Despre noi |  |






Alegeri |  |






Societate civilă |  |




Puncte de vedere |  |





Informaţie utilă |  |



|  |
Guvernare şi democraţie în Moldova

e-journal, an.VIII, nr. 152, 18–31 ianuarie 2010
Activitatea instituţiilor publice
Politici economice
Transnistria
Relaţii externe
Activitatea instituţiilor publice
Guvern
Începînd cu 18 ianuarie 2010, şedinţele Guvernului pot fi vizualizate on-line de către utilizatorii Internet.
1. Numiri
Nicu POPESCU este numit consilier principal de stat pe probleme de integrare europeană şi relaţii externe.
Dorin RECEAN este numit viceministru al Dezvoltării Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, în locul lui Oleg Rotaru, care a fost eliberat din respectiva funcţie.
Ion PASCAL este numit viceministru al construcţiilor şi dezvoltării regionale.
Alexei SECRIERU este numit vicedirector al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, înlocuindu-l pe Veaceslav Ivancov.
Valeriu FEDCO a fost numit vice-director al Agenţiei Turismului.
În calitate de membri ai Comisiei centrale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate sînt numiţi:
- Alexandru TĂNASE – ministru al justiţiei;
- Veaceslav NEGRUŢA – ministru al finanţelor;
- Viorel CHETRARU – director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.
Guvernul a decis şi crearea Comisiei departamentale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate, care va fi condusă de Victor BODIU, ministru de stat.
Tudor POTÎRNICHE este eliberat din funcţia de vicedirector al Agenţiei Rezerve Materiale şi Achiziţii Publice, Valeriu MIRONESCU – din funcţia de şef al Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer, iar Nicoale TARAN – din funcţia de director al Agenţiei "Moldova-Vin".
2. Hotărîri
Hotărîrea cu privire la crearea Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură. Agenţia este creată în scopul îmbunătăţirii gestionării cheltuielilor publice pentru promovarea sectorului agrar şi va funcţiona în subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu un personal de 66 unităţi, dintre care 36 unităţi în subdiviziunile teritoriale.
Hotărîrea cu privire la structura şi efectivul-limită ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC). Este păstrat acelaşi număr de personal – 543 unităţi, modificările vizînd parţial structura aparatului central al CCCEC, în care au fost create mai multe direcţii şi subdiviziuni, schimbările fiind necesare pentru a putea efectua remanieri de cadre.
Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:
- Regulamentul cu privire la cadrul instituţional şi mecanismul de coordonare a asistenţei externe acordate Republicii Moldova de organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare;
- formele tipizate ce atestă rezidenţa şi impozitul pe venit achitat de către nerezidenţi în Republica Moldova;
- Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului
3. Şedinţe. Decizii
Problema preţurilor
Prim-ministrul Vlad FILAT a prezidat o şedinţă de lucru la tema preţurilor, în cadrul căreia a fost pusă în discuţie situaţia privind preţurile la un şir de produse. Conform informaţiilor ministrului Agriculturii şi Industriei Alimentare, au scăzut preţurile la un şir de produse (carne de pui, ouă), dar a crescut preţul la produsele lactate, zahăr, hrişcă şi orez. Directorul Serviciului Vamal a informat că reieşind din valoarea în vamă a respectivelor produse, nu existau motive pentru majorarea preţurilor. Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat a informat despre depistarea mai multor cazuri de încălcare a legislaţiei privind limita adaosului comercial aplicabil, iar directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a spus că mulţi comercianţi retrag marfa în depozite, pentru a o pune în vînzare ulterior contra unor preţuri mai mari, în multe cazuri preţurile se stabilesc abuziv şi nejustificat. Primul-ministru a cerut monitorizarea strictă a situaţiei legată de preţuri şi sancţionarea abaterilor de la prevederile legislaţiei în vigoare, precum şi o administrare mai eficientă pe întreg lanţul valoric sub aspect fiscal.
Colegiul MAI
În luarea sa de cuvînt, Prim-ministrul a spus că este nemulţumit de activitatea Ministerul Afacerilor Interne, menţionînd că Guvernul monitorizează dur activitatea acestei structuri. Vlad Filat a declarat că Guvernul a reuşit să menţină facilităţile şi îndemnizaţiile prevăzute pentru angajaţii MAI, a întreprins alte măsuri pentru a crea condiţii mai bune de activitate, dar aceste eforturi nu au nici un sens, dacă nu este asigurată respectarea legilor. Filat afirmă că şi-a asumat responsabilitate pentru buna funcţionarea a MAI şi nu va mai tolera eschivarea de la îndeplinirea obligaţiunilor de serviciu.
Preşedinţie
1. Decrete
Este semnat decretul privind numirea domnului Veaceslav DERMENJI în funcţia de director adjunct al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat.
