versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

Parlamentul este convocat în sesiunea de primăvară-vară începînd cu data de 11 februarie 2010.

1. Numiri. Demisii

Deputatul Veaceslav UNTILĂ este exclus din Biroul Permanent, în locul lui fiind numit Vasile Balan, la cererea AMN.

Deputatul Vladimir ŢURCAN a fost exclus din Biroul permanent, fiind substituit cu reprezentantul PCRM Galina Balmoş.

Deputatul Marian LUPU, liderul PDM, a fost ales în funcţia de membru al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică.

Deputatul Dumitru DIACOV (PDM) a fost numit în calitate de membru al Comisiei politică externă şi integrare europeană.

Deputatul Oleg SÎRBU (PDM) a fost inclus în Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională.

Parlamentul a desemnat 3 membri în Comisia centrală de control a declaraţiilor cu rivire la ventiuri şi proprietate:

• Anatolie GHILAŞ, din partea PDM;
• Ion PLEŞCA din partea AMN;
• Oxana DOMENTI, din partea PCRM.

2. Acte legislative

Hotărîrea privind crearea Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de repartizare a ajutoarelor umanitare şi a resurselor financiare din fondul de rezervă în legătură cu inundaţiile din 2008. Comisia urmează să prezinte Parlamentului, în termen de 60 de zile, un proiect de hotărîre cu privire la examinarea modului de repartizare a ajutoarelor umanitare şi a resurselor financiare respective. Conform notei informative la proiectul de hotărîre, locuitori din raionul Briceni au prezentat plîngeri privind distribuirea ajutoarelor umanitare şi resurselor financiare din fondul de rezervă care erau preconizate pentru susţinerea persoanelor care au suferit în urma inundaţiilor, invocîndu-se că respectivele fonduri au fost alocate cu preponderenţă susţinătorilor Partidului Comunist, uneori nejustificat, iar unele materiale de construcţie în genere nu au fost distribuite.

3. Control parlamentar. Declaraţii

Informaţii privind relaţiile cu Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, precum şi Primul-ministru al RM au prezentat în Parlament informaţii privind discuţiile şi raporturile bilaterale cu Ucraina.

Propunere de creare a unei Comisii speciale

Deputatul PL Valeriu Nemerenco a propus să fie creată o comisie parlamentară pentru studierea situaţiei create în sistemul de pensionare, din punct de vedere al echităţii sociale şi stabilirii unor reglementări unificate în domeniu.

Guvern

1. Numiri

Maria CĂRĂUŞ este numită viceministru al Finanţelor.

Ion PASCAL este numit viceministru al Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, în locul lui Anatol Ţurcan, care este eliberat din funcţia respectivă.

Anatolie LĂPTEANU a fost numit în funcţia de şef al Oficiului teritorial Edineţ al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu.

Gheorghe POPA este numit în postul de rector al Universităţii de Stat "Alecu Russo" din Bălţi.

Radu MUDREAC este eliberat din funcţia de director al Agenţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor de origine animală.

2. Hotărîri

Hotărîrea privind neaplicarea sancţiunilor pecuniare asupra mijloacelor băneşti nerepatriate, provenite din exportul producţiei alcoolice în Federaţia Rusă în perioada 1 aprilie 2005 – 1 aprilie 2006. Guvernul a luat act de informaţia prezentată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi a decis că nu vor fi supuse sancţiunilor pecuniare mijloacele băneşti nerepatriate, provenite din exportul producţiei alcoolice în Federaţia Rusă în perioada 1 aprilie 2005 – 1 aprilie 2006, înregistrate conform situaţiei la data de 17 octombrie 2008.

Hotărîrea privind Centrul de telecomunicaţii speciale. Guvernul a decis să transmită din gestiunea Serviciului de Informaţii şi Securitate în gestiunea Cancelariei de Stat Întreprinderea de Stat "Centrul de Telecomunicaţii Speciale". Întreprinderea respectivă administrează sistemul de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice centrale, asigură schimbul protejat de informaţii între autorităţile publice, reprezentanţele Republicii Moldova din străinătate, organizaţii, instituţii şi întreprinderi, autorităţile publice ale altor state. Concomitent, Centrul este administrator tehnic şi tehnologic al paginii web oficiale a Guvernului RM: www.gov.md. Schimbările efectuate au menirea de impulsiona dezvoltarea în domeniu, de a spori transparenţa informaţională a executivului şi a autorităţilor publice subordonate.

