la Shanghai din 2010 şi pentru promovarea vinurilor moldoveneşti pe piaţa chineză. Totodată, continuă negocierile legate de semnarea Acordului de împrumut în valoare de 1 miliard de dolari SUA pentru Moldova din partea Guvernului Chinei.

Notă ADEPT: Eforturile Chinei de intensificare a relaţiilor cu noul guvern de la Chişinău se încadrează în actuala strategie a Chinei de consolidare a relaţiilor comerciale cu statele Europei Centrale şi de Est. În acelaşi timp, grantul nerambursabil pe care-l oferă China Moldovei poate fi interpretat drept acţiune premergătoare pentru semnarea Acordului de împrumut de 1mld dolari SUA, care este o măsură ce se încadrează în actuala strategie a Chinei de diversificare a rezervelor sale valutare.

Studii, analize, comentarii

Anul politic 2009
Igor Boţan, 31 decembrie 2009

De obicei, evenimentele tragice au reverberaţii în formă de farse. Privite prin această optică, evenimentele din Republica Moldova au avut în anul 2009 o succesiune inversă. Anul a început cu o farsă, dar s-a terminat cu o constatare tragică – ex-preşedintele Vladimir Voronin şi aderenţii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), pe care îl conduce, au ajuns la sfîrşit de an cu "inima zdrobită"

»»»

Economia: retrospective 2009 vs. pronosticuri 2010
Iurie Gotişan, 31 decembrie 2009

Cu certitudine că în 2009 criza economică a avut efecte mai mult sau mai puţin devastatoare pentru Republica Moldova. În linii mari, nu putem vorbi despre un specific aparte al crizei moldoveneşti. Este de fapt o criză aferentă unei economii cvasi-dependentă de factorii din exterior, pentru că creşterea economică din ultima perioadă s-a datorat în mare parte banilor migranţilor moldoveni care muncesc în afara ţării, deci este o economie preponderent bazată pe consum

»»»