Ambasadorul Germaniei Nikolaus GRAF LAMBSDORFF este decorat cu "Ordinul de Onoare".
Doamnei Svetlana FILINCOVA, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, i s-a conferit gradul superior de calificare a judecătorului.
Politici economice
1. Sectorul agricol
"Cenuşăreasa" economiei moldoveneşti…
Potrivit datelor BNS şi estimărilor preliminare în 2009 producţia agricolă în gospodăriile de toate categoriile a înregistrat o scădere de cca 10% faţă de anul 2008. Micşorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producţiei vegetale cu peste 17%, pe cînd producţia animalieră a marcat o creştere de cca 12% faţă de anul 2008. Analiza impactului diferitor tipuri de producţie asupra ritmului volumului fizic al producţiei agricole în anul 2009 faţă de anul 2008 indică, că influenţă negativă mai semnificativă a avut-o descreşterea producţiei de grîu (cu ca 43%), porumb pentru boabe (cu peste 23%), sfeclă de zahăr (cu peste 65%), floarea soarelui (cu cca 24%), legume (cu pese 14%), fapt ca a generat micşorarea producţiei globale agricole cu cca 10%. În anul 2009 ponderea producţiei vegetale în total producţia agricolă a constituit 68% (în anul 2008 – 74%). Descreşterea producţiei vegetale (şi respectiv a ponderii acesteia în total producţia agricolă) în anul 2009 faţă de anul 2008 a fost generată atît de micşorarea suprafeţelor însămînţate cît şi de scăderea roadei medii a principalelor culturi agricole. Totodată, majorarea şeptelului de vite şi păsări (bovinelor – cu peste 2%, porcinelor – cu cca 34%, păsărilor – cu cca 13%), cît şi creşterea productivităţii acestora a cauzat sporirea producţiei principalelor produse animaliere şi producţiei animale în total. Situaţia în profil pe categorii de gospodării indică, că 29% din volumul producţiei globale agricole revin întreprinderilor agricole, 22% – gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), 49% – gospodăriilor populaţiei. Ponderea înaltă a gospodăriilor populaţiei în producţia agricolă este determinată în special de cota importantă a producţiei animale în aceste gospodării (cca 81% din total producţia zootehnică pe ţară).
2. Sectorul industrial
Industria, însă, nu stă de loc mai bine…
Potrivit aceloraşi datele ale BNS în 2009 întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producţie în valoare de 23,27 miliarde lei în preţuri curente (1,94 miliarde USD). Indicele volumului producţiei industriale faţă de ianuarie-decembrie 2008 a constituit cca 78% în preţuri comparabile. În luna decembrie 2009 faţă de decembrie 2008 acest indice a fost de peste 84%. Declinul producţiei industriale, comparativ cu ianuarie-decembrie 2008, a fost determinat de reducerea producţiei în: industria extractivă cu peste 32%, industria prelucrătoare – cu peste 24%, sectorul energetic – cu 1,5% etc. ceea ce a cauzat micşorarea volumului total de producţie cu cca 23%. Micşorarea volumului producţiei industriale în ansamblu în perioada vizată a fost cauzată de reducerea acestuia în special la întreprinderile cu următoarele activităţi principale de industrie: producţia altor produse din minerale nemetalifere; prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor; fabricarea produselor textile; fabricarea vinului; producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne; fabricarea băuturilor alcoolice distilate etc. Întreprinderile cuprinse în cercetare statistică lunară explică reducerea volumului de producţie prin: dificultăţi privind piaţa de desfacere, în special reducerea volumului comenzilor companiilor de peste hotare, dar şi celor autohtone – consumatoare de producţie industrială; insuficienţa materiei prime; insuficienţa mijloacelor financiare etc.
