ADEPT : Guvernare şi democraţie în Moldova e-journal

În perioada 17–18 noiembrie, Primul-ministru al Moldovei a întreprins o vizită în Republica Italiană, în cadrul căreia a avut întrevederi cu Primul-ministru italian Silvio Berlusconi şi alţi oficiali italieni.

Pe 19 decembrie, Primul-ministru Vlad Filat a participat la lucrările Summit-ului şefilor de guverne din statele CSI, în cadrul căruia a avut întrevederi bilaterale cu prim-miniştrii Rusiei, Ucrainei şi Kazahstanului.

Hotărîri

Hotărîrea cu privire la completarea Regulamentului cu privire la serviciul în organele afacerilor interne. Regulamentul este completat cu prevederi conform cărora, la calcularea vechimii în serviciu pentru stabilirea sporului la salariu pentru vechimea în muncă se includ şi: serviciul militar activ, serviciul în organele afacerilor interne şi instituţii asimilate; studiile în instituţii de învăţămînt militar (special); vechimea în muncă în ramurile civile înrudite cu specialitatea prevăzută pentru funcţia deţinută, calculîndu-se un an de serviciu special pentru doi ani de vechime în muncă, dar nu mai mult de 10 ani de serviciu; durata aflării rezerviştilor la concentrări speciale, legate de participarea la acţiunile militare pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova între 2 martie 1992 şi 13 august 1992; perioada concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani.

Şedinţe. Decizii

Vizită în Italia

Summit-ului şefilor de guverne din CSI

În cadrul Summit-ului a avut loc şedinţa Consiliului şefilor de guverne al CSI în format lărgit, au fost discutate peste 20 de chestiuni ce ţin de colaborarea în cadrul CSI şi a fost făcut bilanţul anului 2010. Prim-ministrul Vlad Filat a avut o întrevedere tete-a-tete cu Vladimir Putin, premierul Rusiei, în cadrul căreia au discutat problemele relaţiilor bilaterale. Au mai avut loc întrevederi cu Prim-ministrul Ucrainei, Nikolai Azarov şi Prim-ministrul Kazahstanului, Karim Masimov.

Dezminţiri oficiale

Igor Volniţchi, purtătorul de cuvînt al Prim-ministrului, a convocat un briefing, drept reacţie la o campanie de dezinformare a populaţiei despre ajutorul social acordat de Guvern începînd cu 1 noiembrie 2010. În declaraţie se menţionează că în luna noiembrie a demarat procesul de achitare a compensaţiilor sociale pentru perioada rece a anului pentru familii social-vulnerabile, însă anumite forţe distructive au declanşat o campanie de dezinformare a beneficiarilor de compensaţii şi de inducere în eroare a opiniei publice. Astfel, se distribuie foi volante cu antetul Guvernului, în care se spune că beneficiarii de compensaţii ar trebui să achite un impozit din suma primită, în caz contrar vor fi amendaţi. Guvernul Republicii Moldova califică această informaţie drept fals ordinar, menit să inducă în eroare opinia publică şi declară că beneficiarii de compensaţii sociale nu trebuie să achite nici un fel de impozite din sumele primite, deoarece, este un ajutor pentru perioada rece a anului, care se înscrie în politicile sociale ale Guvernului.

Asistenţă europeană considerabilă

Prim-ministrul Moldovei a contrasemnat, în prezenţa Şefului Delegaţiei UE în Moldova, Dirk Schuebel, 5 acorduri de finanţare cu Uniunea Europeană, în mărime totală de 79 milioane Euro. Banii vor fi alocaţi ca grant, pentru proiecte de infrastructură: susţinerea mediului de afaceri, crearea de noi locuri de muncă la sate, realizarea proiectelor energetice, transferul de experienţă şi expertiză de la instituţiile europene, asigurarea aprovizionării cu apă potabilă şi canalizare, modernizarea transportului municipal.

