Despre noi |  |






Alegeri |  |






Societate civilă |  |




Puncte de vedere |  |





Informaţie utilă |  |



|  |
Guvernare şi democraţie în Moldova

e-journal, an.VIII, nr. 158, 1–15 decembrie 2010
Activitatea instituţiilor publice
Politici economice
Transnistria
Relaţii externe
Studii, analize, comentarii
Activitatea instituţiilor publice
Guvern
Evenimente de importanţă sporită
Succesele Moldovei în Parteneriatul Estic
La Bruxelles a avut loc astăzi a doua Reuniune Ministerială a Parteneriatului Estic cu participarea Miniştrilor Afacerilor Externe ai ţărilor membre ale UE şi statelor Parteneriatului Estic, co-prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă şi Securitate Comună, Vicepreşedintele Comisiei Europene Baroneasa Catherine Ashton şi Comisarul pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate Stefan Fule. Republica Moldova a fost remarcată de către oficialii europeni ca fiind în avangarda ţărilor Parteneriatului Estic care au beneficiat de oportunităţile oferite de Parteneriatul Estic, fiind apreciat înalt progresul semnificativ la capitolul reforme.
Intervenţie administrativă în domeniul editorial
În cadrul unei şedinţe de Guvern, Primul-ministru Vlad Filat a avut o intervenţie referitoare la publicaţia întitulată "Sexul povestit celor mici", care, în opinia Premierului, ar conţine elemente ce contravin principiilor moralităţii şi normelor de educaţie creştină a copiilor. Cartea respectivă a fost admisă pentru comercializare în anul 2004, însă, în luna octombrie 2010, Agenţia pentru Protecţia Moralităţii a luat o nouă decizie: cartea poate fi comercializată doar persoanelor care au atins majoratul;doar în ambalaj ce nu permite răsfoirea şi/sau vizionarea producţiei la stand, iar familiarizarea minorilor cu conţinutul ei poate avea loc numai prin intermediul părinţilor şi educatorilor. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale au luat atitudine faţă de intervenţiile neproporţionale şi ad-hoc, au solicitat examinarea complexă a problemei abordate şi au calificat intervenţiile autorităţilor drept manifestări de cenzură, chiar comportament autoritar.
Numiri. Demisii
- Igor Bodiu, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Azerbaidjan este numit, prin cumul, în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Georgia.
- Mihai Gribincea, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Regatul Belgiei a fost desemnat prin cumul şi în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Marele Ducat de Luxemburg şi în Regatul Ţărilor de Jos.
- Gheorghe Hioară, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Belarus este desemnat prin cumul în funcţia de Reprezentant Permanent şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova pe lîngă organele statutare şi alte organe ale Comunităţii Statelor Independente.
Hotărîri
Hotărîrea privind unele măsuri de lichidare a consecinţelor inundaţiilor din luna iulie a anului 2010. Conform documentului, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale va transmite, cu titlu gratuit, din gestiunea sa casele de locuit, după darea lor în exploatare, construite pentru persoanelor sinistrate din satele Cotul Morii, Sărăteni, Nemţeni şi Obileni (din mijloacele bugetului de stat, donaţii şi din contul mijloacelor acumulate pe contul special pentru ajutorarea sinistraţilor) în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale menţionate, pentru a fi transmise, cu titlu gratuit, persoanelor fizice sinistrate în urma inundaţiilor din vara anului 2010, conform legislaţiei în vigoare. Tot în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, cu acordul prealabil a acestora, va fi transmisă şi infrastructura inginerească şi alte obiecte construite, după darea lor în exploatare.
Hotărîrea privind modificarea destinaţiei unor terenuri agricole. Guvernul a decis să modifice categoria de destinaţie a 17,2 hectare terenuri agricole, proprietate privată a Societăţii cu Răspundere Limitată "GIGAMARKET", din extravilanul satului Băcioi, mun.Chişinău, cu trecerea în categoria de terenuri destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi cu alte destinaţii speciale, în legătură cu proiectarea şi construcţia unui complex comercial. SRL "GIGAMARKET" trebuie să organizeze decopertarea stratului fertil de sol de pe suprafaţa respectivă.