Hotărîrea cu privire la acţiunile de implementare a Legii privind transparenţa în procesul decizional. Este aprobat Regulamentul cu privire la procedurile de asigurare a transparenţei în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor şi se obligă autorităţile administraţiei publice centrale, în termen de 2 luni, să adopte regulamente interne pentru informare, participare şi consultare a deciziilor elaborate, precum şi să desemneze coordonatori ai procesului de consultare publică. Cancelaria de Stat va asigura monitorizarea implementării prevederilor referitoare la implementarea legislaţiei în domeniu.

Hotărîrea privind participarea Republicii Moldova la expoziţiile internaţionale în anul 2010. Se aprobă programul de participare la expoziţii şi cheltuielile ce vor fi suportate din bugetul Programului "Promovarea exportului pentru anul 2010", în sumă circa 9 milioane de lei.

3. Şedinţe. Decizii

Prima şedinţă a Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană

La 12 februarie Prim-ministrul Vlad Filat a prezidat prima şedinţă a Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană, în cadrul căreia a fost audiată informaţia MAEIE despre acţiunile întreprinse în 2009 la capitolul integrare europeană şi acţiunile ce urmează să fie întreprinse în 2010. În context, Prim-ministrul a spus că liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova este o prioritate a Guvernului şi a solicitat eforturi maxime la acest capitol, informînd şi despre faptul că UE va oferi Republicii Moldova ajutor financiar în valoare de 2 mln de euro pentru asigurarea populaţiei cu paşapoarte biometrice, condiţie necesară pentru liberalizarea regimului de vize. Suportul financiar va contribui şi la reducerea cu 33% a costurilor pentru aceste paşapoarte. Premierul a mai spus că îşi doreşte ca la şedinţele Comisiei guvernamentale pentru integrare europeană să fie discutate probleme, şi nu realizări.

Cancelaria de Stat solicită verificarea înstrăinării unor publicaţii

Cancelaria de Stat solicită Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Procuraturii Generale să examineze corectitudinea procedurii de lichidare a publicaţiilor "Moldova Suverană" şi "Nezavisimaia Moldova". Deşi se afrima că cele două publicaţii vor fi deetatizate, însă o analiză efectuată a arătat că în realitate a fost iniţiată procedura de lichidare a celor două instituţii şi acest proces nu a fost finalizat, iar statul a mai şi alocat contrar prevederilor legale o sumă de peste un milion de lei pentru achitarea datoriilor acestor întreprinderi de stat. Conform informaţiilor deţinute, Camera Înregistrării de Stat a înregistrat trei întreprinderi noi private, la care fondatori erau administratorii întreprinderilor de stat "Moldova Suverană" şi "Nezavisimaia Moldova" şi care, contrar legislaţiei în vigoare, purtau denumiri similare întreprinderilor de stat "Moldova Suverană" şi "Nezavisimaia Moldova", a precizat Victor Bodiu.

Prima şedinţă a Consiliului Naţional pentru Participare (CNP)

La prima şedinţă a CNP au fost examinate direcţiile principale de activitate, a fost aleasă conducerea CNP şi determinate mecanismele de conlucrare. Participînd la şedinţa inaugurală, Prim-ministrul a declarat că Guvernul Republicii Moldova este deschis spre colaborare şi dispus să stabilească un dialog productiv şi practic cu societatea civilă, inclusiv prin intermediul CNP. Conform Premierului, preşedintele CNP va fi invitat să participe la toate şedinţele Executivului, la alte întruniri importante ale Guvernului, unde va putea expune poziţia societăţii civile referitor la chestiunile examinate şi deciziile aprobate. Totodată, Guvernul va dezvolta un parteneriat deschis cu societatea civilă şi la nivelul tuturor autorităţilor publice centrale prin stabilirea unor mecanisme de consultare a sectorului asociativ, în special, la etapa elaborării şi expertizării proiectelor de acte normative şi legislative. CNP şi-a ales Biroul permanent, constituit din 7 membri:

• Preşedintele CNP – Sorin MEREACRE, Reprezentanţa în Moldova a Fundaţiei Eurasia;
• Vice-preşedintele CNP – Ecaterina MARDAROVICI, Asociaţia Obştească "Clubul Politic al Femeilor 50/50";
• Sergiu OSTAF, Asociaţia Obştească "Centrul de Resurse al Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Drepturile Omului din Moldova";
• Antoniţa FONARI, Centrul de Resurse "Tineri şi Liberi";
• Alexandru COICA, Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova;
• Dinu ARMAŞU, Asociaţia Investitorilor Străini;
• Petru MACOVEI, Asociaţia Presei Independente.