Vlad Filat şi Dirk Schuebel au semnat şi "Documentul-Cadru privind Programul comprehensiv de dezvoltare instituţională pentru perioada 2011–2013", în cadrul Parteneriatului Estic. Republica Moldova este prima ţară din Parteneriatul Estic care semnează un astfel de acord, ce prevede contribuţia de 41 milioane euro, grant nerambursabil, la dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale Republicii Moldova în vederea onorării angajamentelor ce urmează a fi asumate în cadrul viitorului Acord de Asociere. Documentul presupune dezvoltarea a 3 grupuri de instituţii, divizate după ariile de reforme-cheie: reforma administraţiei publice; consolidarea statului de drept, respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; pregătirea pentru un viitor spaţiu de comerţ liber cu UE.

Împrumut de la BEI

Primul-ministru moldovean şi Directorul Operaţiuni Europa de Est a Băncii Europene pentru Investiţii (BEI), au semnat două contracte de împrumut în valoare totală de 150 milioane euro, pentru reabilitarea drumurilor şi dezvoltarea sectorului vitivinicol. Condiţiile financiare ale împrumutului prevăd durata de 12 ani, cu perioada de graţie de 5 ani şi rata dobînzii variabilă, care nu va depăşi 3%.

Grijă pentru sinistraţi

Primul ministru a vizitat de cîteva ori şantierele de construcţie din raionul Hînceşti, a înmînat certificate de proprietate la 72 de familii au optat pentru locuinţe existente deja, în diferite localităţi ale ţării şi a participat la slujba de sfinţire a locului unde se va înălţa biserica din satul Cotul Morii, reconstruit integral după inundaţiile din vară.

Asistenţă din partea Chinei

Prim-ministrul Vlad Filat şi Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Chinei în Republica Moldova, Fang Li, au semnat un act de predare-primire a lotului de echipament tehnic (calculatoare, printere, maşini de fax) din partea Republicii Populare Chineze, acordat ca urmare a solicitării Guvernului Republicii Moldova şi avînd o valoare totală de circa 750 mii dolari SUA.

Primele săli de calculatoare în căminele studenţeşti

Premierul Vlad Filat a participat la inaugurarea sălii de calculatoare din Căminul studenţesc nr.2 al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţeanu" şi Căminul nr.4 al Colegiului Naţional de Medicină şi Farmacie din Chişinău. Conducerea instituţiilor de învăţămînt şi studenţii au apreciat nivelul performant al calculatoarelor instalate, iar Vlad Filat a precizat că echipamentul instalat face parte dintr-o donaţie a Guvernului Chinei, constituită din 360 de calculatoare, 80 printere şi aparate multifuncţionale, care va permite echiparea parţială a circa 70 de cămine studenţeşti. În cadrul vizitei, Primul-ministru a remarcat, că majoritatea căminelor studenţeşti au nevoie de reparaţie capitală, de asigurare cu energie electrică şi apă caldă.

Conferinţă despre predarea religiei în şcoală

În cadrul manifestaţiei, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove a menţionat că pentru prima dată după 20 de ani de independenţă a Republicii Moldova în societatea moldovenească a început să fie discutată mai activ necesitatea predării religiei în şcoală şi cu toate că decizia actualului Guvern privind predarea opţională a religiei cu începere de la 1 septembrie 2010 iniţial a fost întîmpinată foarte sceptic de Mitropolia Moldovei, se simte necesitatea de implicare mai activă a bisericii în predarea orelor de religie şi la elaborarea manualelor. Mitropolitul a apreciat deschiderea Guvernului pentru un dialog privind perfecţionarea procesului de predare a religiei în şcoală, iar Primul-ministru a menţionat importanţa desfăşurării conferinţei, care va permite a scoate în evidenţă lucrurile bune şi anumite probleme care urmează a fi înlăturate pentru a realiza obiectivele propuse. Conform informaţiei prezentate, actualmente religia se predă în 691 de instituţii de învăţămînt din republică, numărul total al elevilor care studiază religia este de 74 656 persoane (circa 23,3% din numărul total al elevilor). Obiectul este predat de 791 de persoane, inclusiv 516 cadre didactice, ceilalţi fiind slujitori ai cultelor.