Hotărîrea cu privire la unitatea de informare şi comunicare cu mass-media a autorităţii administraţiei publice centrale. Conform documentului aprobat de executiv, unitatea de informare şi comunicare cu mass-media este o subdiviziune structurală instituită în cadrul aparatului central al fiecărei autorităţi a administraţiei publice, subordonată nemijlocit conducătorului acestei autorităţi.
Hotărîrea cu privire la comanda de stat privind dezvoltarea profesională a personalului din administraţia publică în anul 2011. Academia de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova este obligată să elaboreze Planul de realizare a comenzii de stat, să asigure calitatea, caracterul novativ şi practic al programelor de instruire, conform unor subiecte prestabilite, iar autorităţile publice vor delega la instruire funcţionarii vizaţi şi vor asigura participarea conducătorilor şi specialiştilor la elaborarea programelor de instruire şi la realizarea acestora în calitate de formatori. În total pentru anul 2011 se preconizează instruirea a 1015 funcţionari.
Hotărîrea cu privire la parteneriatul public-privat pentru prestarea unor servicii de sănătate. Guvernul a propus pentru parteneriat public-privat serviciile de radiologie şi diagnosticare imagistică, inclusiv încăperile destinate pentru prestarea acestora, din cadrul Spitalului Clinic Republican din mun.Chişinău. Compania Naţională de Asigurări în Medicină, pe durata parteneriatului public-privat va negocia şi va încheia contracte anuale de prestare a serviciilor medicale în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală cu partenerul privat cîştigător. Drept obiective ale proiectului sunt determinate: modernizarea instituţiei prin atragerea investiţiilor private; alinierea asistenţei medicale spitaliceşti la cerinţele europene; asigurarea funcţionării unei instituţii moderne şi eficiente din punctul de vedere al costului; dotarea adecvată a instituţiei cu dispozitive medicale performante; acoperirea necesităţii populaţiei în servicii de imagistică medicală de performanţă înaltă; îmbunătăţirea calităţii şi sporirea accesului la serviciile de diagnosticare imagistică performante; reducerea costurilor generale pentru modernizarea Spitalului Clinic Republican din contul bugetului de stat. Obiectivul specific este renovarea şi/sau construirea, echiparea, finanţarea şi operarea serviciului de radiologie şi diagnosticare imagistică.
Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:
- Modificarea Regulamentului cu privire la modul de aprobare şi înregistrare a preţurilor de producător la medicamente;
- Documentaţia standard pentru realizarea achiziţiilor publice de lucrări;
- Norma sanitar-veterinară de organizare a controlului specific oficial al produselor alimentare de origine animală;
- Regulamentul cu privire la modul de acordare a ajutorului bănesc rambursabil refugiaţilor şi beneficiarilor de protecţie umanitară.
Hotărîri pentru aprobarea unor strategii, planuri:
- Planul de acţiuni al Republicii Moldova privind implementarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană;
- Strategia naţională antidrog pe anii 2011–2018;
- Strategia Naţională pentru siguranţa rutieră;
- Programele naţionale de control al tuberculozei, de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA, Programul naţional de imunizări pentru anii 2011–2015;
- Planul specific adiţional la Planul naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pe anii 2010–2011.
Şedinţe. Decizii
Pregătirea de sezonul rece
Primul ministru a prezidat cîteva şedinţe în cadrul cărora a fost examinat gradul de pregătire a ţării pentru sezonul rece 2010–2011, prin prisma securităţii energetice şi asigurării funcţionării în regim normal a tuturor întreprinderilor şi instituţiilor sociale. Potrivit Ministerului Economiei, cu excepţia problemei unor datorii neachitate de către Primăria mun. Chişinău pentru furnizarea agentului termic, sectorul energetic este pregătit în totalitate pentru sezonul rece, fiind asigurată funcţionarea tuturor sistemelor şi reţelelor de furnizare a energiei electrice şi termice. Agenţia Rezerve Materiale este pregătită către sezonul rece, iar sinistraţii din raionul Hînceşti au fost asiguraţi cu lemne şi cărbune pentru încălzirea locuinţelor.