Situaţia în sectorul energetic

La şedinţa convocată de Primul-ministru au participat reprezentanţii ai mai multor autorităţi publice, precum şi ai operatorilor din domeniu. S-a discutat despre necesitatea unei analize ample în domeniu, inclusiv în ceea ce ţine de formarea tarifelor, precum şi despre situaţia de pe piaţa energiei electrice, în contextul liberalizării acesteia, din 31 martie 2010. Un subiect de discuţiei a fost şi situaţia privind aprovizionarea cu apă a municipiului Bălţi, Premierul solicitînd factorilor de decizie să se deplaseze la faţa locului, să discute cu autorităţile locale situaţia creată şi să identifice soluţii pentru depăşirea ei.

Preşedinţie

1. Decrete

Ştefan URÎTU este numit consilier al Preşedintelui Republicii Moldova în probleme politice.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova a emis decretul privind numirea unor membri ai Comisiei centrale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate:

• Ion CASIAN, jurist, avocat;
• Rodica HÎNCU, doctor habilitat, profesor universitar;
• Vladislav POGHIRCĂ, consultant principal, Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova.

Preşedintele interimar a conferit titluri onorifice unor oameni de artă (solişti, dirijori, conducători artistici)

2. Şedinţe. Decizii

Acţiuni de parteneriat cu România

Bilanţul vizitei Preşedintelui României Traian Băsescu în Republica Moldova a fost prezentat în cadrul unei şedinţe speciale prezidată de Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Preşedintele ţării a solicitat miniştrilor să monitorizeze aplicarea proiectelor convenite şi elaborarea unui plan concret de acţiuni, cu termeni reali de aplicare, precum şi identificarea pîrghiilor de gestionare a proiectelor moldo-române aflate în curs de pregătire: – acordul privind micul trafic de frontieră; – acordul de finanţare a Republicii Moldova în valoare de 100 mln euro; – cuplarea sistemului energetic al Republicii Moldova la sistemele europene; – interconectarea infrastructurii feroviare; – acordul care prevede recunoaşterea şi echivalarea reciprocă a diplomelor; proiecte în domeniile agricol şi turistic; deschiderea consulatelor româneşti la Cahul şi Bălţi; – semnarea acordului privind legalizarea forţei de muncă provenită din Republica Moldova în România; – acord de protecţie socială a cetăţenilor moldoveni etc. În mod special, Preşedintele interimar a solicitat Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene elaborarea unui plan de acţiuni concrete pentru semnarea cît mai grabnică cu România a parteneriatului de integrare a Republicii Moldova în UE, care ar prevedea utilizarea fondurilor europene, precum şi existenţa unei platforme agricole comune.

Solicitare de desecretizare

Mihai Ghimpu a solicitat Guvernului desecretizarea, în regim de urgenţă, a unui şir de documente de arhivă, care urmează a fi studiate şi analizate de Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova. Solicitarea are la bază sesizarea venită din partea preşedintelui respectivei Comisiei, care l-a informat pe şeful statului despre imposibilitatea de a examina o serie de documente de după 1974, din fondurile de arhivă din Republica Moldova, deoarece acestea sînt cu acces restricţionat.

Politici economice

1. Sectorul bancar

Băncile "au dat semne de oboseală" în 2009…

Potrivit unei note informative a Băncii Naţionale a Moldovei din 10 februarie 2010, pe parcursul anului 2009 sistemul bancar din Republica Moldova a înregistrat tendinţe generale mai mult sau mai puţin involutive, generate, în mare parte, de efectele crizei economice globale. Astfel, capitalul de gradul I pe sistem s-a micşorat cu 2,4% constituind la sfîrşit de perioadă ceva mai mult de 6,45 miliarde lei. Conform cerinţei BNM, capitalul de gradul I al băncilor comerciale din Moldova trebuie să fie de cel puţin 100 de milioane lei.