Preşedinţie

Evenimente de importanţă sporită

Vizita Preşedintelui Georgiei

Preşedintele Georgiei Mihail Saakaşvili a întreprins, o vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 23 – 24 noiembrie. Mihail Saakaşvili s-a întîlnit cu preşedintele interimar la Moldovei, Mihai Ghimpu, cu alţi politicieni din Republica Moldova, doar liderul PCRM, Vladimir Voronin refuzînd întrevederea. Agenda vizitei a inclus deplasarea în satul Obileni, pe şantierul de construcţii, unde cu suportul autorităţilor georgiene sunt construite case de locuit pentru cetăţenii, care au avut de suferit în urma inundaţiilor din vara anului curent.

Decrete

Mihai Ghimpu, a semnat un decret privind abrogarea Decretului despre conferirea "Ordinului Republicii" lui Dumitru Ciubaşenco, în legătură cu renunţarea acestuia la distincţie.

Notă ADEPT: Dumitru Ciubaşenco a renunţat la distincţie în semn de protest faţă de decorarea cu aceeaşi distincţie a Preşedintelui Georgiei, Mihail Saakaşvili. Distincţia fusese confeirtă lui Ciubaşenco la 24 decembrie 2009, în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în afirmarea libertăţii exprimării, pentru contribuţie substanţială la procesul de renaştere naţională şi la promovarea democraţiei şi a valorilor general umane.

Decizii. Şedinţe. Întîlniri

Vizită comună la Obileni

Preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu şi Preşedintele Georgiei Mihail Saakaşvili au participat la ceremonia de inaugurare a străzii Georgiei în satul Obileni, raionul Hînceşti, unde au fost construite 9 case cu suportul financiar al statului georgian. Mihail Saakaşvili a declarat că Georgia va sprijini financiar şi construcţia unei grădiniţe de copii cu toată infrastructura necesară, iar în şcoala din localitate va fi amenajată o clasă dotată cu echipament tehnic modern. Localnicii din Obileni şi-au exprimat în mod special gratitudinea pentru ajutorul acordat de Georgia la lichidarea consecinţelor inundaţiilor din vara anului curent, inclusiv pentru faptul că copiii din localităţile inundate s-au odihnit la taberele de vară din Georgia.

Politici economice

Piaţa muncii

Principalii indicatori sînt în derivă…

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS) în T3’2010 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) în Republica Moldova a constituit aproape 1,314 milioane persoane, în descreştere cu cca 13 mii faţă de perioada similară a anului 2009. Disparităţi semnificative pe sexe şi medii în cadrul persoanelor active nu s-au înregistrat: ponderea bărbaţilor (51,2%) a depăşit neesenţial ponderea femeilor (48,8%), iar ponderea persoanelor active din mediul rural a fost semnificativ mai mare faţă de cea a populaţiei active din mediul urban (53,7% şi respectiv 46,3%). Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste^[1] a constituit ceva mai mult de 44%, păstrînd practic valoarea trimestrului respectiv al anului precedent (44,8%). Populaţia ocupată a constituit peste 1,228 milioane persoane sau cu peste 22 mii persoane mai puţine faţă de T3’2009. Ca şi în cazul populaţiei active, nu au fost înregistrate disparităţi pe sexe (50,9% bărbaţi şi 49,1 % femei), în timp ce pe medii s-au înregistrat diferenţe notabile (45,3% în mediul urban şi 54,7% în mediul rural). Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste^[2] a fost de 41,4%, fiind în descreştere cu 1% faţă de perioada similară a anului 2009. La bărbaţi ea a fost mai înaltă (44,5%) în comparaţie cu femeile – 38,6%. În distribuţia pe medii de reşedinţă rata de ocupare a avut valoarea 44,1% în mediul urban şi 39,4% în mediul rural. Rata de ocupare a populaţiei în vîrstă de muncă (16–56/61 ani) a fost de 48,6%, a populaţiei de vîrstă de 15–64 ani – 46,2% şi în categoria de vîrstă 15–29 ani acest indicator a avut o valoare de peste 28%.