La o şedinţă cu participarea autorităţilor publice centrale şi locale şi a întreprinderilor energetice au fost analizate aspecte privind asigurarea securităţii energetice, în special privind achitarea plăţilor pentru agentul termic livrat. Prim-ministrul a menţionat importanţa asigurării transparenţei în activitatea instituţiilor abilitate în domeniu, prin prezentarea argumentelor şi explicaţiilor concludente populaţiei, în scopul prevenirii unor interpretări şi insinuări nerelevante. Premierul a mai solicitat tuturor responsabililor implicaţi în asigurarea securităţii energetice a ţării să efectueze o analiză amplă a situaţiei, să identifice soluţii în vederea eficientizării administrării domeniului, inclusiv în ceea ce priveşte dezvoltarea strategică, precum şi să elaboreze propuneri privind reeşalonarea achitării plăţilor la energia termică.
Servere performante pentru instituţii importante
Guvernul a decis să transmită 6 servere performante, necesare pentru funcţionarea site-urilor Postului public de televiziune "Moldova 1", al Comisiei Electorale Centrale, Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului, ÎS "Centrul de telecomunicaţii speciale" şi Biroului Naţional de Statistică. Echipamentul provine din asistenţa chineză de care a beneficiat Republica Moldova, iar decizia a fost luată de executiv în scopul implementării Programului de activitate a Guvernului la capitolul crearea cadrului instituţional pentru dezvoltarea societăţii informaţionale.
Convorbiri telefonice postelectorale
În primele zile după alegerile parlamentare anticipate, Primul-ministrul val Filat a avut mai multe convorbiri telefonice, cu înalţi oficiali străini, la iniţiativa acestora. Printre interlocutorii care au felicitat autorităţile Moldovei cu modul în care au decurs alegerile, se numără:
- Stefan Fule, Comisar european pentru extindere şi politica de vecinătate;
- Jerzy Buzek, Preşedintele Parlamentului European;
- Dacian Cioloş, Comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală;
- Premierul Ungariei, Viktor Orban;
- Prim-ministrul Italiei, Silvio Berlusconi;
- Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.
Preşedinţie
Evenimente de importanţă sporită
Vizita Preşedintelui Parlamentului European
Jerzy Buzek, Preşedintele Parlamentului European, s-a aflat într-o vizită oficială la Chişinău, în cadrul căreia au fost discutate mai multe subiecte ale relaţiilor moldo-comunitare, precum şi situaţia post-electorală din Moldova. Buzek a reiterat aprecierile europene pozitive faţă de Republica Moldova, menţionînd aparte campania electorală democratică şi succesele Moldovei în cadrul Parteneriatului Estic.
Răspuns de la NATO
În scrisoarea Secretarului General NATO, Anders Fogh Rasmussen, drept răspuns la adresarea Preşedintelui interimar al Republicii Moldova, se menţionează, că aliaţii NATO au exprimat constant sprijinul lor pentru integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova, respectînd, ca şi în cazul altor state europene, statutul de stat neutru al ţării noastre. Secretarul General NATO salută poziţia Preşedintelui Mihai Ghimpu în problema revitalizării Tratatului FACE, dar menţionează că scopul Alianţei constă în elaborarea unei noi formule a acestui document, care va permite efectuarea unui pas semnificativ spre asigurarea unui control viabil al armelor convenţionale în Europa şi consolidarea securităţii comune. Totodată, în scrisoare se menţionează că NATO acordă atenţie permanentă conflictului din regiunea transnistreană a Republicii Moldova şi salută angajamentul consistent şi plenar al autorităţilor de la Chişinău de a soluţiona pe cale paşnică diferendul transnistrean, iar negocierile recunoscute internaţional în formatul 5+2 sînt un cadru legal şi corect pentru continuarea discuţiilor.
Decrete
Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a semnat decretul privind participarea Republicii Moldova la reuniunea Consiliului şefilor de state al Comunităţii Statelor Independente, care conţine şi delegarea împuternicirilor ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, de a semna, în numele Republicii Moldova, documentele incluse în ordinea de zi a reuniunii. Decretul obligă la formularea unor rezerve privind Programul de colaborare a statelor-membre ale CSI în combaterea terorismului şi altor forme violente de manifestare a extremismului.
Pe parcursul perioadei 1–15 decembrie, preşedintele interimar a semnat cîteva decrete privind conferirea distincţiilor de stat şi a titlurilor onorifice.
