versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Mulţi chemaţi, puţini aleşi…, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

Evenimente de importanţă sporită

Guvernul a aprobat Lista secţiilor de votare propuse pentru a fi organizate în străinătate pentru alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010. În total, se preconizează deschiderea a 75 secţii de votare peste hotarele ţării, 35 în cadrul misiunilor diplomatice şi 40 de secţii în afara misiunilor diplomatice. Numărul şi locaţia secţiilor de votare au fost stabilite conform înţelegerilor cu autorităţile din statele respective, cele mai multe secţii urmînd a fi deschise în Italia (16), SUA (8) şi România (7).

1.1. Numiri. Demisii

Iurie Brumărel este numit director executiv al Instituţiei Publice "Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol".

1.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la asigurarea cu buletin de identitate a persoanelor care au suferit de pe urma inundaţiilor din vara anului 2010. În scopul susţinerii persoanelor care au suferit de pe urma inundaţiilor, Guvernul a decis să fie eliberate buletine de identitate în mod gratuit, la solicitarea cetăţenilor afectaţi, care au domiciliul permanent în localităţile respective. Facilitatea va fi acordată o sngură dată, Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor asigurînd implementarea ei, în temeiul confirmărilor eliberate de autorităţile administraţiei publice locale. Cheltuielile de executare a hotărîrii vor fi suportate din contul profitului net obţinut în anul gestionar de către Întreprinderea de Stat "Centrul Resurselor Informaţionale de Stat "REGISTRU" şi destinat defalcării în bugetul de stat. Sub incidenţa facilitărilor intră locuitorii din: satele Nemţeni, Obileni şi Cotul Morii din raionul Hînceşti; satele Ghioltosu, Ţiganca şi Goteşti din raionul Cantemir şi satul Talmaza din raionul Ştefan Vodă.

Hotărîrea cu privire la crearea unei Instituţii Publice. Este decisă crearea Instituţiei Publice "Unitatea consolidată pentru implementarea şi monitorizarea Programului de restructurare a sectorului vitivinicol", în subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, este aprobat Regulamentul acesteia şi Componenţa nominală a Consiliului de supraveghere.

Hotărîrea cu privire la crearea Academiei Militare a Forţelor Armate "Alexandru cel Bun". Conform documentului, se creează, începînd cu 1 noiembrie 2010, Academia Militară a Forţelor Armate "Alexandru cel Bun" în baza Institutului Militar al Forţelor Armate "Alexandru cel Bun"", cu statut de instituţie publică de învăţămînt superior de stat, subordonată Ministerului Apărării. Academia Militară va desfăşura activităţi de învăţămînt superior, realizate prin programe de studii universitare de licenţă, studii universitare de masterat şi studii postuniversitare de doctorat, în domeniile şi specializările acreditate, precum şi alte forme de pregătire, perfecţionare şi specializare. Înmatricularea se va efectua pentru Ministerul Apărării, Serviciul Grăniceri şi Departamentul Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne. Documentul mai prevede că ofiţerilor din corpul profesoral didactic al Academiei Militare li se stabileşte un spor la salariu în mărime de 25 la sută faţă de salariile de funcţie corespunzătoare.

Hotărîrea cu privire la edificarea compoziţiei sculpturale în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Este acceptată propunerea Ministerului Culturii, prezentată în temeiul deciziei Consiliului municipal Chişinău, privind edificarea în scuarul din faţa edificiului Gării Feroviare din Chişinău a compoziţiei sculpturale în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Guvernul nu a alocat mijloace pentru executarea hotărîrii, recomandînd suportarea cheltuielilor pentru proiectarea, executarea şi instalarea compoziţiei sculpturale, pentru amenajarea spaţiului aferent, de către Primăria municipiului Chişinău.

Hotărîrea cu privire la lichidarea unei întreprinderi de stat. Prin documentul aprobat, este decisă lichidarea Î.S. "Satul Moldovenesc "Buciumul", ca fiind neprofitabilă şi gestionată ineficient.

Notă ADEPT: Activitatea întreprinderii în cauză a făcut anterior obiectul unor investigaţii jurnalistice şi a controalelor Curţii de Conturi, care au indicat asupra abuzurilor şi neregularităţilor admise de administraţia întreprinderii, despre finanţarea bugetară neargumentată, neprezentarea rapoartelor financiare, gestionarea frauduloasă a patrimoniului etc. După ce în anul 2007 a fost aleasă noua conducere a Primăriei mun.Chişinău, Guvernul a intervenit abuziv, cu scopul preluării proprietăţii municipale respective şi transmiterii acesteia în subordinea Ministerului Culturii şi Turismului.

Hotărîri privind aprobarea unor reglementări:

• Regulamentul privind modul de alocare a mijloacelor financiare destinate compensării prejudiciilor materiale cauzate gospodăriilor individuale de inundaţiile din vara anului 2010;
• Regulamentul privind acordarea de garanţii sociale donatorilor voluntari permanenţi de sînge şi/sau componente sanguine;
• Regulamentul privind modul de indicare a preţurilor produselor oferite consumatorilor spre comercializare;
• Regulamentul privind modul de gestionare a mijloacelor financiare a activităţii de protecţie a martorilor şi altor participanţi la procesul penal;
• Regulamentul cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale şi vamale stabilite de Acordul "Compact";
• Regulamentul cu privire la modul de acordare a scutirii de TVA la importul materiei prime, materialelor, articolelor de completare şi accesoriilor necesare procesului propriu de producţie de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor orbilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor;
• Regulamentul cu privire la reprezentarea statului în societăţile comerciale.

Hotărîri pentru aprobarea unor strategii, concepţii, programe:

• Programul-pilot de atragere a remitenţelor în economie "PARE 1+1" pentru anii 2010–2012;
• Programul de dezvoltare a învăţămîntului medical şi farmaceutic în Republica Moldova pe anii 2011–2020;
• Conceptul tehnic al Sistemului informaţional automatizat "Registrul geologic de stat";
• Conceptul tehnic al Sistemului Informaţional Automatizat "Registrul de stat al frecvenţelor şi staţiilor de radiocomunicaţii";

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:

• Ministerului Afacerilor Interne i-au fost repartizaţi, din alocaţiile aprobate în bugetul de stat pentru reforma administraţiei publice, mijloace financiare în sumă de circa 5 milioane lei, cu formularea "în vederea acoperirii cheltuielilor aferente reorganizării acestuia";
• Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat i-ai fost alocaţi 278 mii lei "pentru necesităţi de serviciu";
• Ministerului Apărării au fost alocaţi 217 mii lei, pentru acoperirea cheltuielilor suportate la exploatarea tehnicii militare în misiunile de prevenire şi lichidare a consecinţelor calamităţilor naturale şi asigurarea cu produse alimentare din dotarea Armatei Naţionale a sinistraţilor din localităţile Republicii Moldova;
• peste 222,7 mii lei sînt alocaţi în scopul ajutorării persoanelor care au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009;
• companiei internaţională de rating "Moody’s Investors Service" urmează a fi achitate 20 mii euro, pentru serviciile acordate;

1.3. Decizii. Şedinţe. Declaraţii

Sesizarea Curţii Constituţionale

Pe parcursul lunii octombrie, Guvernul a abordat repetat problema interpretării unor prevederi constituţionale cu aplicare în perioada electorală şi a sesizat Curtea Constituţională în problema constituţionalităţii art.13 al Codului electoral.