Cca 1/3 din populaţia ocupată activează in sectorul agricol…

În sectorul agricol activau în această perioadă peste 384 mii persoane sau peste 31% din totalul persoanelor ocupate. Totodată fiecare a doua persoană ocupată în agricultură continuă să lucreze în gospodăria auxiliară proprie, ceea ce înseamnă peste 15% din total ocupare. În activităţile non-agricole numărul persoanelor ocupate a fost de cca 844 mii persoane. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit ceva mai mult de 12% şi în construcţii, respectiv, peste 7%. Fiecare a doua persoană ocupată sau peste 49% din total activează în sectorul servicii. Totodată, datele BNS indică că în sectorul informal lucrau în această perioadă cca 15% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar fiecare a treia persoană din totalul celor ocupaţi (cca 34%) a avut un loc de muncă informal. Numărul şomerilor^[3] a fost de peste 85 mii, în creştere cu 9,2 mii faţă de T3’2009. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 55,7% din total numărul de şomeri, la fel şi persoanele din mediul urban – 61,4%. În perioada vizată rata şomajului a înregistrat valoarea de 6,5%, fiind mai mare faţă de valoarea 5,7% înregistrată în T3’2009. Rata şomajului la bărbaţi şi femei a fost de 7,1% şi 5,9%, respectiv. Disparităţi semnificative s-au înregistrat între rata şomajului în mediul urban – 8,6%, faţă de mediul rural – 4,7%. În rîndurile tinerilor (15–24 ani) rata şomajului a constituit 18,8%. În categoria de vîrstă 15–29 ani acest indicator a avut o valoare de cca 14%.

…iar nivelul salariilor practic a rămas acelaşi

Aceleaşi date ale BNS arată că în ianuarie-octombrie 2010 salariul mediu lunar (nominal) pe economie a constituit 2910 lei şi s-a mărit faţă de perioada similară a anului precedent cu cca 8%, salariul real însă rămînînd practic la nivelul anului trecut. În sfera bugetară salariul mediu a constituit 2526 lei şi a crescut faţă de aceiaşi perioadă a anului trecut cu cca 8%, în sectorul real al economiei – 3130 lei şi s-a majorat cu la fel cu 8% faţa de perioada similară a anului precedent.

Reflecţii subiective…

În pofida faptului că am fost martorii relansării unor indicatori economici, cum ar fi creşterea PIB, creşterea veniturilor la buget, etc., per ansamblu populaţia nu simte asta în propriul buzunar, aşa după cum mai consemnează unii experţi. De fapt, acea creştere economică înregistrată în statistici este mai mult pe seama unor creşteri de taxe şi impozite şi nu urmare a creşterii productivităţii sau a unor salarii mai mari cum ar trebui să fie. Aici contează şi faptul că o bună parte din populaţie are venituri modeste şi submodeste, aici avîndu-se în vedere salariul mediu pe economie. Anul 2009, dar îndeosebi anul 2010 putem spune că este anul cînd intensitatea pieţei muncii a scăzut vizibil. Asta, după cum s-a relatat anterior, o arată şi datele statistice, creşterea şomajului, scăderea ratei de ocupare etc. Mai mult decît atît, această stare de fapt a fost asociată cu creşterea numărului persoanelor/întreprinderilor care au migrat din sectorul formal către cel informal. Astfel, este mai mult decît firească preocuparea sau grija faţă de locurile de muncă şi această grijă este peste tot în regiune, în Europa şi nu numai. Cînd se trece printr-o criză de amploare, locurile de muncă sînt de fapt principala obsesie a oamenilor, fapt care tot mai des este evidenţiat de majoritatea sondajelor sociologice. Există însă şi riscuri care nu se află sub controlul autorităţilor. Astea sînt de fapt consecinţele unor conjuncturi internaţionale, scăderea exporturilor, diminuarea producţiei întreprinderilor (criza a lovit puternic în sectorul privat), fapt care a somat acestea din urmă să scruteze timpul de lucru pentru personalul angajat sau chiar să recurgă la disponibilizări. Anul 2010 a fost anul goanei după joburi, iar tendinţele relevă că şi pentru 2011 scenariul va rămîne acelaşi. Angajatorii se dovedesc a fi mai exigenţi şi mai pretenţioşi. În plus, scăderea investiţiilor (influenţată şi de situaţia socio-politică internă), care de altfel sunt generatoare de locuri de muncă, a făcut presiuni asupra unor indicatori ai pieţei muncii. Totuşi, situaţia în Moldova nu este, deocamdată, dramatică precum în unele ţări din regiune, unde s-au operat reduceri de salarii, pensii, sau alte plăţi sociale şi probabil că mai devreme sau mai tîrziu cifrele optimiste, pe care ni le oferă statistica, se vor face simţite şi în buzunarele oamenilor.

