versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1. Numiri. Demisii

Cîţiva deputaţi care cumulau funcţii în cadrul Guvernului au declarat că îşi depun mandatele de parlamentar:

• Vladimir FILAT
• Valeriu LAZĂR
• Marcel RĂDUCAN
• Valentina BULIGA
• Leonid BUJOR

Modificări în componenţa Biroului Permanent al Parlamentului:

• Veaceslav UNTILĂ este exclus din componenţa Biroului permanent, în locul acestuia fiind desemnat deputatul AMN Vasile BALAN;
• Vladimir ŢURCAN a fost exclus din componenţa biroului permanent la cerearea PCRM, în locul lui fiind desemnată deputatul PCRM Galina BALMOŞ

Remanieri între deputaţii fracţiunii PDM:

• Marian Lupu a fost numit membru al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică;
• Dumitru Diacov a fost numit membru al Comisiei politică externă şi integrare europeană;
• Oleg Sîrbu a fost inclus în Comisia administraţie publică, mediu şi dezvoltare regională

2. Acte legislative

Legea privind compensaţiile sociale în perioada rece a anului. Compensaţiile sociale sînt destinate persoanelor şi familiilor defavorizate, pentru perioada între 1 noiembrie şi 31 martie şi se acordă: familiilor defavorizate care au obţinut dreptul la ajutor social; – salariaţilor din ramurile sectorului bugetar care se încadrează în categoriile I-VII de salarizare ale Reţelei tarifare unice; – beneficiarilor de pensii sau alocaţii sociale în sumă de pînă la 700 lei, de la vîrsta de 65 de ani. Compensaţiile vor fi achitate prin intermediul Casei Naţionale de Asigurări Sociale, în cuantumul stabilit de Guvernul RM.

Legea privind modificarea şi completarea articolului 139 din Codul electoral. Conform modificărilor, în cazul apariţiei uneia dintre circumstanţele care determină organizarea alegerilor noi, autoritatea administraţiei publice locale este obligată să comunice în scris despre acest fapt Comisiei Electorale Centrale, în termen de cel mult 10 zile de la data apariţiei acestei circumstanţe. Data alegerilor noi se va stabili de către Comisia Electorală Centrală în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării circumstanţelor menţionate, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

Legi pentru ratificarea unor acte internaţionale:

• Acordul de colaborare în domeniul industriei forestiere şi al gospodăriei silvice (semnat la Moscova, la 11 septembrie 1998);
• Hotărîrii Consiliului şefilor de state al CSI privind medalia jubiliară comună "65 de ani de la Victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei din anii 1941–1945".

Hotărîrea pentru completarea Hotărîrii Parlamentului cu privire la zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă în Republica Moldova. Prin documentul adoptat, a fost instituită ziua comemorativă – Ziua Memoriei (2 martie), de comemorare a celor căzuţi în conflictul armat din anul 1992 pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova şi a victimelor acestui conflict.

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la asociaţiile obşteşti. Documentul propune reglementări perfecţionate referitoare la:

• criteriile de oferire a statutului de utilitate publică;
• exigenţele speciale pentru asociaţiile care vor să obţină statutul de utilitate publică;
• cerinţele privind structura organelor de conducere şi de control;
• cerinţele privind evitarea conflictului de interese;
• temeiurile exprese al refuzului de conferire a statutului de utilitate publică;
• posibilităţile de verificare a activităţii asociaţiilor de utilitate publică şi a respectării cerinţelor legale;
• cerinţele privind transparenţa activităţii asociaţiilor de utilitate publică etc.

3. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

La 26 februarie 2010 Parlamentul a organizat audieri privind executarea Hotărîrii pe marginea audierilor privind hotărîrile Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la Republica Moldova, executarea acestora şi prevenirea încălcării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Au fost audiate rapoartele preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al Agentului guvernamental la CEDO, a preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie şi al Procurorului General. În dezbateri au luat cuvîntul Preşedintele Parlamentului şi deputaţi reprezentînd fracţiunile parlamentare ale AMN, PLDM şi PCRM.

Declaraţii

Deputatul PL Valeriu Nemerenco a prezentat o declaraţie de omagiere a lui Vasile Coroban, scriitor şi critic literar.

Deputaţi ai fracţiunii PCRM au dat citire unor declaraţii privind:

• posibilele efecte nocive ale vaccinei contra gripei A(H1N1), produsă în România şi donată autorităţilor Republicii Moldova;
• zborurile efectuate de Primul-ministru al RM cu avioane charter şi închiriate.