3. Relaţiile cu donatorii
FMI-ul dă bani, dar în acelaşi timp cere socoteală…
În 29 ianuarie 2010 Consiliul de Directori al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat programul economic cu Republica Moldova, susţinut de mecanismul extins de creditare (ECF) şi mecanismul de finanţare extinsă (EFF). Valoarea totală a asistenţei financiare va fi echivalentă cu 369,6 milioane de Drepturi speciale de tragere (DST) sau cca 574,4 milioane USD, avînd ca scop susţinerea programului economic al ţării în vederea restabilirii durabilităţii fiscale şi externe, menţinerii stabilităţii financiare, reducerii sărăciei şi creşterii economice. În urma aprobării, Chişinăul poate obţine acces imediat la 60 milioane de DST (cca 93,2 milioane USD), iar tranşele următoare vor fi debursate în urma revizuirilor semi-anuale. Noul program urmează programul pe trei ani finanţat prin Mecanismul de finanţare pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei (PRGF), aprobat de Consiliul de Directori Executivi în luna mai a anului 2006, care însă a expirat în luna mai a anului 2009. Programul autorităţilor pentru 2010–12 are ca scop restabilirea durabilităţii fiscale şi externe şi stimularea creşterii economice. Politica bugetar-fiscală prevede întoarcerea treptată la o situaţie durabilă pînă în 2012, sau şi mai devreme, dacă va fi posibil. Politica monetară se va axa pe menţinerea stabilităţii preţurilor. Reformele structurale vor sprijini relansarea, inclusiv printr-o flexibilitate mai mare în economia strîns reglementată. Programul de asemenea va majora cheltuielile pentru serviciile sociale esenţiale şi pentru reducerea sărăciei. În particular, politica bugetar-fiscală în 2010 prevede o ajustare, foarte necesară, la necesităţile mari de investiţii publice şi cheltuieli sociale. În scopul reducerii deficitului, autorităţile au reeşalonat majorările salariale neacoperite şi au optimizat cheltuielile la materiale şi subvenţii. În acelaşi timp, bugetul prevede o majorare a cheltuielilor pentru asistenţa socială direcţionată, pentru a proteja familiile vulnerabile. Politica monetară, avînd în vedere inflaţia relativ joasă, va veni în susţinerea relansării economice în curs de apariţie. Pentru asigurarea unui curs de schimb aliniat la principiile economice fundamentale, intervenţiile pe piaţa valutară vor fi limitate la atenuarea fluctuaţiilor pe termen scurt. Banca Naţională va monitoriza atent situaţia financiară a băncilor şi îşi rezervă dreptul să intervină pe piaţă dacă va fi cazul. Reformele structurale sînt direcţionate spre deblocarea potenţialului de creştere al economiei şi susţin cadrul bugetar-fiscal. Un program mai larg de liberalizare şi de reglementare este orientat spre stimularea concurenţei şi încurajarea creşterii economice conduse de sectorul privat. Pentru a menţine sistemul de asigurare socială durabil din punct de vedere financiar, vor fi treptat eliminate privilegiile de pensionare timpurie pentru angajaţii în serviciul public, iar sistemul de indemnizaţii pentru concediile medicale va fi restructurat. De asemenea, autorităţile obligate să soluţioneze problema arieratelor quasi-fiscale mari din sectorul de termoficare.
Transnistria
Discuţii cu reprezentanţii Rusiei privind reluarea negocierilor în format "5+2"
La 18 ianuarie 2010 viceprim-ministru responsabil de reintegrarea tarii, Victor Osipov, a avut o întîlnire cu oficiali ai Ministerului Afacerilor Externa al Rusiei în privinţa reglementari transnistrene. În cadrul întrevederii Valeri Nesteruşkin, Ambasador cu misiuni speciale al MAE al Federaţiei Ruse, şi Marat Kulahmetov, consilier al ministrului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse pentru misiuni de pacificare, au fost informaţi în privinţa atitudinii noii guvernări a Republicii Moldova faţă de problema reglementarii transnistrene:
- deschiderea Guvernului pentru dialog şi colaborare în problematica transnistreană;
- promovarea acţiunilor menite să contribuie la consolidarea încrederii şi la crearea unei atmosfere mai favorabile pentru desfăşurarea negocierilor in formatul "5+2";
- crearea condiţiilor necesare pentru libera circulaţie a persoanelor şi bunurilor între cele doua maluri ale Nistrului;
- sprijinirea populaţiei şi facilitarea activităţii agenţilor economici din Transnistria;
- perfecţionarea mecanismului de funcţionare a Comisiei Unificate de Control şi a celui de menţinere a păcii în Zona de Securitate.
Două zile mai tîrziu, acelaşi set de probleme a fost discutat de către Victor Osipov cu Grigori Karasin, viceministru al Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse. Victor Osipov a menţionat rolul important al Federaţiei Ruse în procesul de reglementare transnistreană, pornind de la necesitatea respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Diplomaţii ruşi au pledat, la rîndul lor, pentru intensificarea consultărilor şi pentru reglementarea transnistreană prin adoptarea unui statut special pentru Transnistria.
La Tiraspol Grigorii Karasin a ţinut să menţioneze că una din condiţiile de bază pentru reglementarea transnistreană este respectarea statutului egal al părţilor, lucru fără care este inimaginabil un proces viabil şi adoptarea unor decizii eficiente. La rîndul lor, autorităţile transnistrene au insistat asupra evitării reluării de la zero a negocierilor, urmînd să fie luate în consideraţie deciziile adoptate anterior. Karasin a menţionat că i-a atras atenţie preşedintelui-interimar, Mihai Ghimpu, asupra necesităţii unei atitudini binevoitoare faţă de misiunea pacificatoare a Rusiei, care garantează pacea şi liniştea în regiune. Doar în eventualitatea apropierii de soluţionarea finală a problemei transnistrene se va putea vorbi despre retragerea prezenţei militarea a Rusiei, pînă atunci abordarea acestei chestiuni este prematură.