Notă ADEPT: Iniţial, a fost semnat un demers prin care se cerea exercitarea controlului constituţionalităţii prevederilor art.13 alin.(3) lit.a) din Codul electoral, în contextul dispoziţiilor art.96, art.102 şi art.103 din Constituţie. În opinia Premierului, norma legală prin care se instituie obligaţia de suspendare a membrilor Guvernului din funcţia pe care o deţin contravine prevederilor art.103 din Constituţie care stabileşte principiul continuităţii puterii Guvernului, care trebuie să-şi exercite mandatul pînă la constituirea noului Guvern. Se mai menţiona că obligaţia membrilor Guvernului de a-şi suspenda activitatea din funcţia deţinută poate lipsi Guvernul (în lipsa cvorumului prevăzut de lege) de dreptul de a adopta hotărîri, care este instrumentul principal al Guvernului în procesul organizării executării legilor şi conducerii generale a administraţiei publice, şi, prin urmare, poate pune Guvernul în imposibilitatea de a asigura, în perioada campaniei electorale, exercitarea neîntreruptă a mandatului, fapt care aduce atingere prevederilor art.96, art.102 şi art.103 din Constituţie. La 21 octombrie, Curtea Constituţională a decis sistarea procesului pentru examinarea sesizării respective, pe motive procedurale, formale, – deoarece sesizarea Curţii Constituţionale ar fi trebuit să fie o decizie asumată a întregului Guvern, adoptată potrivit procedurii stabilite. Iar sesizarea primită era semnată doar de Primul-ministru în nume propriu şi nu a fost aprobată de Guvern printr-o hotărîre, în cadrul unei şedinţe a acestuia. La 28 octombrie Guvernul a adoptat Hotărîrea pentru aprobarea Sesizării privind controlul constituţionalităţii art.13 alin.(3) lit.a) din Codul electoral, aceasta urmînd a fi examinată de Curtea Constituţională conform procedurii stabilite.

Şedinţa Comisiei Guvernamentale pentru Integrare Europeană

În cadrul şedinţei au fost discutate subiecte ce ţin de dialogul privind liberalizarea regimului de vize, liberalizarea serviciilor aeriene, activitatea Misiunii UE de consiliere în politici publice pentru Republica Moldova. A fost aprobat Planul de Acţiuni al Republicii Moldova – Priorităţi de reformă în domeniul integrării europene pînă în iunie 2011, care conţine măsuri ce urmează a fi îndeplinite în contextul apropierii de UE. Premierul Vlad Filat a îndemnat toţi membrii Comisiei Guvernamentale pentru Integrare Europeană să depună maxim de eforturi pentru implementarea recomandărilor ce ţin de liberalizarea regimului de vize.

Şedinţa Comisiei naţionale pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor

Prim-ministrul Vlad Filat a prezidat şedinţa Comisiei, în carul căreia au fost discutate chestiuni privind executarea deciziilor despre construcţia şi procurarea caselor pentru sinistraţi, despăgubirea financiară a persoanelor ce au avut de suferit de pe urma inundaţiilor din vara anului curent. Guvernul a oferit sinistraţilor trei opţiuni pentru despăgubire: construcţia unei noi locuinţe; procurarea unei locuinţe existente deja; achitarea costului locuinţei pierdute şi Comisia a constatat că 706 familii au optat pentru construcţia unor noi locuinţe, 72 – pentru procurarea altor locuinţe, iar 16 – pentru achitarea costului casei pierdute. Conform unei decizii a Comisiei, 163 de proprietari ale căror terenuri au fost folosite pentru şantierele de construcţie a caselor pentru sinistraţii din Cotul Morii şi Nemţeni vor primi despăgubiri în valoare totală de 912 mii lei pentru producţie producţia agricolă ratată. Conform deciziei Comisiei, 5974 de gospodari, care au pierdut roada ca urmare a inundaţiilor de pe o suprafaţă totală de 5289 hectare, vor primi despăgubiri în valoare de 1 mie lei pentru fiecare hectar, valoarea totală fiind de 5,289 mil. lei, aceasta fiind doar prima tranşă a despăgubirilor la capitolul dat, urmînd a fi adoptate decizii suplimentare. Prim-ministrul s-a arătat încrezut sinistraţii vor fi asiguraţi cu spaţiu locativ pînă la venirea iernii, primele case urmînd a fi date în exploatare începînd cu 2 noiembrie, iar cele 72 de familii care au solicitat procurarea unor locuinţe deja construite, vor fi asigurate cu case integral pînă la data de 10 noiembrie.

Întîlnire cu reprezentanţii API

Primul-ministru a avut o întrevedere cu reprezentanţii mai multor ziare, membre a Asociaţiei Presei Independente (API). Zairiştii au informat şeful executivului despre problemele cu care se confruntă de mai mulţi ani în relaţia cu "Poşta Moldovei": – lipsa de transparenţă în activitatea instituţiei; accesul defectuos la deciziile de ajustare a tarifelor şi motivele care stau la baza acestor decizii; – nedorinţa instituţiei de a avea o comunicare permanentă cu presa. Prim-ministrul Vlad Filat a spus că cunoaşte bine condiţiile în care activează presa din Republica Moldova şi a menţionat că Guvernul încearcă să susţină dezvoltarea ei, aprobînd recent un proiect de lege referitor la taxa pentru publicitate aplicată de autorităţile locale, implementarea căruia ar fi un suport real pentru publicaţiile periodice. Premierul le-a propus reprezentanţilor API şi "Poştei Moldovei" să identifice o soluţie de compromis pe care s-o prezinte Executivului, urmînd să fie adoptate deciziile ce se impun. Părţile au fost îndemnate să stabilească un dialog permanent, iar conducerii întreprinderii "Poşta Moldovei" i s-a cerut să prezinte ziariştilor informaţia pe care ei o solicită, inclusiv bilanţurile anuale.