Guvern

1. Numiri

• Victor Ţuţuc este numit director al Inspectoratului general de supraveghere fitosanitară şi control semincer;
• Vasile Bahău este numit director al Agenţiei sanitar-veterinare pentru asigurarea sănătăţii animalelor şi siguranţa alimentelor;
• Gheorghe Rusu şi Constantin Sula sînt numiţi vicedirectori ai Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei;
• Vitalie Verebceanu este eliberat din funcţia de vicedirector al CCCEC, în baza cererii de demisie.

2. Hotărîri. Dispoziţii

Hotărîrea cu privire la acţiunile de implementare a Legii privind transparenţa în procesul decizional. Este aprobat Regulamentul cu privire la procedurile de asigurare a transparenţei în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor, iar în sarcina Cancelariei de Stat, a ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi desconcentrate în teritoriu este pusă sarcina de a aproba regulile interne de informare, consultare şi participare în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor; de a desemna coordonatorii procesului de consultare publică în procesul decizional şi vor mediatiza informaţia respectivă, în modul stabilit; de a opera modificări şi completări în regulamentele de organizare şi funcţionare, conform prevederilor privind transparenţa în procesul decizional. Suplimentar, se recomandă autorităţilor de reglementare şi autorităţilor administraţiei publice locale să elaboreze şi să aprobe regulile interne proprii de organizare a procedurilor de asigurare a transparenţei în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor. Cancelaria de Stat urmează să monitorizeze respectarea prevederilor Legii privind transparenţa în procesul decizional şi să expună rezultatele monitorizării în raportul anual cu privire la implementarea reformei administraţiei publice centrale.

Hotărîrea cu privire la monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior. Documentul este aprobat în scopul "echilibrării preţurilor de comercializare a mărfurilor pe piaţa internă" şi conţine prevederi despre: – mecanismul de monitorizare a tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior; – lista mărfurilor importate supuse monitorizării; – componenţa Comisiei de monitorizare. Respectiva hotărîre nu se extinde asupra evaluării în vamă a valorii tranzacţiilor comerciale. În Lista mărfurilor sînt incluse carnea, peştele, produsele lactate, legume, fructe, produse cerealiere, sucuri etc.

Hotărîrea cu privire la încetarea procedurii de lichidare a unor întreprinderi de stat. Este încetată procedura de lichidare a întreprinderilor de stat ziarul "Moldova Suverană" şi ziarul "Nezavisimaia Moldova", iar Cancelaria de Stat urmează să exercite funcţiile de fondator al întreprinderilor de stat ziarul "Moldova Suverană" şi ziarul "Nezavisimaia Moldova", să modifice şi aprobe actele privind organizarea şi funcţionarea întreprinderilor respective, precum şi să asigure înregistrarea acestor acte. De asemenea, urmează a fi întreprinse măsuri pentru asigurarea administrării eficiente a bunurilor transmise în gestiunea întreprinderilor respective, precum şi respectarea drepturilor de proprietate intelectuală ale acestora.

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:

• Întreprinderii de Stat "Palatul Republicii" i se alocă peste 3 milioane de lei pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de achitarea serviciilor comunale, exploatarea clădirii şi a impozitelor de stat;
• Institutului Oncologic i se alocă 500 mii lei, pentru reparaţia secţiei oncologie pediatrică;
• Cancelariei de Stat şi Ministerului Culturii le sînt alocate mijloace de circa 400 mii lei pentru cîteva acţiuni protocolare;

Primul-ministru a emis cîteva dispoziţii, privind:

• crearea Grupului de lucru pentru evaluarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, care urmează să elaboreze lista riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale;
• crearea Grupului de lucru pentru elaborarea proiectului Strategiei Securităţii Naţionale, document ce va fi elaborat pînă la data de 25 martie 2010;
• desfăşurarea eficientă a prezentării Republicii Moldova în cadrul şedinţei Grupului consultativ al donatorilor;
• Dispoziţie cu privire la coordonarea activităţilor privind implementarea reformei administraţiei publice centrale şi monitorizării executării Fondului Fiduciar creat în acest scop;

3. Şedinţe. Decizii

Şedinţă cu rectorii

Agenda şedinţei convocate de Prim-ministru a inclus chestiuni privind racordarea învăţămîntului superior la rigorile Procesului de la Bologna, problemele actuale ale domeniului, inclusiv: finanţarea, taxele de studii, taxele de cazare în căminele studenţeşti, bursele studenţilor, salarizarea cadrelor universitare, dotarea instituţiilor de învăţămînt superior, pregătirea specialiştilor în învăţămîntul superior şi sporirea accesului acestora pe piaţa muncii. Prim-ministrul a optat pentru acordarea unei autonomii universitare adevărate instituţiilor de învăţămînt, precizînd că Guvernul va susţine în continuare sistemul educaţional. Un subiect aparte al discuţiei l-a constituit problema salarizării în domeniul învăţămîntului, fiind înaintate propuneri pentru modificarea Legea salarizării în sectorul bugetar, în scopul ameliorării situaţiei privind condiţiile de salarizare în domeniul învăţămîntului.