Punctul de vedere al partenerii occidentali ai Moldovei faţă de reluarea negocierilor
La 24 ianuarie 2010 Premierul Vlad Filat a avut la Washington o întrevedere cu Hillary Clinton, Secretar de Stat al SUA, care a menţionat că SUA optează pentru soluţionarea conflictului transnistrean în formatul "5+2", cu respectarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova. Acest lucru a fost fixat în Declaraţia comună a SUA şi Republicii Moldova privind intensificarea cooperării bilaterale. Pe de altă parte, ceva mai nuanţat accentele au fost puse în cadrul întîlnirii din 27 ianuarie 2010 a Preşedintelui-interimar Mihai Ghimpu şi Preşedintele român Traian Băsescu. Preşedintele României a subliniat că a susţinut şi va susţine Republica Moldova ca stat suveran şi independent, care trebuie să-şi asigure controlul deplin asupra întreg teritoriului ţării. Potrivit lui "Staţionarea resurselor tehnice şi umane ale armatei ruse pe teritoriul regiunii transnistrene nu este de natură de a favoriza soluţionarea conflictului".
OSCE susţine măsurile autorităţilor moldovene
La 19 ianuarie 2010 a avut loc întrevederea Preşedintelui Parlamentului, Mihai Ghimpu, cu reprezentanţii grupului pentru Moldova a Adunării Parlamentare a OSCE, condus de Walburga Habsburg Douglas, deputat în Parlamentul suedez. Potrivit deputatului suedez "OSCE susţine măsurile conducerii Republicii Moldova în vederea soluţionării pe cale paşnică a conflictului transnistrean". În contextul discuţiei, Mihai Ghimpu s-a pronunţat pentru reluarea negocierilor în formatul "5+2", specificînd şi necesitatea îndeplinirii de către Rusia a angajamentelor summit-ului OSCE de la Istanbul din 1999 privind retragerea completă şi necondiţionată a forţelor militare şi muniţiilor din raioanele de est ale Republicii Moldova. În aceeaşi ordine de idei, Ghimpu a menţionat că "Democratizarea şi demilitarizarea regiunii transnistrene constituie premisele necesare şi indispensabile în vederea soluţionării definitive a conflictului", obiectiv care poate fi atins prin "implicare mai activă a partenerilor noştri externi". Vizita delegaţiei OSCE la Tiraspol a confirmat interesul liderului transnistrean pentru "intensificarea procesului de negocieri". Smirnov a subliniat că de curînd, după semnarea Declaraţiei de la Barviha din 18 martie 2009, acest document a devenit unul programatic. Potrivit acestuia condiţiile de bază pentru intensificarea negocierilor ţin de principiul egalităţii părţilor implicate în conflict şi sistemul de garanţii. Smirnov a insistat că în Republica Moldova a eşuat edificarea unei societăţi post-sovietice. O parte din cetăţenii moldoveni vor în România, alta – în NATO, a treia – în Rusia. Acestea sînt motive pentru destabilizări politice permanente. De aceea, Transnistria are nevoie de misiunea pacificatoare a Rusiei".
După vizita delegaţiei OSCE, la 26 ianuarie 2010 în oficiul Misiunii OSCE din Chişinău a avut loc o noua întâlnire a reprezentanţilor în procesul de reglementare a conflictului transnistrean din partea Moldovei şi Transnistriei, Victor Osipov şi Vladimir Yastrebceak. În cadrul discuţiei au fost examinate probleme referitoare la modul de realizare a înţelegerilor anterioare de la reuniunile de la Vienna si Bender. Victor Osipov a informat, în special, despre deciziile Guvernului moldovean privind prelungirea procedurilor de declarare a mărfurilor de către agenţii economici şi de documentare a populaţiei din regiunea transnistreană pe termene nedefinite. În acelaşi timp, Osipov a ţinut să precizeze că Declaraţie de la Barviha nu este un document din pachetul necesar pentru negocierile moldo-transnistrene.
Începutul demarcării frontierei moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean
La 29 ianuarie 2010 a fost instalat primul semn intermediar de frontieră în apropierea localităţii Bolşaia Koşniţa, raionul Yampol, regiunea Vinniţa a Ucrainei. La eveniment au participat ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leanca, şi omologul sau ucrainean Petro Poroşenko. Cu această ocazie a fost semnată o declaraţie comuna privind începutul demarcării celor peste 400 de kilometri de frontieră moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean. Partea transnistrean[ a boicotat ceremonia, deşi a fost invitată. Potrivit ministrului Iurie Leancă "Procesul care a demarat poate fi considerat unul istoric, din simplu motiv ca abia după 18 ani de independenţă s-a ajuns la un numitor comun, piedica principală fiind poziţia obstrucţionistă a celor de la Tiraspol". S-a mai menţionat că acest proces de demarcare a frontierei are loc în context strict european. Mai mult, "…demarcarea frontierei va fi şi un element important în tentativa de a identifica o soluţie cît mai viabilă de reglementare a conflictului transnistrean". La rîndul lui, Petro Poroşenco a remarcat calitatea nouă a relaţiilor moldo-ucrainene din ultimul timp. La finele evenimentului ambii oficiali s-au pronunţat pentru reluarea de urgenta a procesului de negocieri în formatul "5+2".