Decizii. Şedinţe. Întîlniri
Întrevedere cu emisarul rus
Preşedintele interimar al Republicii Moldova a avut o întrevedere cu Serghei Narîşkin, şeful administraţiei Preşedintelui Federaţiei Ruse, aflat în vizită la Chişinău. În cadrul discuţiilor au fost abordate relaţiile pe toate dimensiunile, situaţia post-electorală din Republica Moldova şi problema soluţionării diferendului transnistrean. Preşedintele Mihai Ghimpu a reiterat poziţia autorităţilor Republicii Moldova pe problemele de maximă importanţă a relaţiilor bilaterale şi internaţionale, iar Serghei Narîşkin a făcut declaraţii despre soluţionarea diferendului transnistrean, menţionînd că este o chestiune extrem de importantă pentru securitatea regională şi trebuie rezolvată în cadrul negocierilor. În final, Mihai Ghimpu a reiterat dorinţa de a avea relaţii bune cu Federaţia Rusă.
Premiu de la Realitatea TV
Mihai Ghimpu a primit premiul de excelenţă a celei de-a VI-a ediţii a Galei "Zece pentru România", organizată de postul Realitatea TV. Premiul a fost acordat pentru schimbarea politică fundamentală produsă în Republica Moldova.
Politici economice
Indicatorii economici
PIB-ul creşte, populaţia nu-l simte…
Potrivit datelor BNS economia Moldovei a înregistrat în perioada T1-T3’2010 o creştere de 6,5% faţă de sfîrşitul anului 2009. În ianuarie-septembrie 2010, întreprinderile moldoveneşti au produs bunuri şi servicii în valoare de 52,21 miliarde lei. Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de bunuri a crescut cu 6,5% în raport cu perioada similară a anului trecut. Agricultura, economia vînatului, silvicultura, pescuitul, piscicultura şi industria au înregistrat o creştere a valorii adăugate brute faţă de anul trecut respectiv cu 6,6% şi 6,4%.
Valoarea adăugată brută produsă în sectorul de servicii s-a majorat comparativ cu perioada analogică a anului precedent cu 5,1%. Creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea valorii adăugate brute din transporturi şi comunicaţii (cu 8,5%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (cu peste 6%), construcţii (cu cca 4%).
Datele statistice mai arată că volumul impozitelor colectate la bugetul public naţional a depăşit nivelul perioadei respective a anului precedent cu 14%, dar care s-a datorat şi măririi unor taxe şi impozite indirecte. Contribuţia volumului impozitelor pe produse la formarea PIB a constituit cca 17% în ianuarie-septembrie 2010 faţă de 16% în ianuarie-septembrie 2009. Consumul final total s-a majorat cu puţin peste 4% comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent. Exportul şi importul de bunuri şi servicii s-au majorat respectiv cu cca 8% şi puţin peste 12% faţă de anul trecut.
Veniturile si cheltuielile populaţiei
Aparent moldovenii trăiesc mai bine…
Aceleaşi date ale BNS arată că T3’2010 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie lunar pentru o persoană 1337 lei, fiind în creştere cu 12% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum, adică la rata inflaţiei) veniturile populaţiei au înregistrat o creştere de cca 4%. Plăţile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, cca 45% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind în descreştere faţă de T3’2009 cu peste 2%.
Veniturile din prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de 18,5%. Creşterea veniturilor în această perioadă a avut loc în special în rezultatul majorării veniturilor din activitatea individuală agricolă. O sursă importantă în formarea veniturilor gospodăriilor rămîn a fi transferurile băneşti din afara ţării (remitenţele), contribuţia acestora fiind de cca 17% sau cu peste 2% mai mult faţă de aceiaşi perioadă a anului 2009.
În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 430 lei sau cu 37% mai mari decît ale populaţiei din mediul rural. În mediul urban, principala sursă de formare a veniturilor este activititatea salariată, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de cca 60%. În mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salariată (30%), dar contribuţia acesteia este mai mică practic de 2 ori decît în mediul urban. Veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat cca 18% din totalul veniturilor disponibile. Cea mai mare parte a veniturilor din activitatea agricolă este reprezentată de contravaloarea produselor din resurse proprii (peste 90%).
Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în perioada vizată au constituit în medie pe o persoană lunar 1463 lei, fiind în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu peste 12%. Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată acoperirii necesarului de consum alimentar – 37,5%, asta este de fapt o dovadă unei populaţii sărace. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat cca 20% din cheltuielile totale de consum. Celelalte cheltuieli au revenit pentru sănătate (6,5%), comunicaţii (4,5%), transport (5%), dotarea locuinţei (peste 4%), învăţămînt (1,5%) etc.
Transnistria
Rezultatele summit-ului OSCE de la Astana
În perioada 1–2 decembrie 2010, în capitala Kazahstanului – Astana, şi-a ţinut lucrările summit-ul OSCE. Potrivit aprecierilor ministrului Reintegrării Republicii Moldova, Victor Osipov, rezultatul summit-ului au fost minime din cauza că statele-membre nu au putut ajunge la un consens în vederea semnării Declaraţiei politice şi a unui Plan de acţiuni. Semnarea documentelor menţionate nu a fost posibilă, ca urmare a divergentelor care persistă cu privire la principiile şi parametrii specifici de soluţionare a conflictelor de durată în arealul OSCE, inclusiv a conflictului transnistrean. În aceste condiţii, a fost aprobată doar Declaraţia comemorativă, prin care au fost reconfirmate principiile, normele şi angajamentele consacrate în documentele întemeietoare ale Organizaţiei – Actul Final de la Helsinki (1975) şi Carta de la Paris (1990). Potrivit lui Victor Osipov delegaţia Republicii Moldova a pledat la summit pentru reluarea imediată şi necondiţionată a negocierilor oficiale în formatul "5+2", pentru implementarea în continuare a măsurilor de consolidare a încrederii, finalizarea procesului de retragere din raionale de est ale Republicii Moldova a forţelor militare şi a muniţiilor Federaţiei Ruse, în conformitate cu angajamentele asumate la summit-ul OSCE de la Istanbul, din noiembrie 1999, precum şi pentru transformarea actualului mecanism de menţinere a păcii într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional corespunzător.
Reacţiile autorităţilor transnistrene faţă de poziţia Republicii Moldova la summit-ul OSCE
Autorităţile transnistrene au criticat poziţia Republicii Moldova la summit-ul OSCE de la Astana. Şeful diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebceak, a calificat drept sfidare refuzul preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, de a participa la summit, calificînd lipsa şefului statului moldovean drept o manifestare de iresponsabilitate faţă de problema normalizării relaţiilor politice şi nedorinţă de a discuta pe marginea "noii arhitecturi de securitate în Europa", promovate de către Federaţia Rusă. În aceeaşi ordine de idei, diplomaţia transnistreană susţine decizia Federaţiei Ruse de a nu semna declaraţia politică finală a summit-ului şi planul de acţiuni, întrucît formulările propuse de către delegaţia georgiană privind "integritatea teritorială a Georgiei" şi cele propuse de delegaţia moldovenească, referitoare la retragerea prezenţei militarea ruseşti din Transnistria ar fi inacceptabile.
Lipsa progresului în reluarea procesului de negocieri – consecinţă a instabilităţii politice
Autorităţile transnistrene şi reprezentanţii Federaţiei Ruse au făcut declaraţii referitoare la lipsa de progrese în vederea reluării procesului de negocieri ca fiind consecinţă instabilităţii politice din Republica Moldova, care de aproape doi ani nu-şi poate alege şeful statului. Reprezentanţii transnistreni consideră că stagnarea în procesul de consolidare a măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului este expresia lipsei de împuterniciri a delegaţiilor din partea Republicii Moldova, care nu-şi poate soluţiona conflictul constituţional. Din acesta cauză nu pot fi soluţionate problemele legate de eliminarea blocadei economice care i-a fost impusă Transnistriei în 2006, precum şi anularea legii privind reglementarea transnistreană, adoptate în iulie 2005. Şi ambasadorul Federaţiei Ruse la Comisia Europeană, Vladimir Cijov, a declarat că nu vede premise pentru reluarea negocierilor în format "5+2", întrucît Chişinăul încă nu şi-a soluţionat problemele interne ca urmare a alegerilor parlamentare anticipate. Potrivit lui Rusia are nevoie de parteneri "pe ambele maluri ale Nistrului, responsabili şi capabili să-şi aducă contribuţia", lucru dificil de aşteptat pînă la înlăturarea cauzelor care provoacă în mod constat alegeri anticipate.