La toate băncile, indicatorul în cauză depăşeşte valoarea minimă reglementată şi reflectă în continuare capacitatea de rezistenţă a acestora la riscurile asumate (riscul creditelor neperformante, al altor active ş.a.). Descreşterea capitalului de gradul I per sistem a fost determinată de retragerea licenţei Investprivatbank-ului, precum şi de înregistrarea de către unele bănci a pierderilor legate preponderent de completarea rezervelor pentru acoperirea riscurilor de credit. În condiţiile de criză, unii acţionari au acordat băncilor o susţinere financiară, prin emisiuni suplimentare de acţiuni în sumă de peste 290 milioane lei.

Cota investiţiilor străine în capitalul băncilor a constituit peste 77% sau cu cca 4 p.p. mai mult comparativ cu începutul anului 2009 şi exprimă majorarea capitalului social din contul investiţiilor acţionarilor nerezidenţi. Media suficienţei capitalului ponderat la risc pe sistem a fost de peste 32% la sfîrşit de an, nivelul minim necesar fiind de 12%. Menţinerea la nivel înalt a acestui indicator conferă activităţii băncilor siguranţă, în condiţiile de existenţă a unui potenţial sporit de creditare. Un alt indicator financiar important, activele totale, au crescut pe parcursul anului trecut cu 2,2% pînă la cca 39,92 miliarde lei (cca 3,63 miliarde USD). Această creştere a fost determinată, în special, de creşterea obligaţiunilor cu peste 3%.

Ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor s-a majorat cu 10,4 p.p. faţă de începutul anului, constituind la sfîrşitul acestuia 16,3%. Necesitatea de a acoperi eventualele pierderi cauzate de creditele sus-menţionate a condus la majorarea ponderii reducerilor pentru pierderi la credite în portofoliul total cu 4,7 p.p. pînă la 9,7% la sfîrşitul anului. Tot la capitolul credite vom menţiona şi administrarea riscurilor, în contextul destinaţiei creditării, care reflectă priorităţile economiei naţionale. Astfel, ponderea cea mai mare în totalul portofoliului de credite la 31.12.2009 au deţinut-o creditele acordate industriei şi comerţului – 51,6% din total, urmate de cele acordate agriculturii şi industriei alimentare – 15,9%, creditele acordate pentru imobil, construcţii şi dezvoltare – 12,5% şi creditele de consum – 8,7%.

BNM constată că în anul 2009 sistemul bancar a înregistrat pierderi în valoare de 145,5 milioane lei. Ca rezultat, rentabilitatea activelor şi cea a capitalului acţionar au avut valori negative la sfîrşitul anului: ROA (-0.4)% şi respectiv ROE (-2.1)%. Totuşi, un aspect pozitiv prezintă în continuare indicatorii lichidităţii pe sistemul bancar, care pe parcursul anului 2009, au exprimat o capacitate satisfăcătoare a băncilor de a-şi onora atît obligaţiunile curente, cît şi cele pe termen lung. Gradul de lichiditate conform principiului I (activele cu termenul de rambursare mai mare de doi ani nu trebuie să depăşească resursele financiare cu termenul potenţial de retragere mai mare de doi ani) a constituit 0.6. Gradul de lichiditate conform principiului II (active lichide/total active nu trebuie să fie mai mic de 20%) a constituit 38,3%.

Dacă ar fi să privim situaţia la depozitele atrase de bănci, acestea s-au micşorat în 2009 cu cca 3% pînă la cca 26,417 miliarde lei, inclusiv depozitele persoanelor fizice – cu 3,7% pînă la cca 16,466 miliarde lei. Depozitele persoanelor juridice au crescut cu cca 5% pînă la 8,012 miliarde lei (http://www.bnm.md).