Sectorul real

Industria pare să-şi revine…

Aceleaşi date statistice arată că în ianuarie-octombrie 2010 întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producţie în valoare de 21,45 miliarde lei (1,8 miliarde USD) în preţuri curente. Respectiv, indicele volumului producţiei industriale faţă de ianuarie-octombrie 2009 a crescut cu 7,6% în preţuri comparabile. Creşterea a fost determinată de majorarea producţiei în industria prelucrătoare cu peste 8% şi în sectorul energetic – cu 4%, ceea ce a motivat majorarea volumului total de producţie cu 7% şi, respectiv, cu 0,5%. Creşteri substanţiale s-au înregistrat la întreprinderile cu următoarele activităţi: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – cu 9,6%; fabricarea produselor de tutun – cu cca 41%; fabricarea vinului – cu peste 9%; fabricarea produselor lactate – cu 9%; fabricarea încălţămintei – cu peste 21% (deţinînd ponderea de 2% a motivat creşterea cu 0,4%); fabricarea de maşini şi echipamente – cu peste 31% (deţinînd ponderea de 1,5% a motivat creşterea cu 0,4%); fabricarea băuturilor alcoolice distilate – cu cca 12% fabricarea de medicamente şi produse farmaceutice – cu 25% etc. În acelaşi timp, a avut loc reducerea volumului de producţie la întreprinderile cu următoarele activităţi: fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale – cu peste 12%; fabricarea produselor de morărit – cu cca 16% etc.

Transferuri şi remitenţe

Moldovenii aparent trimit mai mulţi bani acasă…

Potrivit datelor BNM în primele 10 luni ale anului 2010 în Moldova au intrat prin intermediul băncilor 1014,64 milioane dolari SUA, transferaţi din străinătate de către persoanele fizice rezidente şi nerezidente. Dintre acestea 870,73 milioane dolari SUA sau aproximativ 85,82% au intrat prin Sisteme de Transfer rapid internaţional (STR) de bani utilizate în Moldova. Totodată, cei mai mulţi bani contabilizaţi de sistemul bancar au fost înregistraţi în luna septembrie, cînd s-au făcut transferuri de cca 133 milioane dolari SUA, ceea ce înseamnă peste 13% din totalul transferurilor pentru primele 10 luni ale anului curent. În luna octombrie 52,7% din transferurile de mijloace băneşti realizate prin STR au fost în dolari SUA, 35,2% – în Euro şi cca 11% – în ruble ruseşti. În perioada de referinţă prin intermediul băncilor au intrat în ţară cu cca 6% mai mulţi bani în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2009.

↑ Proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste
↑ Proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste faţă de populaţia totală din aceeaşi categorie de vîrstă
↑ Estimat conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii

Transnistria

Reacţia Rusia la scrisoarea preşedintelui interimar Mihai Ghimpu către NATO

Scrisoarea adresată de către preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, Secretarului General NATO, Anders Fogh Rasmussen, în care se solicita asistenţă în privinţa retragerii prezenţei militare ruse în Transnistria a trezit reacţia Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al Rusiei. Andrei Nesterenco, reprezentant oficial al MAE al Rusiei a făcut o declaraţie potrivit căreia demersul lui Mihai Ghimpu trebuie privit prin prisma campaniei electorale parlamentare din Republica Moldova ca o acţiune propagandistică preelectorală. Potrivit reprezentantului MAE al Rusiei pacificatorii ruşi se afla în zona de securitate, avînd mandat pentru menţinerea stabilităţii. În aceiaşi ordine de idei, militarii ruşi asigură paza depozitelor de armament, rămase pe teritoriul Transnistriei încă din perioada sovietică. Astfel, retragerea militarilor ruşi din zonă ar însemna că sarcinile menţionate ar rămîne fără executanţi. Potrivit aceleaşi surse contingentul militar rus din Transnistria numără aproximativ 1300 de militari, care îşi fac datoria în vederea realizării acordurilor politice pînă la restabilirea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi elaborarea unui statut garantat pentru regiunea transnistreană.