La eveniment au participat şi reprezentanţii Misiunii Uniunii Europene pentru asistenta la frontiera (EUBAM). Anterior, la 16 ianuarie 2010, şeful-interimar al Misiunii EUBAM, Udo Burkholder, declarase că Misiunea EUBAM va acorda în continuare asistenţa necesara Serviciului Grăniceri pentru dezvoltarea instituţională conform standardelor europene. O atenţie deosebita va fi acordată consolidării cooperării şi asistenţei Republicii Moldova în domeniul managementului de frontiera din partea instituţiilor europene.
Reacţiile Tiraspolului la demararea demarcării hotarului moldo-ucrainean
Reacţia autorităţilor de la Tiraspol faţă de demararea procesului de demarcare a hotarului moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean a fost negativă. Anticipînd demararea procesului reprezentanţii autorităţilor transnistrene au avut la 24 ianuarie 2010 o rundă de consultări bilaterale cu autorităţile ucrainene. În consecinţă, autorităţile transnistrene au adoptat decizia de a nu împedica demararea procesului de demarcare a hotarului moldo-ucrainean. În acelaşi timp, autorităţile ucrainene au oferit garanţii că lucrările de demarcarea se vor desfăşura doar pe teritoriul Ucrainei, fără a intersecta hotarul propriu-zis. În acelaşi timp, autorităţile transnistrene au subliniat că procesul de demarcarea a hotarului este o componentă importantă a reglementării conflictului moldo-transnistrean. In aceste circumstanţe, autorităţile transnistrene şi-au exprimat regretul că nu au posibilitatea să participe pe principii determinate de paritate la procesul de demarcare. Totuşi, autorităţile transnistrene cred că se va găsi o posibilitate pentru a nu grăbi procesul de delimitare pînă la găsirea unor soluţii privind reglementarea finală a conflictului.
Incident în zona de securitate
La 29 ianuarie 2010 colonelul Aurel Fondos, şef al contingentului Forţelor de Menţinere a Păcii din partea Republicii Moldova în Zona de securitate, a fost reţinut de colaboratorii unui post de control din partea Transnistriei, instalat ilegal in zona respectiva. Aurel Fondos a cerut intervenţia imediată a observatorilor militari la fata locului, dar aceasta a fost blocata de partea transnistreana pentru doua ore. Potrivit autorităţilor moldovene reţinerea colonelului Fondos a reprezentat o încălcare a prevederilor deciziei CUC din 3 decembrie 2009, aprobata de toate delegaţiile, care condamna o reţinerea similară a ofiţerului moldovean la 30 octombrie 2009. Autorităţile moldovene i-au informat imediat despre incident pe copreşedinţii CUC din partea Federaţiei Ruse, Transnistriei şi a reprezentanţilor Ucrainei şi Misiunii OSCE. Potrivit părţii transnistrene, la 29 ianuarie 2010, colonelul Auren Fondos a traversat punctul de control vamal transnistrean "Lunga-2", refuzînd să ofere grănicerilor transnistreni posibilitatea de a verifica o eventuală transportare a unor mărfuri. În acest context, merită menţionat faptul că la începutul lui noiembrie 2009 colonelul Fondos mai fusese reţinut de vameşii transnistreni pentru "contrabandă cu cartofi" (atunci în automobilul lui Fondos au fost găsiţi doi saci cu cartofi). Anticipînd repetarea incidentelor de acest gen, încă la 21 ianuarie 2010 delegaţia Republicii Moldova în CUC şi-a exprimat indignarea în legătură cu acest incident, subliniind că a abordat permanent problema retragerii posturilor de grăniceri şi de vameşi ale administraţiei de la Tiraspol, instaurate ilegal în Zona de securitate. Potrivit delegaţiei moldovene în CUC acestea creează dificultăţi pentru desfăşurarea operaţiunii de menţinere a păcii, constituind o încălcare a acordurilor de la Odesa si Moscova privind reglementarea paşnica a conflictului in regiunea transnistreana a Republicii Moldova, precum si constituie o încălcare a drepturilor omului la libera circulaţie.