Autorităţile transnistrene protestează împotriva încălcării drepturilor cetăţenilor ruşi
Reprezentantul Transnistriei în Comisia Unificată de Control (CUC), Oleg Beleacov, a adresat o scrisoare reprezentanţilor Rusiei şi Ucrainei în comisia respectivă în care a denunţat încălcarea de către autorităţilor Republicii Moldova a drepturilor cetăţenilor ruşi, locuitori ai Transnistriei. Potrivit lui Beleacov, locuitorii Transnistriei, cetăţeni ai Federaţiei Ruse, se plîng că autorităţile moldovene le încalcă dreptul la libera circulaţie, motivîndu-şi acţiunile prin faptul că potrivit acordului dintre Republica Moldova, pe de o parte, şi Ucraina şi Federaţia Rusă, pe de altă parte, prevede că cetăţenii Ucrainei şi Rusiei se pot afla pe teritoriul Republicii Moldova fără înregistrare pînă la 90 de zile, după care trebuie să părăsească acest teritoriu. Întrucît locuitorii din stînga Nistrului, care au cetăţenie rusă şi transnistreană, pe care autorităţile moldovene nu o recunosc, se deplasează pe malul drept al Nistrului cu documente ruseşti. Aceştia întîmpină adesea probleme legate de încălcarea regimului de şedere pe teritoriul Republicii Moldova cum ar fi întocmirea protocoalelor administrative, aplicarea amenzilor de pînă la 500 lei sau chiar ameninţarea cu deportarea din ţară. Reprezentanţii autorităţilor transnistrene consideră că în acest mod autorităţile moldovene încalcă dreptul cetăţenilor transnistreni la libera circulaţie. Drept argument, Oleg Beleacov, invocă articolul 1 al Protocolului, semnat la 16 mai 2001 de Preşedintele Vlarimir Voronin şi liderului transnistrean Igor Smirnov, "privind recunoaşterea reciprocă a actelor emise de către organele competente ale părţilor".
Reprezentantul Transnistriei în CUC a protestat împotriva instaurării blocurilor de beton
În cadrul şedinţei Comisiei Unite de Control (CUC) din 2 decembrie reprezentantul Transnsitriei, Oleg Beleacov, a fost examinată situaţia creată ca urmarea a instaurării de către partea moldovenească a unor blocuri de beton în preajma punctului de control din localitate Coşniţa. Reprezentantul transnistrean consideră că instaurarea blocurilor de beton poate fi tratată drept acţiune de edificare a fortificaţiilor în zona de securitate, lucru interzis de acordul privind principiile de reglementare a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, semnat în 1992. Demersul părţii transnistrene a fost satisfăcut.
Alegerile legislative din Transnistria şi consecinţele asupra reformei constituţionale
La 12 decembrie în regiunea transnistreană au avut loc alegeri legislative pentru Sovietul suprem al regiunii. Pentru 43 de mandate de deputat au candidat 123 de persoane. Votarea celor aproximativ 400 mii de cetăţeni cu drept de vot s-a desfăşurat în 259 de secţii de votare. Rata de participare a fost de doar 42,6%, în scădere faţă de alegerile precedente. Victoria în alegeri şi majoritatea absolută în Sovietul Suprem a fost obţinută de partidul "Ravnopravie", care este expresia politică a concernului "Sheriff", aflat în competiţie cu gruparea politică afiliată şefului administraţie transnistrene, Igor Smirnov. Faptul că "Ravnopravie" a abţinut doar o majoritate simplă şi nu una constituţională, semnifică că lupta politică pentru modificarea constituţiei transnistrene revine la status-ul quo din anul trecut. Intriga modificărilor constituţionale este legată de alegerile prezidenţiale ce urmează să se desfăşoare în regiune în decembrie 2011. Gruparea lui Smirnov este interesată, în special, de ridicarea censului de şedere în regiune şi de aflare în posesia cetăţeniei transnistrene pentru persoanele ce candidează pentru funcţii înalte în regiune. Se consideră că astfel Smirnov doreşte să-şi protejeze poziţiile sale şi ale anturajului său de eventualele tentative ale Moscovei, care controlează quasi-complet regiunea, de a introduce schimbări în leadership-ul transnistrean.