Declaraţia despre Rezoluţia Parlamentului European

Guvernul Republicii Moldova a emis o Declaraţie prin care apreciază înalt Rezoluţia Parlamentului European din 21 octombrie 2010 referitoare la reformele realizate şi evoluţia situaţiei din Republica Moldova. În documentul emis de Guvern se menţionează că recunoaşterea de către Legislativul european a progreselor realizate pe parcursul anului trecut de Republica Moldova confirmă faptul că Alianţa pentru Integrare Europeană a reuşit, într-un scurt timp, să lanseze reformele care deschid ţării calea spre UE, onorîndu-şi astfel obligaţiile asumate faţă de cetăţenii moldoveni. Guvernul Republicii Moldova rămîne ferm angajat în promovarea în continuare a reformelor democratice în ţară, asigurarea stabilităţii politice şi a prosperităţii economice în ţară şi integrarea europeană a Republicii Moldova.

Declaraţia privind eventuale modificări în sistemul de achitare de către consumatori a serviciilor "Termocom" S.A.

Primul-ministru a semnat o declaraţie prin care menţionează că în legătură cu discutarea posibilelor modificări în sistemul de achitare de către consumatori a serviciilor "Termocom" S.A. şi posibila obligare a consumatorilor conectaţi la surse autonome de energie termică să achite un procent anume din serviciile prestate de întreprinderea menţionată sunt necesare precizări:

• ideea este una incorectă şi contrară regulilor economiei de piaţă, deoarece un consumator nu poate fi obligat să achite servicii de care nu beneficiază, iar legislaţia prevede dreptul consumatorului la libera alegere a producătorului, furnizorului de mărfuri şi servicii;
• ideea respectivă poartă caracter antipopular şi Primul-ministru nu va admite promovarea ei sub nici o formă în cadrul Executivului;
• problemele cu care se confruntă prestatorii de servicii, inclusiv "Termocom" S.A., trebuie să-şi găsească soluţionare dar nu pe seama consumatorilor;
• toţi factorii de decizie, persoane cu funcţii de răspundere, politicieni, alte categorii vizate de această problemă sunt solicitaţi să se abţină de la acţiuni şi declaraţii care ar putea afecta interesele consumatorilor.

Notă ADEPT: Discuţiile despre majorarea plăţilor de către consumatorii care au instalate sisteme autonome de încălzire au fost generate de promovarea de către Ministerul Economiei a unui proiect de hotărîre a Guvernului (cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 (Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă"), proiect publicat pentru consultări publice pe pagina web a Ministerului Economiei, la 6 octombrie 2010.

Pe parcursul lunii octombrie, Prim-ministrul Vlad Filat a vizitat periodic (săptămînal şi bi-săptămînal) şantierele de construcţie din raionul Hînceşti, unde a avut şedinţe de lucru, s-a documentat asupra situaţiei şi necesităţilor de moment. Prim-ministrul a participat la diverse manifestaţii publice, printre cele mai importante fiind şi:

• darea în exploatare a apeductului din oraşul Străşeni şi la sărbătoarea Hramului localităţii;
• sărbătorirea Hramului mănăstirii Hîncu;
• Prim-ministrul Vlad FILAT a participat astăzi la aniversarea a 600 de ani de la prima atestare documentară a satului Palanca, raionul Ştefan Vodă;
• inaugurarea casei comunitare "Casa Stela" din oraşul Ialoveni;
• inaugurarea oficială a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;
• întrevederea cu membrii formaţiei "Scorpions", care au susţinut un concert la Chişinău;
• întrevedere cu conducerea Consiliului veteranilor din municipiul Chişinău;
• aniversarea a 65-a de la fondarea Universităţii de Stat "Alecu Russo" din Bălţi;
• inaugurarea oficială a fabricii de prelucrare a sticlei "Glass Container Prim";
• deschiderea Centrului social "Concordia" în satul Lăpuşna, raionul Hînceşti etc.

Preşedinţie

2.1. Decrete

Preşedintele interimar a emis decrete privind:

• aprobarea uniformei militare, a însemnelor distinctive şi a regulilor de purtare a acestora de către militarii din cadrul Armatei Naţionale şi instituţiilor Ministerului Apărării;
• acordarea Drapelului de luptă Unităţii militare 1045 a Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne;
• decorarea mai multor persoane cu distincţii de stat.

2.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Şedinţă de organizare a scrutinului electoral

Preşedintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu, a convocat o şedinţă privind problemele legate de organizarea alegerilor parlamentare din 28 noiembrie 2010, la care au participat conducătorii unităţilor teritorial-administrative şi oficialii Comisiei Electorale Centrale (CEC). În cadrul şedinţei, Mihai Ghimpu a declarat că Alianţa pentru Integrarea Europeană este interesată ca alegerile parlamentare anticipate din luna noiembrie să fie libere şi corecte, iar pentru atingerea acestui obiectiv, este necesară o colaborare permanentă dintre autorităţile centrale, locale şi CEC, fiind asigurat un proces electoral transparent şi liber, pentru toţi subiecţii interesaţi. Preşedintele interimar s-a referit în mod special la procesul de formare a listelor electorale, în cadrul căruia trebuie să existe o responsabilitate sporită din partea primăriilor. Reprezentnaţii CEC, prezenţi la şedinţă, a salutat organizarea acesteia şi au convenit să se deplaseze în raioanele republicii, pentru a organiza seminare cu primarii localităţilor, în cadrul cărora vor fi abordate toate momentele organizării şi desfăşurării alegerilor parlamentare.

Decrete desecretizate

Preşedintele interimar al Republicii Moldova a desecretizat două decrete al ex-preşedintelui Vladimir Voronin privind conferirea Ordinului "Ştefan cel Mare" unor oficiali din serviciile speciale ale Federaţiei Ruse:

• generalului de armată Nikolai Patruşev;
• general-maiorului Vaceslav Uşakov;
• lui Serghei Lebedev, fost director al Serviciului de Informaţii Externe al federaţiei Ruse.

Notă ADEPT: Motivele decorării oficialilor ruşi nu au fost enunţate public, ex-Preşedintele Voronin refuzînd să comenteze emiterea respectivelor decrete.

Misiunea preelectorală a APCE

Mihai Ghimpu, Preşedintele interimar al RM a avut o întrevedere cu delegaţia Misiunii preelectorale a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), aflată într-o vizită de documentare la Chişinău, în cadrul căreia a fost abordată desfăşurarea procesului preelectoral şi a alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010. Preşedintele interimar a menţionat că se depun eforturi considerabile pentru a deveni un stat de drept şi democratic şi a dat asigurări că autorităţile întreprind toate măsurile pentru a asigura condiţiile necesare pentru ca toţi cetăţenii Republicii Moldova să-şi poată exercita liber dreptul la vot. Membrii delegaţiei Misiunii preelectorale a APCE au remarcat faptul că, în pofida crizei existente în Republica Moldova şi a diverselor sfidări, instituţiile statului au funcţionat democratic, fiind asigurată libertatea mass-media şi pluralismul politic. Părţile au reiterat importanţa organizării unei campanii electorale corecte, transparente şi în manieră democratică şi desfăşurarea unor alegeri libere.