Relaţii externe
1. Integrare europeană
Spania a preluat preşedinţia semestrială a Uniunii Europene
Pe 1 ianuarie, Spania a preluat preşedinţia Uniunii Europene pentru şase luni. Pe 20 ianuarie 2010, prim-ministrul Spaniei José Luis Rodríguez Zapatero a prezentat programul Preşedinţiei spaniole în faţa Parlamentului European. Priorităţile anunţate ale preşedinţiei spaniole sunt:
- aplicarea integrală şi rapidă a Tratatului de la Lisabona;
- relansarea economică şi crearea de locuri de muncă;
- promovarea UE drept un actor global, responsabil şi susţinere;
- consolidarea libertăţilor şi drepturilor omului în cadrul UE (în special privind egalitatea gender şi combaterea violenţei domestice).
Reprezentanţa UE în Moldova şi-a extins împuternicirile
Începînd cu 2010, urmare a prevederilor Tratatului de la Lisabona, UE îşi reformează reprezentanţele sale externe. 54 din cele 136 oficii externe a UE, printre care şi Delegaţia UE în Moldova şi-au extins împuternicirile şi vor activa pe viitor drept misiuni de tipul ambasadelor, care vor acţiona din numele întregii UE şi vor prezenta şi promova poziţia comună a a celor 27 state membre ale UE.
2. Cooperare bilaterală
Republica Moldova – România
A doua jumătate a lunii ianuarie 2010 a fost marcată de evenimente care au impulsionat relaţiile moldo-române şi chiar le-au ridicat la un nivel calitativ nou. Primul dintre acestea a fost prezentarea de către Băsescu a viziunii sale asupra politicii externe a României în noul său mandat. În discursul său din 20 ianuarie, rostit în faţa şefilor misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, Traian Băsescu a declarat că România va continua să susţină aspiraţiile europene ale Republicii Moldova, iar faptul că România şi Republica Moldova sunt legate de "o istorie comună, aceeaşi limbă şi aceeaşi cultură" face ca această suaţinere să devină "proiectul de suflet" al Preşedintelui. În viziunea preşedintelui român pe viitor relaţiile moldo-române se vor baza pe "încredere, solidaritate şi năzuinţe comune".
La scurt după declaraţiile lui Traian Băsescu, Ministerul Afacerilor Externe a României l-a propus pe Marius Lazurcă pentru postul de ambasador al României la Chişinău, care l-a scurt timp a primit agrementul din partea preşedintelui interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu. De asemenea, MAE a creat grupul informal de sprijin a acţiunii europene a Republicii Moldova, la nivelul statelor UE. Din grup fac parte miniştri, secretari de stat şi ambasadori ale statelor UE (Austria, Republica Cehă, Estonia, Germania, Letonia, Lituania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia şi Ungaria) şi urmăreşte să susţină parcursul european al Moldovei, atît în cadrul instituţiilor UE, cît şi prin proiecte practice.
Cel de-al doilea eveniment – vizita lui Traian Băsescu în Moldova din 27–28 ianuarie, de altfel prima sa vizită peste hotare după realegerea sa în calitate de preşedinte al României, a fost încă un pas spre consolidarea parteneriatului cu Republica Moldova. În timpul vizitei, preşedintele român a făcut mai multe declaraţii politice, care pot fi rezumate la următoarele:
- Parteneriatul cu România va apropria Republica Moldova de Uniunea Europeană
- Cetăţenii moldoveni trebuie să circule liber în România, iar ulterior si pe teritoriul Uniunii Europene. În acest sens, România va facilita procedura de obţinere a vizelor pentru cetăţenii moldoveni. Va fi anulată cerinţa înaintată către cetăţenii moldoveni de a prezenta dovada a 500 de euro pentru a obţine viza românească; aceştia vor prezenta o declaraţie pe cont propriu. Suplimentar la consultatele de la Cahul şi Bălţi care vor fi deschide în februarie-martie, este preconizată deschiderea a încă două consulate la Ungheni şi eventual la Lipcani.
- România nu va semna Acordul de frontieră cu Republica Moldova, deoarece prin recunoaşterea independenţei Moldovei, România a recunoscut deja graniţele după destrămarea Uniunii Sovietice, dar va semna un acord privind regimul de frontieră.
- Tratatul de bază dintre Republica Moldova şi România nu mai este actual, acesta urmează a fi înlocuit printr-un parteneriat de aderare la Uniunea Europeană; proiectul unui acord de parteneriat moldo-român pentru accelerarea integrării Moldovei în UE se află în procesul de discuţie;
- România va acorda Republicii Moldova un sprijin financiar nerambursabil de 100 milioane de euro pentru proiecte pentru educaţie, modernizarea şcolilor şi a infrastructurii locale. Banii vor fi alocaţi timp de patru ani în patru tranşe anuale.
- Conflictul transnistrean este un impediment pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană; Uniunea Europeană ar trebui să se implice mai mult în soluţionarea conflictului transnistrean.