Ucraina şi-a reafirmat ataşamentul faţă de integritatea teritorială a Republicii Moldova

În cadrul întîlnirii din 16 noiembrie, la Kiev, cu reprezentanţii consultărilor pe marginea reglementării transnistrene, în format "5+2", ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Constantin Grişcenco, a declarat că Ucraina în calitatea sa de garant şi mediator în procesul de negocieri va depune toate eforturile pentru soluţionarea problemei prin mijloace exclusiv paşnice, cu păstrarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Întîlnirea de la Kiev s-a axat pe discutarea problemelor referitoare la sistemul de garanţii din eventualul proces de negocieri, libertatea circulaţiei persoanelor, mărfurilor, serviciilor şi consolidarea măsurilor de încredere. O săptămînă mai tîrziu, în cadrul summit-ului Ucraina-UE, părţile au anunţat despre susţinerea reluării negocierilor în format "5+2" în calitate de parteneri, care îşi propun să colaboreze intensiv în acest sens.

Consultări ruso-germano-ucrainene privind reglementarea transnistreană

La 25 noiembrie, la Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei au avut loc consultări cu participarea reprezentanţilor diplomatici ai Rusiei, Germaniei şi Ucrainei privind reglementarea transnistreană. Din partea Rusiei la întîlnire au luat parte Grigorii Carasin, adjunct al ministrului Afacerilor Externe rus, şi şeful-adjunct al Consiliului de Securitate, Yuri Zubacov. Discuţia s-a rezumat la necesitatea reluării negocierilor în format "5+2".

Dezminţiri privind declaraţiile referitoare la soluţionarea problemei conexiunii telefonice

Pe 22 noiembrie, autorităţile transnistrene au dezminţit informaţia precum că legătura telefonică între cele două maluri ale Nistrului ar fi fost restabilită. Potrivit reprezentanţilor transnistreni această problemă nu poate fi soluţionată prin acte administrative unilaterale, ci prin eforturi comune. Administraţia transnistreană consideră incorectă abordarea potrivit căreia operatorul telefonic transnistrean ar trebuie să se înregistreze în Republica Moldova pentru a obţine licenţă, aşa cum s-a insistat încă în 2005. Problema rezidă în faptul că atunci Republica Moldova a decis să implementeze un nou plan de numerotare telefonică fără să se consulte cu Transnistria, în plus există şi problema banilor pe care operatorul transnistrean i-a achitat către Republica Moldova fără ca acesta să-şi onoreze obligaţiile contractuale. Reprezentanţii Transnistriei consideră că drept urmare a "întîlnirilor de meci" dintre Premierul Vlad Filat şi liderul transnistrean Igor Smirnov urmează a fi încheiat un acord bilateral privind soluţionarea problemei legăturii telefonice, care ar sta la baza tuturor reglementărilor în acest domeniu.

Transnistria s-a adresat participanţilor summit-ului OSCE de la Astana

La 30 noiembrie autorităţile transnistrene s-au adresat către participanţii la summit-ul OSCE de la Astana, care urma şi-a desfăşurat lucrările în perioada 1–2 decembrie 2010, cu un mesaj în care se subliniază necesitatea "abordării unei atitudini echilibrate şi obiective la luarea deciziilor pentru a nu admite escaladarea tensiunilor în procesul de reglementarea a problemei transnistrene". Transnistria, nefiind reprezentată la summit, a chemat participanţii la o abordare nepărtinitoare a problemei în baza principiilor bunei vecinătăţi a Transnistriei cu Republica Moldova. În acelaşi timp, autorităţile transnistrene le-au acuzat în mesajul lor pe cele moldovene de abordări neconstructive.