Premiu pentru atitudine civică

Preşedintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu, a devenit deţinătorul premiului pentru atitudine civică al Festivalului Internaţional de Poezie "Grigore Vieru", ediţia 2010. Laureatul a mulţumit pentru premiul acordat şi l-a dedicat "tuturor cetăţenilor, care în 1987 au început lupta pentru viitorul nostru, pentru adevăr şi dreptate, precum şi celor care pînă în 1987 au luptat împotriva regimului sovietic de ocupaţie".

Felicitări de Ziua Juristului

Mihai Ghimpu a participat la Adunarea festivă consacrată Zilei juristului, în cadrul căreia felicitat reprezentanţii profesiilor juridice, a anunţat despre conferirea unor distincţii de stat şi a rostit o alocuţiune. Preşedintele interimar a menţionat că edificarea Republicii Moldova ca stat de drept, ajustarea legislaţiei naţionale la cele mai înalte standarde internaţionale, dezvoltarea în continuare a statului ar fi imposibile fără ajutorul juriştilor cu adevărat profesionişti, iar domeniul judiciar, prin importanţa şi prestaţia lui, capătă un rol din ce în ce mai proeminent în societate. În încheiere, Mihai Ghimpu a menţionat, că "încrederea cu care este tratată Republica Moldova de către partenerii europeni nu va continua dacă noi nu vom avea o justiţie transparentă şi corectă".

Declaraţia privind campania împotriva instituţiilor statului

În cadrul briefingului susţinut la 28 octombrie 2010, Preşedintele interimar Mihai Ghmpu a dat citire unei Declaraţii despre existenţa campaniei organizate împotriva instituţiilor statului Republica Moldova de unele forţe politice în scopul obţinerii votului cetăţenilor la viitoarele alegeri parlamentare anticipate. Ghimpu s-a referit la declaraţiile recente ale liderului Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, care a atacat instituţiile fundamentale ale statului bazîndu-se doar pe unele speculaţii de presă aferente formaţiunii, invocînd ideea că "autorităţile Republicii Moldova au ajuns să distrugă un dig şi să îşi ucidă proprii cetăţeni". Ghimpu califică afirmaţiile lui Voronin şi ale mass-media afiliate PCRM ca iresponsabile şi lipsite de orice temei şi se declară nevoit a convoca conducătorii instituţiilor abilitate care să prezinte informaţia pe marginea cazului invocat.

Declaraţia în legătură cu împlinirea a 16 ani de la semnarea Acordului moldo-rus

Preşedintele interimar al Republicii Moldova a emis o Declaraţie în legătură cu împlinirea a 16 ani de la semnarea Acordului moldo-rus din 21 octombrie 1994 cu privire la statutul juridic, modul şi termenul de retragere a trupelor ruse temporar dislocate pe teritoriul Republicii Moldova. În textul documentului se menţionează, că prevederile principale ale acordului nu au fost pus în vigoare, acesta stipulînd că prezenţa trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova este temporară şi că partea rusă va efectua retragerea formaţiunilor militare menţionate pe parcursul a trei ani. Este amintit şi faptul că Federaţia Rusă s-a angajat suplimentar la Summit-ul OSCE de la Istanbul (1999) să-şi retragă formaţiunile militare de pe teritoriul Moldovei, acestea continuă să se afle în raioanele de est ale ţării, violînd normele de drept internaţional şi Constituţia Republicii Moldova, care interzice dislocarea de trupe străine pe teritoriul ţării. În condiţiile crate, prezenţa militară ilegală străină este o sursă de pericol la adresa statului gazdă, dar şi de alimentare a separatismului, subminînd grav eforturile comunităţii internaţionale orientate spre reglementarea conflictului pe cale paşnică.

Politici economice

1. Macroeconomie

Banca Naţională a Moldovei şi-a revăzut în sens pozitiv prognozele de creştere economică. În ultimul comunicat de politică monetară, publicat la 28 octombrie, banca centrală afirmă că, în 2010, creşterea economică va fi mai mare cu cca. 1,6 puncte procentuale faţă de prognozele publicate în august. Astfel, creşterea economică, în anul 2010, va constitui circa 5,0 la sută. BNM a modificat cu 0,1 punte procentuale şi prognozele pentru anul 2011, adică până la nivelul de 3,4 la sută. În ceea ce priveşte inflaţia, la finele anului 2010, specialiştii băncii centrale precizează că aceasta va atinge nivelul de circa 7,8 la sută sau cu 0,4 puncte procentuale mai puţin, comparativ cu estimările din Raportul de Politică Monetară din august. În ceea ce priveşte anul 2011, presiunile inflaţioniste vor fi generate, în special, de creşterea preţurilor la produsele alimentare şi a preţurilor reglementate. Acest fapt va poziţiona inflaţia la nivelul de circa 7,5 la sută. Pe parcursul anului 2012, rata anuală a inflaţiei va ajunge la un nivel de 5.0 la sută. Potrivit statisticilor oficiale, inflaţia, în luna septembrie a.c., a fost în mărime de 8,0%, faţă de septembrie 2009. Reamintim că, în primul semestru a.c., produsul intern brut a însumat 31720 mil. lei, preţuri curente de piaţă, în creştere – în termeni reali – cu 5,6% faţă de ianuarie-iunie 2009. Volumul impozitelor pe produse (inclusiv cele de import) colectate la bugetul public naţional a depăşit nivelul perioadei respective a anului precedent cu 14,8%, influenţînd cu 2,4% creşterea produsului intern brut. Consumul final total s-a majorat cu 3,6% comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent, în special pe seama creşterii, cu 4,3% a consumului final al gospodăriilor populaţiei.

2. Industria

Evoluţiile din sectorul industrial, în perioada ianuarie-septembrie a.c., au confirmat tendinţele de restabilire a economiei moldoveneşti, după criza din 2009. Biroul Naţional de Statistică indică o creştere a volumului producţiei industriale cu 6,3%, faţă de perioada similară a anului trecut, sau până la un nivel de 18666,6 mil. lei în preţuri curente. În luna septembrie a.c., în raport cu luna septembrie 2009, creşterea a fost şi mai spectaculoasă – 13,9%. Evoluţiile din sectorul industrial au fost în mare impulsionate de situaţia din industria prelucrătoare, unde avansul a constituit 7,5%. Creşteri importante au fost înregistrate la fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – cu 9,8% (deţinînd ponderea de 10,4% a motivat creşterea pe total industrie cu 1,0%); fabricarea vinului – cu 15,0% (deţinînd ponderea de 6,9% a motivat creşterea cu 1,0%); fabricarea produselor de tutun – cu 41,4% (deţinînd ponderea de 2,6% a motivat creşterea cu 0,8%); fabricarea produselor lactate – cu 8,8% (deţinînd ponderea de 5,5% a motivat creşterea cu 0,5%); fabricarea băuturilor alcoolice distilate – cu 15,3% (deţinînd ponderea de 2,7% a motivat creşterea cu 0,4%); fabricarea încălţămintei – cu 21,8% (deţinînd ponderea de 2,2% a motivat creşterea cu 0,4%) etc.