Transnistria

Eforturile preşedinţiei kazahe a OSCE pentru reglementarea transnistreană

În calitate de deţinătoare a preşedinţiei OSCE Republica Kazahstan şi-a propus să contribuie activ la soluţionarea problemei transnistrene. Declaraţii în acest sens au fost făcute de către reprezentantul Kazahstanului la OSCE, Bolat Nurgaliev, care a vizita Republica Moldova la începutul lunii februarie 2010. După întîlnirea cu conducerea Republicii Moldova şi cu liderii administraţiei de la Tiraspol Nurgaliev a anunţat despre faptul că pentru 1 martie este programată o întîlnire la Viena a reprezentanţilor participanţilor la procesul de reglementare transnistreană pentru consultări. Potrivit lui ar exista premise pentru a impulsiona atingerea unor înţelegeri care s-au profilat încă anul trecut, în primul rînd a problemelor ce ţin de necesităţile oamenilor ce locuiesc pe cele două maluri ale Nistrului.

Reprezentantul politic al Republicii Moldovei, vice-premierul pentru reintegrare, Victor Osipov, a subliniat că este vorba despre relansarea activităţii grupurilor de experţi, care urmează să contribuie la consolidarea încrederii reciproce şi care are drept scop relansarea cooperării bilaterale. Potrivit lui Victor Osipov, în perioada 11–25 februarie grupurile de lucru ar fi trebuit să discute pe marginea eventualelor proiecte comune care ar urma să fie dezvoltate. Cu această ocazie, au fost date publicităţii numele şefilor grupurilor de lucru din partea Chişinăului: economie şi comerţ – Octavian Calenîi; infrastructură şi comunicaţii feroviare – Boris Gherasim; ocrotirea sănătăţii – viceministrul Gheorghe Ţurcanu; demilitarizare – şeful Biroului pentru reintegrare al Executivului, Ion Stăvilă; agricultură şi ecologie – vicepreşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli, Vasile Bumacov; educaţie şi învăţămînt – viceministrul Loretta Handrabura; asistenţă umanitară – viceministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, Sergiu Sainciuc.

Pe de altă parte, reprezentatul regiunii transnistrene, şeful diplomaţiei de la Tiraspol, Vladimir Yastrebceak, a insistat asupra unei abordări complexe a problemelor cooperării bilaterale şi dezvoltarea unor proiecte comune în beneficiul cetăţenilor, evitîndu-se politizarea acestora. În acest context, liderul administraţiei de la Tiraspol, Igor Smirnov, a ţinut să specifice că problemele economice şi cele politice trebuie tratate în mod separat. Astfel, administraţia de la Tiraspol îşi reconfirmă clauzele strategiei mai vechi – să soluţioneze cu Chişinăul doar problemele de interes economic pentru Transnistria, iar cele politice să rămînă nesoluţionate cît mai mult.

Şirul de provocări ale administraţiei de la Tiraspol continuă să se extindă

După provocarea legată de reţinerea de către vameşii transnistreni la sfîrşitul lunii ianuarie a şefului pacificatorilor moldoveni, Aurel Fondos, la începutul lui februarie au urmat altele. Astfel, patru cetăţeni ai Republicii Moldova locuitori ai unei comune de pe malul drept al Nistrului, aflate în Zona de securitate, au fost reţinuţi pe 27 ianuarie de grăniceri transnistreni înarmaţi pentru că au traversat pe gheaţă rîul Nistru şi, deci ar fi trecut ilegal frontiera transnistreană. Reprezentanţii Comisiei Unificate de Control (CUC) din partea Moldovei au indicat asupra absurdităţii acestor învinuiri pe motiv că încă în 2008 administraţia transnistreană anulase pentru locuitorii localităţilor de frontieră a obligativităţii achitării taxei vamale şi a înregistrării la trecerea frontierei.

Cu toate acestea justiţia transnistreană a dispus arestarea celor patru cetăţeni pentru o perioadă de 60 de zile şi achitarea de către aceştia a unei amenzi totale de aproximativ $20 mii pentru o presupusă tăiere neautorizată a copacilor. Rudele celor reţinuţi au declarat că al cincile reţinut a fost eliberat imediat pentru a le anunţa despre necesitatea achitării banilor, lucru care se aseamănă mai mult cu o tentativă de estorcare de bani. Abia pe 11 februarie cei patru reţinuţi au fost eliberaţi după ce autorităţile moldovene au implicat în soluţionarea acestui caz reprezentanţii organizaţiilor internaţionale, precum şi reprezentanţii statele care participă în formatul "5+2" de soluţionare a conflictului transnistrean.