- România va soluţiona timp de jumătate de an cererile restante privind redobîndirea cetăţeniei. În vederea accelerării procesului de redobîndire a cetăţeniei, va fi creată o Agenţie Naţională pentru acordarea cetăţeniei, cu sediul la Bucureşti şi vor fi deschise filiale la Iaşi, Galaţi, Suceava, Cluj şi Timişoara. Va fi anulată condiţia pentru solicitanţii de cetăţenie de a deţine domiciliul în România şi de a se programa pentru depunerea dosarului (Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a fost înfiinţată pe 29 ianuarie de Guvernul României prin Ordonanţă de Urgenţă.
În timpul vizitei, părţile au abordat şi alte subiecte de importanţă majoră pentru interesele naţionale al ambelor state: conectarea infrastructurilor energetice (linia electrică de 110 KW Fălciu-Goteşti şi linia de 400 KW Suceava-Bălţi), de transport-gaze (Drochia-Ungheni-Iaşi) şi feroviară (ajustarea ecartamentului) şi lansarea proiectelor transfrontaliere finanţate de Uniunea Europeană (135 milioane de euro).
Un alt eveniment semnificativ, în special pentru simplii cetăţeni a fost luarea deciziei de comun acord dintre ministrul moldovean al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi miniştrii români ai transporturilor şi infrastructurii, şi a turismului de a reduce de două ori preţul biletelor de avion pentru ruta Chişinău-Bucureşti, începînd cu 10 februarie 2010.
Notă ADEPT: Vizita şi declaraţiile lui Băsecu au generat păreri împărţite ale actorilor politici: de la adoraţie din partea Partidului Liberal, simpatie din partea PLDM, bunăvoinţă rezervată din partea PDM şi o critică dură din partea PCRM.
Republica Moldova – Ucraina
Pe 25 ianuarie, la Bruxelles a avut loc cea de-a 8-a reuniune trilaterală RM-Ucraina-UE axată pe problematica de frontieră. Potrivit comunicatului MAEIE. Pe agenda reuniunii s-au aflat subiecte legate de managementul frontierei de stat moldo-ucrainene, în special demarcarea şi securizarea frontierei pe segmentul transnistrean, cooperarea dintre serviciile de control la frontieră şi asistenţa oferită de UE, inclusiv prin activitatea Misiunii UE de asistenţă la frontieră în Republica Moldova şi Ucraina (EUBAM). Autorităţile europene şi-au reconfirmat disponibilitatea de a sprijini, inclusiv şi financiar, securizarea frontierei moldo-ucrainene.
Pe 29 ianuarie, a fost lansat procesul de demarcare al hotarului moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean, prin instalarea primului semn intermediar de frontieră în localitatea Velika Kisniţa, raionul Iampol, regiunea Viniţa.
Republica Moldova – Lituania
Pe 26–27 ianuarie, prim-ministrul lituanian, Andrius Kubilius a efectuat o vizită oficială la Chişinău. În declaraţiile sale, prim ministrul lituanian a reconfirmat poziţia Lituaniei de suporter zelos al Moldovei în apropierea acesteia de Uniunea Europeană, şi a concretizat-o prin semnarea împreună cu prim ministrul moldovean, Vlad Filat a unei declaraţii comune privind cooperarea în domeniul integrării europene. Prim-ministrul lituanian a fost însoţit de un grup de oameni de afaceri, care au participat la forumul economic moldo-lituanian. Scopul forumului a fost de a atrage investiţi lituaniene şi de intensificare a relaţiilor comerciale bilaterale în mai multe domenii ale economiei moldoveneşti: construcţii, industria polimerilor, farmaceutică, piese auto, învăţământ, servicii tipografice, tehnologii informaţionale etc.
Republica Moldova – SUA
Relaţiile bilaterale dintre SUA şi Republica Moldova au fost marcate de vizita în SUA a delegaţiei moldoveneşti în frunte cu prim-ministrul moldovean, Vlad Filat. În timpul vizitei, delegaţia moldovenească a avut numeroase întrevederi cu înalţi oficiali ai SUA şi ai organismelor internaţionale:
- Întrevedere cu Joseph Biden, Vicepreşedintele SUA. Oficialul american a declarat că SUA va susţine Republica Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană şi în procesul de edificare a unui stat de drept şi la soluţionarea conflictului transnistrean în formatul 5+2. Anterior, în timpul unei vizite la Bucureşti, din 22 octombrie 2009, Joe Biden şi-a exprimat dorinţa ca Republica Moldova să-şi continue paşii spre democratizare şi reforme economice, inclusiv cu suportul României, şi să fie integrate în structurile euroatlantice cînd vor fi pregătite.
- Întrevedere cu Hillary Clinton, Secretarul de Stat al SUA. În timpul întrevederii cu Vlad Filat, Hillary Clinton a dat asigurări că va aborda subiectul apropierii R. Moldova de Uniunea Europeană cu responsabili pentru relaţii externe ai Uniunii Europene. Vlad Filat şi Hillary Clinton au semnat o Declaraţie comună a Guvernelor Statelor Unite ale Americii şi Republicii Moldova cu privire la intensificarea cooperării bilaterale.