În acelaşi timp, s-a redus volumului de producţie în industria de fabricare a uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale – cu 13,8%; producerea sticlei, cimentului, varului şi ipsosului, elementelor din beton, ipsos şi ciment etc. – cu 4,6%; fabricarea produselor finite din metal, exclusiv producţia de maşini şi utilaje – cu 22,7% etc.

Producţia industrială, ianuarie-septembrie 2010

	Valoarea producţiei industriale, în preţuri curente, mil. lei	Indicii volumului producţiei în ian.-sept. 2010 faţă de ian.-sept. 2009 în preţuri comparabile, %	Ponderea în valoarea totală a producţiei, în preţuri comparabile, %	Gradul de influenţă a variaţiei (+/-) valorii producţiei asupra indicelui general de producţie, %	Informativ: ian.-sept. 2009 faţă de ian.-sept. 2008, în preţuri comparabile,%
Industria – total	18666,6	106,3	100,0	+6,3	75,7
Industria extractivă	248,5	97,7	1,5	-0,0	67,6
Industria prelucrătoare	12190,1	107,5	85,7	+6,3	73,7
Producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică	2232,2	100,0	12,8	+0,0	95,5

Sursa: BNS

3. Agricultura

Şi sectorul agricol arată rezultate bune, în nouă luni a.c., cu o creştere a producţiei cu 8,7% faţă de perioada similară anului 2009. Majorarea a fost determinată de creşterea atât a producţiei animale (cu 15,5%), cât şi a producţiei vegetale (cu 4,4%).

Ritmurile producţiei globale agricole în ianuarie-septembrie, faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent (în %)

	2006	2007	2008	2009	2010
Total producţia globală agricolă	96,0	79,1	127,3	89,8	108,7
din care:
producţia vegetală	91,1	67,6	176,9	83,0	104,4
producţia animalieră	105,2	99,5	79,6	108,6	115,5

4. Transporturi

La 29 octombrie R. Moldova a semnat cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare un acord de credit de 75 de milioane de euro pentru proiecte de renovare a drumurilor. Este vorba despre cea mai mare investiţie alocată de BERD pentru un proiect din Moldova. Prima tranşă a împrumutului, în valoare de 27 de milioane euro, este destinată reconstrucţiei a două porţiuni de drum de pe traseul Chişinău-Giurgiuleşti, între oraşele Comrat şi Ciumai, cu o lungime totală de aproximativ 55 de kilometri. Această şosea asigură accesul către Dunăre şi Marea Neagră. Următoarele tranşe, de 25 şi de 23 de milioane euro vor fi folosite pentru reabilitarea drumurilor care traversează Moldova pe o distanţă de aproape 170 de kilometri, de la Hînceşti spre Slobozia Mare, dar şi cel de la Hînceşti la Cimişlia. Proiectul urmează să fie co-finanţat de către Banca Europeană de Investiţii. În total, de la începutul activităţii sale în Moldova, BERD a investit în infrastructura de transport a Republicii Moldova 99 de milioane de euro. În ceea ce priveşte sectorul de transporturi în general, este de menţionat că pe fonul creşterilor importante din industrie şi agricultură, şi acest sector intră într-o fază de restabilire a ritmurilor de creştere. Aceasta după ce în anul 2009, sectorul de transporturi a fost unul din cele mai afectate de recesiune. Astfel, creşterea în ianuarie-septembrie a.c., a constituit 1,8%, iar separat pentru luna septembrie avansul a constituit 21,4%, faţă de luna similară a anului 2009. În total, întreprinderile (auto, feroviare, fluviale şi aeriene) au transportat 5674,1 mii tone de mărfuri, în ianuarie-septembrie a.c. Majorarea volumului de mărfuri transportate a fost condiţionată, în principal, de evoluţiile pozitive înregistrate de întreprinderile de transport aerian (+44,4%) şi auto (+27,7%). Parcursul mărfurilor a totalizat 2133,4 mil. tone-km, cu 11,1% mai mult decît în ianuarie-septembrie 2009.

Volumul de mărfuri transportate şi parcursul mărfurilor realizat de întreprinderile de transport, pe moduri de transport

	Ianuarie-septembrie 2010	În % faţă de ianuarie-septembrie 2009	Septembrie 2010
			în % faţă de august 2010	în % faţă de septembrie 2009
Mărfuri transportate – total, mii tone	5674,1	101,8	124,9	121,4
din care pe moduri de transport:
feroviar	2580,2	83,7	113,5	92,7
auto2	2997,0	127,7	136,9	159,3
fluvial	96,1	68,4	66,2	51,1
aerian	0,84	144,4	80,4	143,7
Parcursul mărfurilor – total, mil. tone-km	2133,4	111,1	116,4	111,9

5. Comerţ şi servicii

În ianuarie-septembrie 2010, unităţile comerciale au comercializat populaţiei mărfuri de consum în valoare de 17969,9 mil. lei, înregistrînd, în termeni reali, o creştere de 8,2% faţă de perioada similară din anul 2009.



Stocurile de mărfuri existente în unităţile comerciale la 1 octombrie 2010 s-au cifrat la 6490,3 mil. lei, fiind în creştere cu 9,0% comparativ cu 1 octombrie 2009. În ianuarie-septembrie 2010 unităţile oficial înregistrate au acordat populaţiei servicii cu plată în sumă de 10605,0 mil. lei, marcînd în condiţii comparabile de preţuri, o creştere de 5,0%, faţă de perioada corespunzătoare din anul 2009.