Relaţii externe

Integrare europeană

Moldova primeşte suplimentar asistenţă pentru dezvoltare din partea UE

Republica Moldova continuă să beneficieze de deschiderea din partea Uniunii Europene. În a doua jumătate a lunii noiembrie, Republica Moldova a devenit beneficiarul mai multor programe de finanţare europene:

Totodată, Parlamentul European şi-a dat acordul pentru participarea Republicii Moldova în mai multe programe şi agenţii ale Uniunii Europene din domeniul transportului, siguranţei alimentare şi securităţii aviatice, domeniul vamal, în scopul susţinerii eforturilor ţării pentru reformarea şi modernizarea domeniilor respective. Pentru a participa la aceste agenţii, Moldova va putea folosi asistenţa oferită de Instrumentul European de Vecinătate şi Cooperare.

În noiembrie, a fost lansat şi proiectul Twinning "Sprijin pentru Sistemul de Achiziţii P Publice al Republicii Moldova", finanţat de către Uniunea Europeană prin intermediul "ENP National Action Programme 2007". Proiectul în valoare de 993 638 Euro va fi implementat de către Ministerul Finanţelor Publice din România. Activităţile din cadrul proiectului presupun ajustarea legislaţiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice la cea comunitară, formarea actorilor implicaţi în procesul de achiziţii publice, precum şi îmbunătăţirea eficienţei şi funcţionalităţii Agenţiei Achiziţii Publice.

Forumul Societăţii Civile din cadrul Parteneriatului Estic (FSC PE) la a doua ediţie

Pe 18–19 noiembrie, la Berlin s-a desfăşurat cel de-al doilea Forum al Societăţii Civile în cadrul Parteneriatului Estic, cu participarea a peste 200 de reprezentaţi ai societăţii civile din cele şase state membre ale Parteneriatului Estic şi din statele Uniunii Europene. Lucrările forumului s-au desfăşurat în cadrul a patru grupuri de lucru:

În timpul forumului au fost discutat evoluţiile din ultimul an în domeniul funcţionării instituţiilor democratice, respectării drepturilor omului şi statului de drept, dezvoltarea economică şi cooperarea regională din cadrul statelor membre ale Parteneriatului Estic. Participanţii au venit cu propuneri şi recomandări către instituţiile europene pentru eficientizarea activităţii forumului, pentru o mai mare implicare a societăţii civile în democratizarea şi modernizarea ţărilor în care activează şi pentru extinderea pîrghiilor societăţii civile în a influenţa instrumentele Parteneriatului Estic astfel ca acestea să corespundă necesităţilor statelor Parteneriatului Estic.

Recomandările forumului vor fi prezentate miniştrilor afacerilor externe ai statelor participante la Parteneriatul Estic care se vor reuni pe 13 decembrie 2010 la Bruxelles.

Comisia Europeană despre alegerile parlamentare din Republica Moldova

Pe 30 noiembrie Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate şi Štefan Füle, Comisarul European pentru Extindere şi Politica de Vecinătate, au transmis un mesaj de încurajare pentru continuarea reformelor interne şi apropierea ţării de UE, îndemnînd forţele politice să formeze un nou guvern şi să aleagă şeful statului. Înalţii oficiali europeni au salutat faptul că alegerile au întrunit majoritatea standardelor internaţionale pentru alegeri democratice şi au confirmat angajamentul Uniunii Europene de a aprofunda relaţiile cu Uniunea Europenă.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – Rusia

Dialogul dintre Moldova şi Rusia continuă să stagneze şi se limitează la întrevederi şi declaraţii oficiale. Federaţia Rusă lasă să înţeleagă că cauza acestei situaţiei rezidă în lipsa unei guvernări politice funcţionale la Chişinău ca urmare a instabilităţii politice şi perioadei electorale prelungite prin care trece Moldova. Scrisoarea trimisă de către preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, prin care solicită susţinerea de către NATO a retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană, doar a alimentat această atitudine a Rusiei faţă de executivul moldovenesc. Deşi Ministerul Afacerilor Externe rus a avut o reacţie mai rezervată, catalogînd acţiunea lui Mihai Ghimpu drept una de propagandă electorală, ambasadorul rus la Chişinău, Valeri Kuzimin a fost mult mai categoric în declaraţiile sale, afirmînd că acţiunea preşedintelui interimar moldovean este "ruptă de realitate", iar "Rusia urmăreşte cu durere haosul politic şi economic care domneşte în Moldova".

