versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Cartea revanşei bătută cu asul din mînecă?, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

Raport privind primele 100 de zile

Primul-ministru a prezentat un raport privind 100 de zile de activitate a Guvernului, care începe cu prezentarea situaţiei de la momentul preluarii împuternicirilor (25 septembrie 2009), cînd ţara era în profundă criză economică, cu o societate antagonizată şi divizată, izolată în plan extern şi cu relaţii îngheţate cu partenerii de dezvoltare. Conform raportului, fosta guvernare nu a asigurat un transfer civilizat de putere şi Guvernul actual a trebuit să realizeze în trei luni de zile ceea ce fosta guvernare urma să facă în decurs de un an – elaborarea politicii bugetar-fiscale, a Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu, a Legii Bugetului de Stat etc. Conform celor declarate de premierul Filat, în 2009 (primele 9–10 luni), economia ţării a înregistrat cel mai acut declin economic din ultimii 15 ani: – PIB-ul în ianuarie-septembrie 2009 s-a diminuat cu 7,7%; – exporturile şi importurile s-au redus cu 24,2% şi 36,9%; – fluxurile de investiţii au scăzut brusc; – investiţiile în capital fix s-au micşorat cu 42,5%; – întreprinderile industriale au înregistrat o diminuare cu 24,3% a volumului producţiei industriale (în preţuri comparabile); – volumul producţiei agricole în toate categoriile de gospodării a constituit 89,8% (în preţuri comparabile); – deficitul bugetar anual, la momentul preluării guvernării, era prognozat la nivelul de 16% din PIB, dar Guvernul a reuşit să-l diminueze la 7,8% la sfîrşit de an; – criza economică a afectat partea de venituri a bugetului de stat, veniturile scăzînd cu 8,6% iar majorările electorale ale salariilor şi pensiilor în 2009 au contribuit la creşterea cheltuielilor publice cu 3,7%.

La capitolul progrese în realizarea Priorităţilor de Guvernare au fost menţionate:

• implementarea Agendei de Integrare Europeană şi Politică Externă, prin intensificarea dialogului moldo-comunitar şi bilateral, cu state membre al UE;
• gestionarea impactului crizei economice, prin relansarea relaţiilor cu FMI, dezvoltarea dialogului cu Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană pentru Investiţii, revizuirea şi prioritizarea cheltuielilor publice;
• relansarea creşterii economice, prin acţiuni de eliminare a constrîngerilor administrative şi creare a unui mediu de afaceri prietenos, demonopolizarea importului şi exportului, aplicarea tehnologiilor inovative de raportare pentru agenţii economici, demararea reformei cadrului juridic şi instituţional de reglementare a activităţii de întreprinzător;
• susţinerea agriculturii prin completarea Fondului de subvenţionare a agriculturii cu 250 mln. lei, deblocarea exportului vinului în vrac şi eliminarea barierelor la exportul de struguri, eliminarea unor bariere administrative ce majorau costurile producerii;
• în domeniul Social, au fost identificate resurse pentru implementarea unui nou sistem de asistenţă socială, care prevede o majore a alocaţiilor pentru asistenţa socială în 2010 cu 40% în raport cu anul 2009 (alocaţiile vor constitui circa 630 mln. lei). Pentru anul 2010 a fost majorată cu 300 lei indemnizaţia unică la naşterea copilului;
• în sistemul de Sănătate a crescut finanţarea de la bugetul de stat prin majorarea transferurilor în fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală cu 5,4% faţă de nivelul aprobat pentru 2009. Pentru anul 2010, cota transferurilor va reprezenta 58% din totalul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală. S-a reuşit stabilizarea răspîndirii şi combaterea gripei pandemice A(H1N1);
• în domeniul justiţiei şi statului de drept eforturile depuse s-au rezumat la executarea legilor anterioare privind reforma CSM şi a Procuraturii, liberalizarea profesiei de notar (lichidarea notarilor publici), precum şi la iniţierea unor modificări legislative vizînd: – liberalizarea sistemului de executare a hotărîrilor judecătoreşti; – reforma avocaturii; – lichidarea instanţelor judecătoreşti economice şi militare etc.