Relaţii externe
Integrare europeană
Planul de acţiuni de implementare a recomandărilor Comisiei Europene pentru crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC)
Pe 2 decembrie, Guvernul a aprobat Planul de Acţiuni de implementare a recomandărilor Comisiei Europene pentru crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între RM şi UE. Planul de acţiuni a fost elaborat de Ministerul Economiei , în baza recomandărilor misiunii de evaluare a experţilor Comisiei Europene, care s-a desfăşurat în perioada 31 mai – 2 iunie 2010, la Chişinău. Recomandările vizează 13 domenii ale economiei naţionale, care necesită o aproximare şi ajustare la legislaţia europeană:
- Coordonarea generală şi consolidarea capacităţilor administrative
- Accesul bunurilor pe piaţă / Statisticile pe comerţ
- Bariere tarifare şi netarifare
- Bariere tehnice în calea comerţului
- Măsurile sanitare şi fitosanitare
- Facilitarea comerţului şi administrarea vamală
- Regulile de Origine
- Servicii şi Investiţii
- Dreptul proprietăţii intelectuale Achiziţii Publice
- Concurenţa
- Dezvoltarea Durabilă (Mediul Social şi al Muncii)
- Informarea regiunii transnistrene despre ZLSAC.
Acţiunile prevăzute în plan vor fi implementate atît din resurse bugetare, cît şi cu suportul financiar al Uniunii Europene.
Notă ADEPT: Deşi a fost aprobat pe 2 decembrie 2010, Planul de Acţiuni nu este deocamdată accesibil pe nici-una din paginile web guvernamentale, astfel fiind încălcate prevederile legislaţiei privind transparenţa decizională.
A doua Reuniunea Ministerială a Parteneriatului Estic
La 13 decembrie, la Bruxelles a avut a doua Reuniune Ministerială a Parteneriatului Estic cu participarea Miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membri ale UE şi statelor Parteneriatului Estic (PE). Reuniunea a avut ca scop discutarea rezultatelor obţinute pe parcursul ultimului an în implementarea Parteneriatului Estic şi pregătirea agendei pentru summitul PE ce va fi organizat în mai 2011 la Budapesta. Discuţiile s-au axat pe raportul pregătit de Comisia EuropeanăEN. Discutînd despre priorităţile PE din viitorul apropiatEN, miniştrii au accentuat necesitatea continuării negocierii Acordurilor de Asociere, inclusiv şi privind Zonele de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, şi/sau a Planurilor de Reformare instituţională. De asemenea, au fost menţionate domeniile care necesită o mai mare dezvoltare în cadrul PE, cum ar îmbunătăţirea cooperării sectoriale, facilitarea participării statelor EP la programele UE, consolidarea cooperării în sfera prevenirii şi soluţionării conflictelor, consolidarea rolului societăţii civile, îmbunătăţirea mobilităţii şi simplificarea regimului de călătorii pentru studenţi, cercetători şi oamenii de afaceri în spaţiul UE. În cadrul reuniunii, reprezentanţii Forumului Societăţii Civile din cadrul Parteneriatului Estic au prezentat miniştrilor recomandările adoptate la Forumul de la Berlin.
Cooperare bilaterală
Republica Moldova – Rusia
Pe 4–5 decembrie şeful administraţiei prezidenţiale a Rusiei, Serghei Narîskin a efectuat o vizită la Chişinău, în timpul căreia a avut întrevederi cu preşedintele interimar al republicii, Mihai Ghimpu, şi cu liderii PDM şi PCRM, Marian Lupu şi respectiv, Vladimir Voronin. Serghei Narîşkin nu s-a întîlnit cu liderul PLDM, Vlad Filat. Această vizită a avut un caracter electoral, pentru a media dialogul dintre liderii PCRM şi PDM în scopul constituirii unei coaliţii de guvernare pro-ruse. Unele partide politice au fost mult mai dure în aprecierea vizitei oficialului rus, calificînd-o drept imixtiune în treburile interne ale Republicii Moldova. În replică ambasadorul rus la Chişinău, Valeri KuziminRU a asigurat că vizita lui Serghei Narîskin este o dovada a interesului pe care îl are Moscova pentru depăşirea crizei politice din Republica Moldova, accentuînd că "orice putere care va guverna Republica Moldova este condamnată la relaţii bune cu Federaţia Rusă", ca urmare a interesului Moldovei faţă de pieţele ruse de desfacere, faţă de resursele energetice ruseşti, şi angajarea numeroşilor cetăţeni moldoveni ce lucrează în Federaţia Rusă.