6. Comerţ exterior

În ianuarie-august 2010 exporturile au totalizat 862,2 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2009 cu 9,2%. Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene (UE-27) au însumat 418,1 mil. dolari SUA (cu 1,3% mai puţin faţă de ianuarie-august 2009), deţinînd o cotă de 48,5% în total exporturi (53,6% în ianuarie-august 2009). Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 38,2% (în ianuarie-august 2009 – 36,2%), ce corespunde unei valori de 329,3 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 15,3%, comparativ cu ianuarie-august 2009. Analiza evoluţiei exporturilor pe ţări relevă, că majorarea livrărilor către Federaţia Rusă (+26,4%), Turcia (de 2,6 ori), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (+45,5%), Grecia (+82,3%), Statele Unite ale Americii (+96,1%), Ucraina (+7,8%), Italia (+3,5%), Georgia (+63,5%), Libia (de 15,7 ori), Polonia (+11,8%), Irak (+73,9%), Republica Cehă (+65,0%) şi Siria (+72,8%) a contribuit la creşterea pe total exporturi cu 16,0%. Totodată, s-au diminuat exporturile către România (-11,8%), Germania (-14,9%), Elveţia (-38,4%), Belarus (-6,7%), Franţa (-22,4%), Uzbekistan (-37,2%), Olanda (-11,5%) şi Slovacia (-10,6%), atenuînd astfel creşterea pe total exporturi cu 5,2%. În ianuarie-august 2010 importurile au totalizat 2291,6 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în perioada similară din anul 2009 cu 14,8%. Importurile din ţările Uniunii Europene (UE-27) s-au cifrat la 1028,8 mil. dolari SUA (cu 18,9% mai mult decît în ianuarie-august 2009), deţinînd o pondere de 44,9% în total importuri (43,3% în ianuarie-august 2009). Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 722,3 mil. dolari SUA (cu 0,1% mai mult decît în ianuarie-august 2009), care echivalează cu o cotă de 31,5% în total importuri (36,2% în ianuarie-august 2009). Analiza evoluţiei importurilor pe ţări relevă, că majorarea livrărilor din China (+36,5%), România (+22,8%), Ucraina (+13,7%), Grecia (de 2,1 ori), Brazilia (de 4,2 ori), Italia (+16,5%), Germania (+12,0%), Statele Unite ale Americii (+66,5%), Turcia (+13,8%) şi Polonia (+21,9%) a contribuit la creşterea pe total importuri cu 14,1%. Sporirea importurilor din Federaţia Rusă (+68,5%) a fost condiţionată, în principal, de reluarea din luna aprilie 2009 a livrărilor de gaze naturale de origine rusească (în ianuarie-martie 2009 ţara de origine a gazelor naturale importate a fost declarat Kazahstanul).



Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în ianuarie-august 2010 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 1429,4 mil. dolari SUA, cu 222,5 mil. dolari SUA (+18,4%) mai mare faţă de cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2009. Cu ţările Uniunii Europene (UE-27) balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 610,7 mil. dolari SUA (în ianuarie-august 2009 – 441,6 mil. dolari SUA), iar cu ţările CSI – de 393,0 mil. dolari SUA (în ianuarie-august 2009 – 435,9 mil. dolari SUA).

Transnistria

Măsuri de încredere între Chişinău şi Tiraspol

La 1 octombrie premierul Vlad Filat, însoţit de viceprim-ministrul Victor Osipov, responsabil de politicile de reintegrare a tarii, a avut o convorbire cu liderul transnistrean Igor Smirnov, în cadrul "întîlnirii de meci" de la Tiraspol (prezenţa la un meci de fotbal pe stadionul din Tiraspol). Discuţia s-a axat pe lansarea circulaţiei trenului de pasageri Chişinău-Odesa prun Bender şi Tiraspol. De asemenea, a fost discutată şi s-a ajuns la o înţelegere în vederea eventualei reconectări a reţelelor de telefonie fixă. Soluţionare acestei probleme ţine de conlucrarea la nivel tehnic dintre instituţiile de telecomunicaţii de pe cele două maluri ale Nistrului.

Reuniunea consiliului Coordonator al EUBAM

Reuniune a 15-a Consiliului Coordonator al Misiunii EUBAM din 11 octombrie a făcut bilanţul activităţii pentru perioada 1 iunie – 30 septembrie 2010. Printre realizările de bază ale misiunii în perioada de referinţă au fost menţionate: reluarea circulaţiei trenului de pasageri Chişinău-Odesa, prin regiunea transnistreană şi lansarea procesului de demarcare a frontierei moldo-ucrainene pe sectorul transnistrean. În cei 5 ani de activitatea a Misiunii EUBAM a fost creat un cadru pentru schimbul de informaţii între serviciile de grăniceri şi cele vamale ale Republicii Moldova, acestea beneficiind de echipament performant şi de asistentă tehnică. Udo Burkholder, şeful Misiunii EUBAM, a menţionat că in perioada imediat următoare Misiunea se va concentra asupra problemelor referitoare la dialogul cu privire la liberalizarea regimului de vize, prin prisma management-ului de frontieră.

Premise pentru reluarea procesului de negocieri

În cadrul conferinţei de presă comune ce a avut loc pe 18 octombrie 2010, după summit-ul ruso-franco-german de la Deauville, Preşedintele rus Dmitri Medvedev a declarat că "tema soluţionării conflictului transnistrean a fost discutată la reuniunea tripartită". Potrivit lui reluarea negocierilor privind reglementarea transnistreană ar putea avea loc după încheierea procesului electoral din Republica Moldova. Rusia va sprijini procesul , dar e necesar ca toate părţile implicate în conflict să aibă o atitudine constructivă. Medvedev s-a referit la rolul intermediarilor, care sînt în măsură să influenţeze situaţia şi relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol. În acelaşi context, el a menţionat că succesul va depinde şi de poziţia României şi a UE.

Cîteva zile mai tîrziu, pe 21 octombrie, Preşedintele Medvedev a participat la Conferinţa Conferinţei de Securitate de la Munchen, în cadrul căreia a reiterat că părţile pot ajunge la un numitor în problema transnistreană. În acest context el a menţionat că liderul transnsitrean şi conducerea de vîrf a Moldovei se întîlnesc şi discută, invocînd în acest sens întîlnirea de la Barviha din 18 martie 2009. În acelaşi timp, Preşedintele Medvedev a menţionat că statele europene nu trebuie să încerce să-şi soluţioneze problemele politice interne prin reglementarea transnistreană. În mod special, a fost menţionată România, care potrivit lui Medvedev trebuie să se "comporte mai liniştit şi mai echilibrat".

În aceeaşi perioadă, problema transnistreană a fost discutată la Moscova de directorul pentru Europa de Est, Caucazul de Sud şi Asia Centrală al Directoratului General pentru relaţii externe al Comisiei Europene, Gunnar Wiegand cu secretarul de stat şi vice-ministrul afacerilor externe al Rusiei, Grigori Karasin. Gunnar Wiegand a subliniat că "Uniunea Europeană nu îşi va schimba poziţia în problema transnistreană şi va contribui la soluţionarea conflictului de pe Nistru". Totuşi, în ultima vreme de un interes aparte sete problema statutului UE în procesul de negocieri, întrucît conducerea Republicii Moldova a sugerat ca în negocierile pentru reglementarea transnistreană UE să-şi schimbe statutul din observator în cel de mediator, deopotrivă cu Rusia şi Ucraina.