Liberalizarea regimului de vize

Primul-ministru a prezidat o şedinţă privind pregătirea instituţiilor statului pentru discuţii cu membrii Misiunii Comisiei Europene pe marginea dialogului privind liberalizarea regimului de vize. În cadrul şedinţei s-a discutat despre experienţa ţărilor balcanice, care au obţinut în termeni reduşi liberalizarea regimului de vize, după implementarea condiţiilor tehnice solicitate de Comisia Europeană. În context, Premierul a cerut maximă responsabilitate din partea tuturor instituţiilor de care depinde lansarea dialogului cu Comisia Europeană privind liberalizarea regimului de vize şi a solicitat evaluarea cadrului legislativ, ajustarea acestuia în conformitate cu standardele europene. A fost subliniată şi importanţa asigurării cu paşapoarte biometrice a cetăţenilor Republicii Moldova, condiţie obligatorie pentru circulaţia liberă în spaţiul european.

Şedinţă cu sindicatele şi patronatele

În cadrul unei şedinţe convocate la Guvern s-a discutat despre compensaţiile sociale acordate de Guvernul Republicii Moldova în perioada rece a anului, economia tenebră şi impactul negativ a acesteia asupra dezvoltării statului. Un subiect aparte l-a constituit repartizarea foilor de tratament balneo-sanatorial care, începînd cu acest an, sînt distribuite de Casa Naţională de Asigurări Sociale, ce are în dotare un sistem informaţional performant. Reprezentanţii sindicatelor au afirmat că înlăturarea sindicatelor de la repartizarea foilor de tratament nu este un lucru bun, fiind necesar un dialog constructiv în domeniul dat. Primul-ministru a afirmat în cadrul şedinţei, că situaţia dificilă în care se află Republica Moldova se datorează şi economiei tenebre, care presupune achitarea de salarii în plic, din cauza eschivărilor de la impozite Guvernul fiind nevoit să intervină cu circa 2 miliarde de lei pentru acoperirea plăţilor sociale

Primul-ministru a participat la un şir de manifestaţii cu caracter public:

• Adunarea generală a Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova (FNFM);
• Şedinţa lărgită a Colegiului Ministerului Finanţelor;
• Şedinţa Grupului de lucru al Comisiei de Stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător etc.

Preşedinţie

1. Decrete

Preşedintele interimar al Republicii Moldova a emis un decret prin care se introduc modificări în structura Aparatului Preşedintelui RM şi condiţiile de salarizare a funcţionarilor. Sînt prevăzute reduceri de funcţii pentru consultanţi ai consilierilor şi experţi juridici, dar şi suplimentarea unor posturi în Direcţia generală (bibliotecă, reţea de calculatoare). Condiţiile de salarizare şi compensare pentru funcţionarii Aparatului prezidenţial includ şi:

• compensaţie lunară în mărime de 30% în raport cu salariul funcţiei pentru compensarea cheltuielilor legate de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
• spor la salariu pentru păstrarea confidenţialităţii în mărime de pînă la 20% din salariul funcţiei;
• spor la salariu în mărime de pînă la 20% din salariul funcţiei, pentru şefii de subdiviziuni;
• compensaţie anuală în mărime de un salariu mediu lunar pentru cheltuielile aferente tratamentului în instituţiile medico-curative sau balneo-climaterice.

Notă ADEPT: Astfel, în conformitate cu prevederile specifice de salarizare, anumiţi funcţionari pot beneficia de salarii practic dublate faţă de cele stabilite expres în Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (între 1000–3000 lei).

Distincţia "Ordinul de Onoare" a fost conferit coregrafului şi conducătorului artistic al Baletului Naţional Georgian "Sukhishvili" din Georgia.