Republica Moldova – Ucraina
La un interval de două săptămîni după incidentul de la frontiera moldo-ucraineană din 15 noiembrie, cînd autorităţile ucrainene, în mod unilateral, au demontat semnele de frontieră aflate în preajma satului Palanca, la Chişinău s-au desfăşurat consultări moldo-ucrainene pe marginea acestui subiect. La consultări au participat şi reprezentanţii Misiunii Uniunii Europene de Asistenţă la Frontiera dintre Republica Moldova şi Ucraina (EUBAM). Părţile au discutat căile de soluţionare a problemei şi au convenit ca un grup comun de experţi să efectueze o deplasare în teren, iar în a doua jumătate a lunii ianuarie 2010 să fie organizată şedinţa Comisiei mixte moldo-ucrainene de demarcare.
Totuşi, problemele teritoriale de la Palanca sunt departe de a fi soluţionate. Deşi în iunie 2010 în urma unor consultări moldo-ucrainene, părţile au convenit asupra proiectului Actului de stabilire pe teren a hotarelor terenului transmis în proprietatea Ucrainei şi situat pe teritoriul Republicii Moldova, pe care trece autostrada Odessa – Reni în regiunea localităţii Palanca, autorităţile ucrainene insistă şi asupra înstrăinării terenului de sub autostrada Odessa – Reni, act care contravine Constituţiei Moldovei. După ce guvernul Timoşenko a renunţat la intenţia sa de a influenţa Chişinăul să înstrăineze terenul, prin impunerea unei cerinţe faţă de cetăţenii moldoveni de a prezenta la intrarea în Ucraina a unei sume obligatorii de bani, noua putere de la Kiev pare să fie mai puţin prietenoasă. Pe 16 decembrie 2010, consiliul regional Odessa, la propunerea unui deputat din partea Partidului Regiunilor, a adoptat decizia de a solicita preşedintelui Ucrainei, Victor Yanukovici (lider al Partidului Regiunilor) să rezilieze acordulRU prin care transmite în posesia Moldovei a terenului pe care a fost construit portul Giurgiuleşti pe motiv că Ucraina nu a primit pînă în prezent terenul de sub şoseaua Odessa-Reni.
Ultimele declaraţii şi decizii ale preşedintele ucrainean Viktor Yanukovici vizînd politica externă a Ucrainei, demonstrează că noua guvernare de la Kiev îşi doreşte o fortificare a poziţiei Ucrainei în regiune şi că intenţionează să negocieze dur cu statele vecine, inclusiv Republica Moldova, problemele bilaterale existente. Pe 14 decembrie, Viktor Yanukovici a semnat un decret prin care solicită ministerului de externe să elaboreze un proiect privind priorităţile Ucrainei pe plan extern pînă în 2015 şi să elaboreze o strategie privind relaţiile Ucrainei cu Republica Moldova şi România, în vederea soluţionării problemelor bilaterale în folosul interesul naţional al Ucrainei. Potrivit unei declaraţiei a preşedintelui ucraineanRU "aceste ţări (România şi Republica Moldova) trebuie să simtă că timpul Ucrainei apatice a trecut şi ar trebui să înceapă să privească la Ucraina cu alţi ochi … [ca la] un stat mare, puternic şi de perspectivă cu care e profitabil şi util să prieteneşti".
Studii, analize, comentarii
Trei "C" pentru refacerea AIE
Igor Boţan
După trei săptămîni de la alegerile parlamentare rămîne neclar ce fel de coaliţie va avea Republica Moldova şi pentru cît timp. Rezultatele alegerilor şi declaraţiile liderilor politici fac posibile doar două variante de coaliţie
| »»» |
|
 |





|