Referinţe la problema transnistreană în Rezoluţia Parlamentului European

În rezoluţia Parlamentul European (PE) din 21 octombrie 2010 referitoare la Republica Moldova se menţionează că "Soluţionarea diferendului transnistrean constituie un element esenţial în promovarea stabilităţii politice şi a prosperităţii economice în R. Moldova. UE ar trebui să aibă un rol mai important în găsirea unei soluţii la problema Transnistriei". Deputaţii europeni au menţionat că UE poate contribui la medierea acestui conflict prin intermediul proiectelor sociale care ar răspunde satisfacerii necesităţilor cetăţenilor de pe malurile Nistrului şi ar contribui la consolidarea încrederii reciproce.

Reacţiile oficialilor Rusiei la declaraţia preşedintelui interimar al Republicii Moldova

Apelul din 21 octombrie a preşedintelui interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu prin care acesta a cerut Rusiei să-şi retragă prezenţa militară din Transnistria în conformitate cu Acordului moldo-rus din 21 octombrie 1994. Potrivit lui Ghimpu, prezenţa militară rusă în raionale de est ale Republicii Moldova "nu este doar o sursă de pericol la adresa statului moldovenesc, dar şi de alimentare a separatismului, dat fiind faptul că liderii separatişti de la Tiraspol văd în prezenţa trupelor ruse dislocate în regiune un suport moral, politic şi material al acţiunilor lor… Astfel, prezenţa militară rusă pe teritoriul Moldovei subminează grav eforturile comunităţii internaţionale orientate spre reglementarea conflictului pe cale paşnică". În acest context, Mihai Ghimpu şi-a exprimat speranţa că, în contextul negocierilor actuale de revitalizare a Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (FACE) şi a pregătirilor pentru Summit-ul OSCE de la Astana, poziţia Republicii Moldova privind retragerea trupelor ruse va fi auzită şi luată în seamă de către statele parte la Tratatul FACE. Declaraţiile preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu, au provocat reacţia de răspuns a ambasadorului Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Valerii Kuzmin. Acesta din urmă a menţionat că Rusia nu-şi poate retrage prezenţa militară din Republica Moldova, potrivit angajamentelor asumate la Summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999, deoarece timpurile s-au schimbat. Potrivit lui "în 1999 erau cu totul alte realităţi, inclusiv aici, în Moldova. Rusia îşi îndeplinea toate obligaţiile stabilite la Istambul, însă procesul de negocieri pe marginea diferendului transnistrean a fost întrerupt, nu din pricina noastră. Astfel, retragerea trupelor armate ruseşti a devenit imposibilă, iar păstrarea forţelor de pacificatori – inevitabilă. Aceasta nu este o ocupaţie a teritoriului, pericol pentru integritatea teritorială a RM sau un şantaj militar precum se speculează, ci o garanţie că acest conflict nu va răbufni din nou". O săptămînă mai tîrziu a reacţionat şi reprezentantul oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Andrei Nesterenko, care a subliniat că retragerea pacificatorilor ruşi din Transnistria ar putea provoca părţile aflate în conflict la o confruntare directă, ameninţînd cu o nouă răbufnire a confruntărilor armate în regiune.

Relaţii externe

Integrarea europeană

Pe parcursul lunii octombrie, în cadrul dialogului politic dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, au avut loc mai multe evenimente semnificative pentru viitorul relaţiilor moldo-comunitare. Printre acestea merită a fi menţionate publicarea Rezoluţiei privind Moldova a Parlamentului European şi Concluziilor privind Moldova ale Consiliului European. Mai mult decît pozitive, ambele documente au salutat realizările autorităţilor moldoveneşti din ultimul an în domeniul consolidării democraţiei şi reformelor structurale, în pofida instabilităţii politice existente şi a mai multor probleme rămase nesoluţionate, dar care erau menţionate în rezoluţiile anteriore ale forurilor europene – impunitatea poliţiştilor, corupţia autorităţilor judecătoreşti, îmbunătăţirea mediului de afaceri etc. În concluziile sale, Consiliul European anunţă despre începutul procesului de pregătire pentru lansarea negocierilor asupra Zona de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător, precum şi despre pregătirea Planului de Acţiuni pentru regimul liberalizat de vize.

Principalele evenimente din cadrul dialogului politic Republica Moldova – Uniunea Europeană

La 8 octombrie 2010 – cea de-a 11-a reuniune a Comitetului de Cooperare Republica Moldova-UE şi Dialogul Politic de nivel înalt UE-RM în cadrul Comitetului pentru Europa de Est şi Asia Centrală

În cadrul reuniunii au fost examinate pe de o parte evoluţiile Republicii Moldova din ultimul an pe plan intern, privind implementarea reformelor în toate domeniile de activitate incluse Planul de Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană, iar pe de altă parte evoluţiile Republicii Moldova privind agenda sa europeană, legate de negocierea Acordului de Asociere, pregătirea pentru negocierea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător, dialogul privind liberalizarea vizelor, preluarea preşedinţiilor Comunităţii Tratatului Energetic şi TRACECA.

Pe 11–12 octombrie 2010 – vizita delegaţiei Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European în Moldova

Delegaţia a efectuat o vizită de evaluare a situaţiei din Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare anticipate. În timpul vizitei, membrii delegaţiei au avut întrevederi cu oficiali internaţionali, ambasadori ai statelor UE, oficiali moldoveni, preşedinţi ai partidelor politice, reprezentanţi ai societăţii civile şi jurnalişti. Delegaţia a vizitat şi Tiraspolul unde s-a întîlnit cu Igor Smirnov şi Vladimir Yastrebciak, cu care a discutat subiectul reluării negocierilor oficiale şi acordul privind Transnistria.

Pe 13–14 octombrie 2010 – cea de-a IV-a rundă de negocieri pe marginea Acordului de Asociere între RM şi UE

În timpul negocierilor, părţile UE şi ale Republicii Moldova au lucrat în trei grupuri de lucru: 1) "Reforma şi Dialogul Politic, Cooperarea în domeniul Politicii Externe şi de Securitate", în cadrul căruia au fost definitivate negocierile privind Stabilitatea Regională şi Curtea Penală Internaţională, ceea ce a permis finalizarea negocierilor la acest capitol; 2) "Justiţie, Libertate şi Securitate" în cadrul căruia au fost definitivate negocierile privind protecţia datelor cu caracter personal, cooperarea în domeniul migraţiei, azilului, gestiunii frontierei şi combaterii terorismului; 3) "Cooperare economică, financiară şi sectorială, în cadrul căruia au fost provizoriu închise 10 din cele 21 capitole de negocieri, privind managementul finanţelor publice, cooperarea în domeniul industrial şi antreprenorial, sănătatea publică şi dialogul economic.