Cîteva zile înainte, pe 8 februarie avuse loc o altă manifestare provocatoare – interzicerea intrării pe teritoriul controlat de regimul transnistrean pentru ambasadorul SUA în Moldova, Asif Chaudhry, care intenţiona să asiste la întîlnirea grupurilor de lucru moldo-transnistrene, activitatea cărora ar avea menirea să consolideze încrederea între cele două maluri ale Nistrului.

Alegerile municipale din regiunea transnistreană polarizează forţele politice

Alegerile municipale din regiunea transnistreană, programate pentru 28 martie 2010, au motivat interesul pentru o încercare suplimentară de a-i face opoziţie regimului lui Igor Smirnov. Astfel, la începutul lunii februarie a fost anunţată iniţiativa creării unui bloc politic al partidelor de stînga. Iniţiativa a fost susţinută de: Partidul Comunist din Transnistria, condus de Oleg Horjan; Partidul Social Democrat, condus de Alexandr Radcenco; Organizaţia Comsomolistă din Transnistria, condusă de Mihail Mihaliţîn. Suportul pentru această iniţiativă l-au exprimat şi cîteva organizaţii nonguvernamentale.

Scopul declarat al iniţiatorilor ideii este de consolida o forţă politică de opoziţie, care ar avea drept obiective: soluţionarea problemelor stringente cu care se confruntă cetăţenii din stînga Nistrului; extinderea atribuţiilor administraţiei locale; limitarea atribuţiilor şefului administraţiei centrale, limitarea numărului de termene pentru deţinerea acestei funcţii; trecerea la un sistem electoral proporţional; asigurarea unor condiţii pentru acces egal a cetăţenilor la justiţie şi a forţelor politice la mass-media etc. Este de menţionat că nicio forţă politică organizată din Transnistria, chiar şi sub umbrela business-ului mare din regiune, nu a reuşit încă să-i facă opoziţie serioasă liderului administraţiei de la Tiraspol, Igor Smirnov, care conduce regiune de aproximativ 20 de ani.

Scandal de spionaj între garanţii soluţionării conflictului transnistrean

Publicaţia ucraineană "Zercalo nedeli", nr 5. din 13 februarie 2010 a publicat un articol intitulat "Istoria eşecului serviciilor secrete ruseşti în Ucraina. Autorul articolului Iurii Butusov a descris în amănunte despre arestare a cinci ofiţeri ai serviciilor secrete ruse de către autorităţile ucrainene ca urmare a operaţiunilor subversive desfăşurate împotriva Ucrainei, acţiuni desfăşurate atît pe teritoriul Ucrainei cît şi a Transnistriei, cu participarea serviciilor speciale transnistrene, subordonate de fapt celor ruseşti. Autorul se întrebă retoric cum se încadrează această activitatea subversivă a serviciilor secrete ruseşti în misiunea pacificatoare declarată de către autorităţile de la Kremlin şi despre ce fel de obiecte secrete pe teritoriul Transnistriei vorbesc autorităţile ruseşti, care au recunoscut desfăşurarea unor acţiuni speciale. În legătură cu acest incident este interesant dacă autorităţile ruse vor mai insista asupra misiunii sale pacificatoare de interes pe teritoriul Transnistriei sau va recurge la alte găselniţe propagandistice pentru a-şi justifica prezenţa militară pe teritoriul Republicii Moldova.

Relaţii externe

1. Integrare europeană

Concluziile Consiliului UE pentru Educaţie, Tineret şi Cultură privind

Pe 15 februarie, la Bruxelles s-a desfăşurat şedinţa Consiliul Uniunii Europene pentru Educaţie, Tineret si Cultura (EYC), la care au fost printre altele adoptate Concluziile Consiliului privind stabilirea Dialogului dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova cu privire la Drepturile Omului. Prin aceste concluzii, Consiliul stabileşte obiectivele dialogului cu Republica Moldova: 1) ridicarea problemei drepturilor omului, inclusiv a cazurilor individuale, în Republica Moldova şi în Uniunea Europeană într-o mod mai aprofundat; 2) intensificarea dialogului privind drepturile omului în forurile multilaterale. Dialogul cu privire la Drepturile Omului va avea loc sub formă de şedinţe, organizate cel puţin o dată pe an, fie în Moldova sau Uniunea Europeană, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile şi ad-hoc, cu reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi regionale, cum ar fi ONU, OSCE sau Consiliul Europei.