Alexandru OHOTNICOV este numit în funcţia de şef al Direcţiei drept şi relaţii publice a Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, iar Mariana SĂCĂREANU este numită şef adjunct al Direcţiei drept şi relaţii publice a Aparatului Preşedintelui RM

2. Şedinţe. Decizii

Conferinţa jubiliară a Curţii Constituţionale

Preşedintele interimar al ţării a participat la Conferinţa "Asigurarea supremaţiei Constituţiei – funcţia de bază a Curţii Constituţionale", prilejuită de împlinirea a 15 ani de activitate a instanţei de control constituţional. În alocuţiunea rostită, Mihai Ghimpu a regretat lipsa posibilităţilor sesizării Curţii Constituţionale de către cetăţenii RM. Preşedintele a mulţumit judecătorilor şi experţilor în drept constituţional pentru munca depusă şi pentru contribuţia la dezvoltarea democraţiei, consolidarea statului de drept, respectarea valorilor democratice.

Relaţii externe

1. Integrare europeană

Reuniunea a 12-a a Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-R.Moldova

Pe 16–17 februarie 2010, la Chişinău şi-a ţinut lucrările Comitetul de Cooperare Parlamentară UE-R.Moldova, în noua sa componenţă^[1]. Participanţii au trecut în revistă ultimele evoluţii politice, economice şi sociale din Republica Moldova, inclusiv cele privind problematica transnistreană şi colaborarea regională. Monica Macovei care un susţinător al Moldovei în Parlamentul European, în timpul discuţiilor cu prim-ministrul Vlad Filat şi preşedintele Parlamentului şi preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a precizat că UE doreşte să exporte în Republica Moldova reforme, stabilitate, statul de drept, iar instituţiile europene, şi în particular Parlamentul European, vor acorda sprijinul necesar pentru atingerea acestor obiective. În acelaşi timp, partea moldovenească a accentuat că priorităţile imediate ale Republicii Moldova în relaţiile sale cu UE sunt: negocierea urgentă a Acordului de Asociere, lansarea discuţiilor privind crearea zonei de comerţ liber dintre Moldova şi UE în iulie 2010 şi liberalizarea regimului de vize.

În rezultatul reuniunii, a fost semnată o declaraţie comună formată din 4 capitole, conţinînd recomandări de urmat pentru Republica Moldova în procesul său de integrare europeană, în mare parte legate de continuarea reformelor interne, în special a reformei justiţiei.

Summitul Dunării

Pe 25 februarie, la Budapesta, s-a desfăşurat cel de-al doilea summit al Dunării din procesul de elaborare a Strategiei pentru Regiunea Dunării, lansat de Uniunea Europeană. La summit au participat reprezentanţii guvernelor a statelor dunărene (statele UE – Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, şi statele non-EU – Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Moldova, Serbia şi Ucraina). Summitul s-a încheiat cu semnarea unei declaraţii privind importanţa, obiectivele şi domeniile-cheie ale viitoarei Strategii pentru Regiunea Dunării. Moldova a fost reprezentată de prim-ministrul Vlad Filat, care a avut întrevederi bilaterale şi cu prim-ministrul român Emil Boc şi liderul partidului FIDESZ, Viktor Orban. Pentru Moldova, Strategia pentru Regiunea Dunării reprezintă o nouă platformă de cooperare regională şi de consolidare a relaţiilor cu UE.

Notă ADEPT: Fiind un proiect iniţiat şi promovat de Austria şi România, Strategia EU pentru regiunea Dunării, similar Strategiei UE pentru Marea Baltică lansată în 2009, urmăreşte să valorifice şi să dezvolte potenţialul economic al Dunării şi să îmbunătăţească condiţiile sociale şi de mediu din regiunea dunăreană. Strategia se va axa pe trei domenii mari: transport şi comunicare (acoperi transportul naval, securitatea energetică şi telecomunicaţiile), protecţia mediului (terestru şi acvatic) şi dezvoltarea socio-economică (cultură, educaţie, turism, dezvoltare rurală). Deoarece nu există fonduri speciale alocate pentru proiecte transfrontaliere în cadrul Strategiei Dunării, nu sunt încă clare instrumentele de finanţare şi mecanismele de implementare a proiectelor transfrontaliere. Provocarea e cu atît mai mare cu cît Strategia vizează state UE, state candidate şi state non-UE.

2. Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Relaţiile moldo-române au fost marcate de două evenimente: inaugurarea podului Rădăuţi-Lipcani şi intrarea în vigoare a Acordului privind micul trafic la frontieră. Podul Rădăuţi-Lipcani şi cel de-al zecelea punct de trecere a frontierei între România şi Republica Moldova a fost inaugurat pe 15 februarie, cu participarea prim-ministrului Vlad Filat şi al ministrului român al Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga. Noul punct vamal urmează să favorizeze dezvoltarea economică a raionului Briceni şi intensificarea schimburilor economice cu regiunea Cernăuţi.