Comisie pentru identificarea surselor financiare

Primul-ministru a dispus crearea unei comisii speciale, care va identifica surse financiare pentru compensarea diferenţei de tarife la energia electrică, gaz şi căldură, pentru păturile social-vulnerabile. Intervenţia Guvernului este determinată de decizia Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică de a majora respectivele tarife, începînd cu 19 ianuarie 2010.

Ajutor pentru Albania

Executivul a decis să acorde ajutor umanitar Republicii Albania, afectată de inundaţii. Lotul de ajutoare se estimează la circa 700 mii lei.

Indicaţii autorităţilor din sfera culturii

În cadrul şedinţei Guvernului din 9 ianuarie, Prim-ministrul a dat indicaţii ministrului de stat şi ministrului Culturii, ca pînă la 7 aprilie 2010, în faţa Parlamentului Republicii Moldova să fie construit un monument al victimelor torturii. Ministrului Culturii i s-a mai cerut să prezinte la următoarea şedinţă de Guvern, propuneri de modificare a legislaţiei, astfel ca locuitorii Republicii Moldova să poată privi filme în limba de stat, inclusiv în cinematografe. Conform Primului-ministru, "abordarea trebuie să fie una foarte clară, în interesul tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, fără a leza drepturile cuiva".

Preşedinţie

1. Decrete

Printr-un decret al Preşedintelui interimar al RM este constituită Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova. Conform preambulului la decret, "deşi în ultimele două decenii Republica Moldova a înregistrat progrese pe calea edificării statului de drept şi integrării în UE, ea rămîne şi astăzi un stat ce nu cunoaşte adevărul despre regimul comunist totalitar". Informarea obiectivă şi multilaterală a societăţii este necesară pentru ca generaţiile născute în perioada postcomunistă să cunoască esenţa totalitară a regimului comunist şi să nu admită instaurarea unor regimuri similare pe viitor. În decret este invocată şi Rezoluţia nr.1096 (1996) a Adunării Parlamentare a CoE privind măsurile de eliminare a moştenirii fostelor sisteme totalitare comuniste şi Rezoluţia nr.1481 (2006) a Adunării Parlamentare a CoE privind necesitatea unei condamnări internaţionale a crimelor regimurilor comuniste totalitare. În componenţa Comisiei au fost desemnate 30 de persoane, majoritatea specialişti în domeniul istoriei, dar şi experţi în jurisprudenţă. Preşedinte al Comisiei este numit Cojocaru Gheorghe, doctor în istorie. Comisia urmează să prezinte Preşedintelui Republicii Moldova, pînă la 1 iunie 2010, propuneri în problema de studiu.

La 15 ianuarie Preşedintele RM a emis un decret privind conferirea de distincţii de stat, prin care au fost acordate:

• 6 distincţii "Ordinul Republicii";
• 1 distincţie Ordinul "Gloria Muncii";
• 1 medalie "Meritul Civic";
• 13 medalii "Mihai Eminescu".

2. Şedinţe. Decizii

Şedinţa Comisiei Constituţionale

La 11 ianuarie 2010, Comisia pentru reforma constituţională s-a întrunit în cea de a doua şedinţă, în cadrul căreia a fost aprobat Regulamentul Comisiei şi a fost audiat un raport al grupului de lucru pentru cercetări şi analize constituţionale, care a apreciat că este necesar să fie modificate 69 de articole din Constituţia RM. Astfel, membrii Comisiei au votat pentru adoptarea unei Constituţii în redacţie nouă şi au împuternicit grupul de lucru să elaboreze modificările respective, precum şi proiectul de lege privind procedura adoptării Constituţiei în redacţie nouă.