Comisia Europeană are o nouă componenţă

Pe 9 februarie, Parlamentul European a adoptat componenţa noii Comisii Europeană cu 488 voturi pentru, 137 voturi-contra şi 72 abţineri. Preşedintele Comisiei rămîne pentru al doilea mandat Jose Manuel Barroso. Noul Comisar pentru Extindere şi Politica de Vecinătate este cehul Stefan Fule, care în timpul audierilor sale în faţa Parlamentului European a salutat orientarea pro-europeană a Guvernului R. Moldova.

Lansarea consultărilor publice privind Strategia UE pentru regiunea dunăreană

Pe 2 februarie a avut loc prima rundă de consultări publice pentru elaborarea Strategiei UE pentru regiunea dunăreană, organizate de Comisia Europeană. Consultările s-au desfăşurat în cadrul a patru ateliere de lucru:

• îmbunătăţirea conectivităţii şi a sistemelor de comunicare (în cadrul regiunii Dunării şi în afara acesteia);
• protecţia mediului, conservarea resurselor de apă şi prevenirea riscurilor naturale;
• consolidarea dezvoltării socio-economice, umane şi instituţionale;
• guvernarea.

Consultările vor continua pînă în iunie 2010 atît on-line pe pagina web a Comisiei Europene, cît şi în cadrul unor şedinţe: Ungaria (26 februarie), Austria şi Slovacia (Aprilie), Bulgaria (Mai), România (Iunie). Prezentarea variantei finale a Strategiei şi a Planului de acţiuni este planificată pentru decembrie 2010.

Prima şedinţă a Comisiei de Stat pentru Integrare Europeană din 2010

Pe 12 februarie, s-a desfăşurat prima şedinţă a Comisiei de Stat pentru Integrare Europeană în noua componenţă. În cadrul şedinţei a fost dezbătute următoarele subiecte:

• Rezultate activităţii de promovare a procesului de integrare europeană a R. Moldovei în 2009 şi priorităţile pentru 2010;

  Drept priorităţi pentru anul 2010 au fost stabilite: – obţinerea sprijinului statelor membre ale UE pentru procesul integrării europene a Moldovei, inclusiv prin consolidarea dialogului cu Spania, Belgia, Ungaria; – lansarea negocierilor pentru lansarea Zonei de Liber Schimb Cuprinzător şi Aprofundat şi pentru liberalizarea regimului de vize; – implicarea Moldovei în activităţile celor 4 platforme de cooperare a Parteneriatului Estic; – elaborarea unui plan de armonizare a legislaţiei moldoveneşti cu acquis-ul communitaire (în baza proiectului Twinning); – identificarea de posibilităţi de acordare a asistenţei financiare Moldovei (24 martie – reuniunea grupului consultativ al donatorilor pentru Moldova).

• Iniţierea dialogului privind liberalizarea regimului de vize, dezvoltarea Strategiei biometrice pentru R. Moldova
• Organizarea procesului de negociere a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi UE
• Organizarea procesului de pregătire a instituţiilor RM pentru lansarea procesului de consolidare instituţională a acestora în vederea negocierii Acordului de Asociere.

2. Cooperare bilaterală

Republica Moldova – Ucraina

Pe 1 februarie, prim ministrul Vlad Filat a avut o întrevedere cu prim-ministrul ucrainean Iulia Timosenko, în cadrul căreia au fost discutate mai multe aspecte problematice din relaţiile bilaterale. În particular, Vlad Filat a solicitat prim-ministrului ucrainean, excluderea definitivă a Moldovei din lista statelor cu risc migraţionist sporit, cetăţenii care trebuie să prezinte o confirmare a stării lor financiare la intrarea pe teritoriul Ucrainei (aplicarea acestei cerinţe faţă de cetăţenii Moldovei a fost temporar sistată, dar nu şi anulată). Un alt subiect abordat a fost cel al importului de energie electrică din Ucraina. Importul de energie electrică din Ucraina a fost sistat la 1 ianuarie 2009 din cauza divergenţelor asupra preţurilor de livrare. În prezent, au fost iniţiate negocieri privind reluarea importurilor. De asemenea, a fost abordată şi problematica transnistreană, fiind apreciate progresele înregistrate la demarcarea frontierei comune, care odată realizată cu succes la oferi noi perspective pentru ambele ţări în negocierea regimului liberalizat de vize cu UE.