Acordul dintre România şi Republica Moldova privind micul trafic de frontieră a intrat în vigoare pe 26 februarie. Conform acordului, rezidenţii R.Moldova care domiciliază de cel puţin un an într-o localitate situată la o distanţă de 50 km de la frontieră vor avea dreptul să circule în România pe baza permiselor de mic trafic. Aproximativ un milion de cetăţeni moldoveni vor putea beneficia de permise de mic trafic, din 363 de localităţi de frontieră. Valabilitatea permiselor va fi de 2 ani şi vor fi eliberate de către secţia consulară a Ambasadei României la Chişinău într-un termen de 60 de zile de la data depunerii cererii. Pînă la aderarea României la Spaţiul Schengen permisele de mic trafic vor fi acordate gratuit, iar ulterior preţul acestora va fi stabilit cu acordul Comisiei Europene.

Un subiect nou care a apărut pe agenda relaţiilor moldo-române a fost cel legat de instalarea pe teritoriul României a elementelor sistemului de apărare antirachetă al NATO începînd cu anul 2015. Informaţia despre instalarea elementelor anti-rachetă pe teritoriul României a declanşat reacţii negative în rîndul PCRM şi PDM. Liderii acestor partide consideră că această decizie a României reprezintă un pericol la adresa securităţii regionale şi va afecta negativ soluţionarea conflictului transnistrean. Ca urmare, pe 18 februarie, la Chişinău au avut loc consultări politice moldo-române la nivelul directorilor ai ministerelor afacerilor externe. Potrivit unui comunicat MAEIE, în timpul discuţiilor partea română a accentuat că decizia de participare la sistemul de apărare antirachetă ţine de securitatea naţională a României şi securitatea colectivă a aliaţilor NATO, iar elementele care vor fi instalate pe teritoriul Românesc vor permite acoperirea teritoriului României şi a altor state aliate din regiune, precum şi a statelor nealiate, precum Moldova, şi vor reduce astfel riscurile de securitate din regiune.

Republica Moldova – Ucraina

A continuat procesul de restabilire a relaţiilor moldo-ucrainene şi de soluţionare a problemelor "îngheţate" din relaţiile bilaterale. Ultimele au fost dezbătute în cadrul unor consultări interministeriale la nivel de viceminiştri de externe ai Republicii Moldova şi Ucraina, care au avut loc pe 22–23 februarie la Chişinău. Pe agenda s-au aflat subiecte legate de continuarea procesului de demarcare a frontierei de stat, stimularea procesului de recunoaştere a proprietăţilor RM pe teritoriul Ucrainei, colaborarea în domeniul protecţiei mediului în rîurile Nistru şi Dunărea, dezvoltarea relaţiilor economice şi valorificarea potenţialului de colaborare bilaterală.

Republica Moldova – Polonia

Pe 18 februarie, prim-ministrul Vlad Filat a efectuat o vizită de lucru în Polonia unde a avut întrevederi cu preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, omologul său Donald Tusk, Mareşalul Senatului Poloniei, Bogdan Borusewicy, Vicemareşalul Seimului, Stefan Niesiolowski, Ex-Vice-prim-ministrul polonez, Leszek Balcerowicz.

În timpul vizitei au fost semnate următoarele documente: 1) Acordul de credit în valoare de 15 mln de USD (termenul – 1 an cu posibilitatea extinderii lui de două ori; rata dobînzii – 2,8% anual; destinaţie – suport bugetar) acordat Moldovei de către Polonia; 2) Memorandumul în domeniul colaborării regionale dintre Republica Moldova şi Polonia. De asemenea, prim-miniştrii moldovean şi polonez au aprobat o Declaraţie comună privind cooperarea în domeniul integrării europene, în care părţile au convenit să consolideze mecanismul existent al Forului Moldo-Polonez pentru integrarea europeană, să intensifice cooperarea bilaterală în domeniul comerţului şi investiţiilor în cadrul Comisiei polonezo-moldave pentru cooperare economică, iar Polonia s-a oferit să să-şi împartă experienţa privind integrarea europeană cu Republica Moldova. Rezultatele acestei vizite au reafirmat rolul Poloniei drept unul dintre suporterii principali ai Moldovei în procesul de integrare europeană.