Republica Moldova – Ucraina

Relaţiile moldo-ucrainene au fost marcate de un incident la frontiera de stat moldo-ucraineană, care ar putea tensiona relaţiile dintre cele două state, aflate deja într-o perioadă de stagnare. Pe 15 noiembrie, autorităţile ucrainene, în mod unilateral, au demontat semnele de frontieră aflate în preajma satului Palanca. Potrivit ministerului de externe ucrainean, autorităţile ucrainene au întreprins o asemenea acţiune pentru a înlătura eroarea care a avut loc anterior în procesul de delimitare a frontierei moldo-ucrainene în zona satului Palanca. Recunoscînd că Ucraina a acţionat unilateral, ministerul de externe ucrainean, a pretins că a informat în repetate rînduri ministerul moldovean de externe despre necesitatea soluţionării acestei probleme, însă din cauza "poziţiei neconstructive" a acestuia autorităţile ucrainene au decis să repare unilateral această eroare de delimitare a frontierei de stat.

Studii, analize, comentarii

Cel mai recent BOP a fost realizat în perioada 17 octombrie – 7 noiembrie 2010, pe un eşantion reprezentativ de 1104 de respondenţi, ceea ce corespunde marjei de eroare a eşantionării de ±3%. Interesul faţă de ultima investigaţie este dictat de faptul că e una preelectorală, desfăşurată în condiţii de influenţare a opiniei publice de către principalii concurenţi electorali

»»»

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) doreşte să se revanşeze cu orice preţ. Liderii PCRM repetă constant că la 7 aprilie 2009 le-a fost furată victoria electorală repurtată cu două zile înainte. Astfel, miza alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 este revanşa, altminteri nu se recurgea la boicoturi, pe de o parte, şi încercări de depăşire a impasurilor provocate de aceste prin referendum şi alte acţiuni, pe de altă parte

»»»

Indiscutabile sînt progresele pe care le-a făcut Moldova în 2010 pe dimensiunea integrării europene, şi alături de cele politice cele economice au avansat le fel de mult. Pe lîngă multitudinea de capitole şi dimensiuni ale potenţialului Acord de Asociere (AA) cu UE, discuţiile şi negocierile pe marginea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ALSAC) sînt unele dintre cele mai importante

»»»

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

Evenimente de importanţă sporită

Vizită în Italia şi Summit-ul şefilor de guverne din CSI

Hotărîri

Şedinţe. Decizii

Vizită în Italia

Summit-ului şefilor de guverne din CSI

Dezminţiri oficiale

Asistenţă europeană considerabilă

Împrumut de la BEI

Grijă pentru sinistraţi

Asistenţă din partea Chinei

Primele săli de calculatoare în căminele studenţeşti

Conferinţă despre predarea religiei în şcoală

Preşedinţie

Evenimente de importanţă sporită

Vizita Preşedintelui Georgiei

Decrete

Decizii. Şedinţe. Întîlniri

Vizită comună la Obileni

Politici economice

Piaţa muncii

Principalii indicatori sînt în derivă…

Cca 1/3 din populaţia ocupată activează in sectorul agricol…

…iar nivelul salariilor practic a rămas acelaşi

Reflecţii subiective…

Sectorul real

Industria pare să-şi revine…

Transferuri şi remitenţe

Moldovenii aparent trimit mai mulţi bani acasă…

Transnistria

Reacţia Rusia la scrisoarea preşedintelui interimar Mihai Ghimpu către NATO

Ucraina şi-a reafirmat ataşamentul faţă de integritatea teritorială a Republicii Moldova

Consultări ruso-germano-ucrainene privind reglementarea transnistreană

Dezminţiri privind declaraţiile referitoare la soluţionarea problemei conexiunii telefonice

Transnistria s-a adresat participanţilor summit-ului OSCE de la Astana

Relaţii externe

Integrare europeană

Moldova primeşte suplimentar asistenţă pentru dezvoltare din partea UE

Forumul Societăţii Civile din cadrul Parteneriatului Estic (FSC PE) la a doua ediţie

Comisia Europeană despre alegerile parlamentare din Republica Moldova

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – Rusia

Republica Moldova – Ucraina

Studii, analize, comentarii