Politici economice

1. Inflaţia şi preţurile

Moldova cu cea mai mică inflaţie din regiune în 2009…

În decembrie 2009 faţă noiembrie în Moldova a fost înregistrată o inflaţie de 0,9%. Preţurile la produsele alimentare în decembrie 2009 au crescut cu 1,7%, iar la cele nealimentare, precum şi tarifele la serviciile prestate populaţiei au crescut cu cîte 0,5%. În timp ce în 11 luni ale anului 2009 a fost înregistrată o deflaţie de 0,5%, iar în decembrie 2009 o inflaţie de 0,9%, datele BNS concluzionează că în 2009 rata inflaţiei în Moldova a constituit 0,4%, practic fiind cea mai mică din regiune.

Pe durata anului 2009 preţurile la produsele alimentare s-au redus în medie cu cca 4%, cele pentru produsele nealimentare s-au majorat cu 2,5%, iar tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei au crescut cu peste 2%. De menţionat că inflaţia în Moldova în 2008 a constituit 7,3%, iar pentru anul 2010 guvernul Moldovei prognozează o inflaţie de 5%. Totuşi, ultimele scumpiri care au fost deja operate, în particular la agenţii energetici (gaze naturale, energie electrică, agent termic etc.), precum şi majorarea unor taxe din politica fiscală care se vor regăsi în costul final al producţiei (inclusiv celei de import) vor duce la o potenţială creştere a preţurilor, respectiv a inflaţiei.

De fapt, în 2010 inflaţia va fi indicatorul cel mai des monitorizat şi enunţat. În dependenţă de comportamentul acesteia se vor comporta şi ceilalţi indicatori macroeconomici cu impact pronunţat pentru populaţie şi agenţii economici. Deocamdată se poate spune cu o anumită probabilitate că rata anuală a inflaţiei nu va depăşi limita de 5% stabilită în proiectul de buget pentru 2010, dar cu şanse mari să iasă din prognoze avînd în vedere potenţiala creştere a preţurilor, fapt declarat şi de autorităţi. Fără îndoială că inflaţia va rămîne indicatorul cu cel mai mare impact în economie.

2. Remitenţe

Evoluţia acestora ar putea lua un alt trend, de creştere…

Potrivit unei analize-expres a lui Valeriu Prohniţchi de la Expert-Grup (EG) privind evoluţia remitenţelor (în cazul dat diminuarea acestora) în cele 11 luni ale lui 2009 făcută în baza datelor BNM, aceasta arată că scăderea remitenţelor nu ar trebui să deranjeze, evoluţia dată înscriindu-se în caracterul sezonier al acestui indicator. Conform BNM, valoarea totală a transferurilor efectuate de persoanele fizice în noiembrie a fost de 102,2 milioane USD, faţă de 111,5 milioane USD în octombrie. Scăderea nu ar trebui să deranjeze, evoluţia dată înscriindu-se în caracterul sezonier al acestui indicator. După toate aparenţele, în decembrie 2009 volumul mijloacelor transferate, potrivit EG, a crescut din nou (estimarea lor fiind de 130–135 milioane USD). Datele pe noiembrie 2009 (şi estimarea EG pe decembrie) pentru volumul mijloacelor transferate sugerează că trendul negativ în evoluţia remitenţelor care a predominat în ianuarie-august 2009 a ranversat şi că în prezent produce o recuperare.

În ultimă instanţă, aceste date sugerează că se produce o stabilizare sau chiar o uşoară creştere economică în zonele unde lucrează emigranţii moldoveni (mai puţin în Rusia, judecînd după cota în scădere a rublei ruseşti în totalul mijloacelor transferate). Deocamdată este precoce să vorbim despre o reluare economică fermă, dar corelînd evoluţia banilor transferaţi de cetăţeni cu evoluţia exporturilor, comerţului intern şi serviciilor prestate populaţiei în noiembrie, putem afirma că în prezent probabil deja se produce o stabilizare economică, conform analizei EG.

Figura 1. Evoluţia remitenţelor (ianuarie-noiembrie 2009), mil. USD



Sursa: Reprezentarea grafică ADEPT în baza datelor BNM

3. Comerţul extern

Reducerea atît a exporturilor, cît şi a importurilor…

Biroul Naţional de Statistică arată că în ianuarie-noiembrie 2009 valoarea totală a exporturilor a fost de cca 1,16 miliarde USD, cu peste 21% mai puţin decît volumul realizat în perioada corespunzătoare din anul 2008. Valoarea exporturilor de mărfuri şi produse destinate statelor UE-27 a însumat peste 605 milioane USD (cu peste 20% mai puţin faţă de ianuarie-noiembrie 2008), deţinînd o cotă de 52,2% în total exporturi (51,6% în ianuarie-noiembrie 2008).

Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 38,2% (ianuarie-noiembrie 2008 – 38,8%), ce corespunde unei valori de cca 443 milioane USD. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au redus cu 22,5%, comparativ cu ianuarie-noiembrie 2008. Analiza evoluţiei exporturilor pe ţări relevă, că reducerea livrărilor către România (cca -30%), Ucraina (-46,1%), Federaţia Rusă (-11,2%), Italia (-19,4%), Polonia (-41,7%), Kazahstan (-40,6%), Elveţia (-41,7%) şi Belarus (-13,6%), a influenţat diminuarea per total a exporturilor cu peste 19%.

În acelaşi timp, în ianuarie-noiembrie 2009 importurile au totalizat peste 2,91 miliarde USD, cu 35% mai puţin decît în perioada similară din anul 2008. Importurile din UE-27 s-au cifrat la 1,274 miliarde USD (cu cca 35% mai puţin decît în ianuarie-noiembrie 2008), deţinînd o pondere de 43,7% în total importuri (43,6% în ianuarie-noiembrie 2008). Importurile provenite din ţările CSI au avut o valoare de peste 1 miliard USD (cu peste 35% mai mică faţă de ianuarie-noiembrie 2008), care echivalează cu o cotă de 34,6% în total importuri (34,9% în ianuarie-noiembrie 2008). Deficitul balanţei comerciale a constituit 1,757 miliarde USD, iar gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în perioada de referinţă a fost de cca 40% faţă de cca 33% în ianuarie-noiembrie 2008.

Relaţii externe

1. Integrare europeană

Lansarea negocierilor asupra noului Acord de Asociere moldo-comunitar

Pe 12 ianuarie 2010, la Chişinău a fost dat startul negocierilor asupra Acordului de Asociere Republica Moldova -Uniunea Europeană. Delegaţiile au fost conduse de dl Gunnar Wiegand, Directorul Direcţiei pentru Relaţii Externe a Comisiei Europene şi dna Natalia Gherman, Viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova. Negocierile s-au desfăşurat în cadrul a patru grupuri de lucru: 1. Dialogul Politic şi Reformele, Cooperarea în domeniul Politicii Externe şi de Securitate; 2. Cooperarea Economică, Sectorială şi Financiară; 3. Justiţia, Libertatea şi Securitatea; 4. Contactele Interumane. În timpul discuţiilor părţile au făcut un schimb de opinii asupra structurii elementelor definitorii ale viitorului acord, stabilind foaia de parcurs a negocierilor.

Într-o conferinţă de presă la MAEIE, ce a urmat după încheierea primei runde de negocieri, şeful delegaţiei UE de negociatori, dl Gunnar Wiegand a constatat că prima rundă de negocieri a fost una bine pregătită, discuţiile avînd un caracter de substanţă, iar poziţiile părţilor faţă de structura viitorului acord fiind în mare parte convergente. Cu toate aceste, Gunnar Wiegand a accentuat că buna pregătire a negocierilor trebuie să fie confirmată şi de acţiuni reale de implementare a prevederilor negociate. În acelaşi timp, ministrul moldovean de externe a recunoscut că orizontul de aşteptare pentru atingerea scopului de asociere politică şi integrare economică cu UE este unul mare, însă autorităţile Moldovei vor depune toate eforturile pentru parcurgerea acestui drum.

Studii, analize, comentarii

Cartea revanşei bătută cu asul din mînecă?
Igor Boţan, 17 ianuarie 2010

Opţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) în favoarea boicotării alegerilor şefului statului pentru a se revanşa la eventualele alegeri parlamentare anticipate din 2010 a transferat criza politică din 2009 în 2010

»»»