- Întrevedere cu Ban Ki-Moon, Secretar General al ONU, în timpul căreia Vlad Filat a declarat că Republica Moldova şi-a înaintat candidatura pentru a obţine statutul de membru al Consiliului ONU pentru Drepturile omului pentru perioada 2010–2013.
- Vizită la Corporaţia "Provocările Mileniului" (CPM), unde a fost semnat Acordul de asistenţă nerambursabilă în valoare de 262 mln. de dolari SUA de finanţare a Programului "Compact". Programul prevede implementarea unor proiecte investioţinale în domeniul infrastructurii de irigare, reabilitarea drumurilor şi agriculturii de valoare înaltă.
- Vizită la FMI, în timpul căreia prim-ministrul Vlad Filat a prezentat realizările Guvernului şi a solicitat suportul FMI în identificarea soluţiilor pentru acordarea asistenţei sociale compensative păturilor social-vulnerabile ca urmare a ultimelor majorări la serviciile publice.
- Întrevedere cu Robert B. Zoellick, Preşedintele Băncii Mondiale. Pe agenda discuţiilor s-au aflat asistenţa pe care o poate oferi BM în domeniul TIC şi posibilităţile de susţinere a sistemului compensativ pentru păturilor socialmente vulnerabile, afectate de ultimele majorări a tarifelor la serviciile comunale. Vlad Filat a solicitat şi includerea Republicii Moldova în Iniţiativa de Transformare a Guvernării, dar şi asistenţă în organizarea Grupului de Lucru Consultativ, care va avea loc în martie, 2010 la Bruxelles.
- Întrevedere cu Lawrence Spinelli, Preşedinte interimar al Agenţiei guvernamentale "Overseas Private Investment Corporation" (OPIC). Scopul întrevederii a fost atragerea investiţiilor americane în Republica Moldova şi intensificarea cooperării comerciale bilaterale.
- Întrevedere cu Richard Morningstar, Reprezentantul Special al Secretarului de Stat pentru problematica energetică în spaţiul euroasiatic, şi Jonathan Elkind, Adjunctul principal al Asistentului Secretarului pentru Energie. Discuţiile au vizat situaţia în domeniul energetic şi a securităţii energetice a Republicii Moldova şi s-au axat pe identificarea de alternative pentru reducerea dependenţei energetice a Moldovei.
- Vizita în Carolina de Nord, unde Vlad Filat şi vice-guvernatorul Walter P.Dalton au semnat un Memorandum de cooperare dintre Republica Moldova şi Carolina de Nord pentru 5 ani.
- Vizita la German Marshall Fund (GMF) şi la Institutul Republican Internaţional (IRI). Discuţiile s-au axat pe situaţia din Republica Moldova şi modalităţile de susţinere a Moldovei pe calea dezvoltării democratice de către cele două organizaţii.
- Masa rotundă cu oameni de afaceri din domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicare (TIC), la care a fost făcută o prezentare a domeniului TIC din Republica Moldova şi a oportunităţile de investire în domeniul TIC moldovenesc.
- Audiere în cadrul Comisiei Helsinki a Congresului SUA, în care a fost abordat subiectul respectării drepturilor şi libertăţilor omului în Moldova, inclusiv cel al respectării libertăţii religioase, încălcat în timpul incidentului din 13 decembrie 2009 cînd simbolurile evreieşti au fost distruse de un grup de creştin ortodocşi. Vlad Filat a dat asigurări că "legislaţia în domeniu va fi înăsprită".
Notă ADEPT: Ancheta deschisă în cazul preotului Anatol Cibric, care a organizat manifestaţia de vandalizare a simbolurilor evreieşti, a fost închisă. Acesta a fost condamnat pentru ofensă adusă sentimentelor religioase şi profanarea obiectelor de cult în baza articolului 54, al. 5 din Codul Contravenţiilor şi i s-a aplicat o amendă administrativă de 600 de lei.
3. Cooperare multilaterală
Republica Moldova – Consiliul Europei
Decizii ale CtEDO
În luna ianuarie, Curtea pronunţat decizia sa în cauzele Pădureţ c. Moldovei, Răilean c Moldovei, Bucuria c. Moldovei, cu privire la satisfacţia echitabilă în cauza Avramenko c. Moldovei. În cauza Pădureţ c Moldovei, Curtea a constatat violarea dreptului de a nu fi supus tratamentelor şi/sau pedepselor inumane şi degradante, în cauza Răilean c. Moldovei – violarea dreptului la viaţă şi în cauza Bucuria c. Moldovei – violarea dreptului la un proces echitabil. Valoarea totală a despăgubirilor pe care Guvernul Republicii Moldova urmează să le achite în aceste cauze însumează 60,150 euro.
|
 |





|