În timpul întrevederii, au fost semnate 2 documente: Protocolul între Guvernul R.Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei referitor la operarea unor modificări în Acordul între Guvernul R.Moldova şi Guvernul Ucrainei privind recunoaşterea reciprocă a drepturilor şi reglementarea raporturilor de proprietate din 11 august 1994; Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de miniştri al Ucrainei de colaborare în domeniul politicilor de tineret.

Republica Moldova – Rusia

Pe 4–5 februarie la Chişinău şi-a desfăşurat lucrările Comisia interguvernamentale pentru colaborare economică între Moldova şi Rusia, prima după o pauză de aproape 4 ani. Potrivit unui comunicat de presă a Ministerului Economiei, în timpul reuniunii au fost abordate 10 subiecte privind cele mai importante aspecte ale colaborării comercial-economice, precum şi teme ce ţin de cooperarea în complexul agroindustrial, termoenergetic, transporturi, migraţia de muncă şi sfera umanitară. Rezultatele reuniunii sunt următoarele:

• Rusia a confirmat decizia de a acorda Moldovei creditul de 150 mil. USD, însă doar în baza unor proiecte de infrastructură din partea Moldovei;
• Experţii din ambele ţări vor elabora un plan de restructurare a datoriilor "Moldovagaz" faţă de companiile ruse "Gazprom" şi "Factoring-Finance";
• Rusia va acorda asistenţă Republicii Moldova în contextul participării la cea de-a XVII-a Expoziţie Internaţională "Prodexpo" din 8–12 Februarie 2010, la Moscova, în cadrul căreia se vor desfăşura şi "Zilele vinului moldovenesc";
• Se planifică implementarea de acţiuni pentru facilitarea şi diversificarea exporturilor de produse alcoolice pe piaţa rusă;
• Vor continua negocierile privind semnarea Programului de Cooperare între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Rusiei pentru 2009–2020.

3. Cooperare multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CtEDO

Pe 2 februarie, Curtea a pronunţat decizia sa în cauza Partidul Popular Creştin Democrat (nr. 2) c. Moldovei. Curtea a constatat violarea dreptului de la întrunire (cu referinţă la o manifestaţie de protest din 25 ianuarie 2004) şi a acordat PPCD EUR 3,000 cu titlu de prejudiciu moral şi EUR 1,000 cu titlu de costuri şi cheltuieli.

Vizita delegaţiei Comisiei de la Veneţia

Pe 10 februarie, o delegaţie a Comisiei Consiliului Europei pentru democraţie prin drept(Comisia de la Veneţia, condusă de Preşedintele acestei comisii,Gianni Buquicchio, a efectuat o vizită de lucru la Chişinău, la invitaţia preşedintelui interimar Mihai Ghimpu pentru a discuta aspectele procedurale ale reformei constituţionale.

În timpul vizitei, oficialul european a confirmat disponibilitatea Comisiei de la Veneţia să acorde autorităţilor moldoveneşti asistenţa necesară în contextul iniţiativei acestora de reformare/modificare a Constituţiei. După mai multe întrevederi cu liderii partidelor politice, comisia parlamentară pentru reforma parlamentară, Gianni Buquicchio a declarat că decizia de reformare integrală a Constituţiei este una pripită, la moment fiind necesară doar modificarea art.78 din Constituţie privind alegerea şefului statului pentru depăşirea crizei instituţionale. De asemenea, în conformitate cu prevederile constituţionale existente, parlamentul urmează a fi dizolvat şi anunţate alegeri anticipate. Ca reacţie, preşedintele interimar, Mihai Ghimpu a opinat că în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană există o poziţie unică privind ineficienţa unor alegeri anticipate şi în cazul existenţei unor căi juridice de depăşire a alegerilor, acestea vor fi folosite la maximum.