La 21 octombrie 2010 – Rezoluţia Parlamentului European (PE) referitoare la reformele realizate şi evoluţia situaţiei din Republica Moldova

În Rezoluţia privind Moldova, PE salută progresele realizate de către Republica Moldova pe parcursul ultimului an în domeniul consolidării instituţiilor democratice, respectării statului de drept şi a drepturilor omului şi solicită Consiliul UE să invite Comisia să înceapă elaborarea unui plan de acţiune pentru liberalizarea vizelor. Totuşi, Parlamentul European a subliniat că este necesar ca Republica Moldova să-şi intensifice eforturile în direcţia implementării efective a reformelor structurale, în special în privinţa statului de drept, a combaterii corupţiei şi a climatului de afaceri şi investiţii, precum şi în privinţa restabilirii încrederii populaţiei în instituţiile statului şi autorităţile judiciare. De asemenea, forţele democratice şi comunităţile etno-culturale au fost îndemnate să evită confruntările politice. Cu referire la problema transnistreană, a fost făcută constatarea că soluţionarea problemei transnistrene reprezintă un element esenţial pentru promovarea stabilităţii politice şi a prosperităţii economice în Republica Moldova şi în regiune. Parlamentul European a concluzionat că UE poate contribui la soluţionarea acestei probleme prin sprijinirea de proiecte comune ale comunităţilor locale şi societăţii civile de pe ambele maluri ale Nistrului.

La 25 octombrie 2010 – Concluziile Consiliului Uniunii Europene privind Republica Moldova

Concluziile privind Republica Moldova ale Consiliului Afacerilor Generale şi Relaţiilor Externe (CAGRE) menţionează că Consiliul:

• recunoaşte "dinamica foarte pozitivă" în dialogul moldo-comunitar şi apreciază contribuţia activă a Moldovei adusă în acest sens. De asemenea, sînt salutate realizările Moldovei în aplicarea reformelor structurale şi consolidarea democraţiei, precum şi participarea activă a ţării în Parteneriatul Estic;
• încurajează continuarea reformelor legate de consolidarea democraţiei şi a statului de drept, îmbunătăţirea climatului investiţional, apropierea de UE în toate domeniile stipulate în Planul de Acţiuni UE-Republica Moldova, combaterea corupţiei şi crimei organizate, precum şi abordarea problemei sărăcie. Desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 într-un mod liber şi corect constituie un exerciţiu important pentru consolidarea democraţiei;
• este disponibil să aprofundeze relaţiile cu Republica Moldova şi să acorde asistenţa tehnică şi financiară necesară pentru a sprijini reformele, suplimentar la asistenţa deja acordată în formă de consiliere la nivel înalt pentru Guvern şi de asistenţei macro-financiară în valoare de 90 milioane de euro în calitate de grant;
• invită Comisia Europeană să elaboreze directivele pentru Zona de comerţ liber aprofundat şi cuprinzător, care urmează să fie negociate ca parte integrantă a Acordului de Asociere. Negocierile vor începe de îndată ce vor fi îndeplinite condiţiile necesare;
• invită Comisia Europeană să elaboreze proiectul unui Plan de Acţiuni pentru regimul liberalizat de vize. Punerea în aplicare efectivă a Acordului de Readmisie va rămâne importantă în acest context;
• salută politica de angajare constructivă a Republicii Moldova în eforturile de reglementare a conflictului transnistrean şi îndeamnă reluarea cît mai curîndă a negocierilor în negocierilor oficiale în formatul "5+2".

La 26 octombrie 2010 – cea de-a III-a Reuniune a Parteneriatului de Mobilitate RM-UE

În cadrul reuniunii au fost examinate rezultatele obţinute în cadrul Parteneriatului de Mobilitate Moldova-UE pe parcursul anului 2010 în cadrul celor şapte domenii de activitate (consolidarea relaţiilor cu diaspora; promovarea returului şi reintegrării migranţilor moldoveni; consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul gestionării migraţiei; investirea remitenţelor; gestionarea frontierei şi securitatea documentelor; asigurarea protecţiei sociale a emigranţilor; cooperarea în domeniul luptei contra migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane) şi studiate posibilităţile de lansare a noi iniţiative în cadrul Programului de la Stockholm^[1].

Relaţii bilaterale

Republica Moldova – Rusia

În pofida eforturilor diplomatice, relaţiile moldo-ruse rămîn departe de a fi foarte bune. Pe 7–8 octombrie, viceministru de externe, Andrei Popov a efectuat o vizită de lucru la Moscova, în cadrul căreia a abordat cu omologii săi mai multe subiecte vulnerabile ale relaţiilor moldo-ruse: cooperarea comercial-economică, reglementarea conflictului transnistrean şi situaţia migranţilor moldoveni aflaţi pe teritoriul Federaţiei Ruse. Potrivit comunicatului de presă al MAEIE, rezultatul vizitei a fost unul satisfăcător. Cu toate acestea, pe parcursul lunii octombrie mai mulţi oficiali ruşi, printre care şeful Rospotrebnadzor, Ghenadii Onişcenco şi Preşedintele rus Dmitri Medvedev au făcut declaraţii prin care afirmă despre lipsa unei puteri efective la Chişinău şi neputinţa autorităţilor moldoveneşti de a soluţiona problema vinurilor moldoveneşti şi problema transnistreană.

Republica Moldova – România

Republica Moldova continuă să-şi consolideze relaţiile cu România. Pe 8 octombrie, la Iaşi a fost inaugurat Consulatul General al Republicii Moldova. Totodată, după ce Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a sugerat în cadrul vizitei sale la Bucureşti din 11–12 octombrie că semnarea unui tratat de frontieră dintre Republica Moldova şi România este un pas în direcţia soluţionării conflictului transnistrean, pe 17 octombrie, Traian Băsescu, preşedintele României a făcut la rîndul său o declaraţie prin care nu a exclus semnarea Tratatului de frontieră cu Republica Moldova. Potrivit preşedintelui Român, semnarea tratatului se va face pentru a susţine Alianţa pentru Integrare Europeană şi în defavoarea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, care a acuzat de mai multe ori România că tergiversează semnarea tratatului de frontieră din cauza pretenţiilor teritoriale faţă de Republica Moldova.

Studii, analize, comentarii

Mulţi chemaţi, puţini aleşi…
Igor Boţan, 10 octombrie 2010

Partidele angajate de curînd în competiţia electorală ar putea fi, de o manieră foarte schematică şi arbitrară, clasificate în patru categorii: partide mari; partide de baraj; partide plancton; şi partidele letargice

»»»