versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern

Alegerea şefului statului: hazard versus consecvenţă, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

Evenimente de importanţă sporită

Constituirea organelor de lucru şi Învestirea Guvernului

Parlamentul s-a întrunit în sesiune extraordinară pentru perioada 11–14 ianuarie 2011, în cadrul căreia a finalizat constituirea organelor sale de lucru, fiind desemnaţi membrii Biroului permanent şi ai comisiilor parlamentare permanente. În aceeaşi sesiune a fost acceptată şi declinarea împuternicirilor de către Guvernul constituit în luna septembrie 2009.

Sesiunea extraordinară s-a încheiat la 14 ianuarie, Parlamentul urmînd a se întruni în sesiune ordinară din luna februarie 2011.

Numiri

Componenţa Biroului permanent al Parlamentului a întrunit 13 membri, după cum urmează:

• LUPU Marian – Preşedintele Parlamentului (Fracţiunea PDM);
• PLAHOTNIUC Vladimir – prim-vicepreşedinte al Parlamentului (Fracţiunea PDM);
• PALIHOVICI Liliana – vicepreşedinte al parlamentului (Fracţiunea PLDM);
• MUNTEAN Iurie – Fracţiunea PCRM;
• POSTOICO Maria – Fracţiunea PCRM;
• VITIUC Vladimir Fracţiunea PCRM;
• VLAH Irina – Fracţiunea PCRM;
• GODEA Mihai – Fracţiunea PLDM;
• STRELEŢ Valeriu – Fracţiunea PLDM;
• BALAN Ion – Fracţiunea PLDM;
• DIACOV Dumitru – Fracţiunea PDM;
• HADÂRCĂ Ion – Fracţiunea PL.

Încă un membru al Biroului permanent va fi nominalizat la momentul desemnării de către PCRM a vicepreşedintelui Parlamentului, funcţie care a rămas vacantă pînă la sesiunea ordinară a legislativului, preconizată să înceapă în luna februarie.

În Parlament au fost formate zece Comisii permanente, în fruntea cărora au fost aleşi reprezentanţi ai tuturor fracţiunilor parlamentare:

• Comisia juridică, numiri şi imunităţi – POPA Victor (PL);
• Comisia economie, buget şi finanţe – IONIŢĂ Veaceslav (PLDM);
• Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică – STOIANOGLO Alexandru (PDM);
• Comisia politică externă şi integrare europeană - CORMAN Igor (PDM);
• Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice – MIŞIN Vadim (PCRM);
• Comisia administraţie publică şi dezvoltare regională – MUŞUC Eduard (PCRM);
• Comisia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media – ŞLEAHTIŢCHI Mihail (PLDM);
• Comisia agricultură şi industrie alimentară – POPA Gheorghe (PCRM);
• Comisia protecţie socială, sănătate şi familie – HOTINEANU Vladimir (PLDM);
• Comisia mediu şi schimbări climatice – IVANOV Violeta (PCRM).

Acte legislative

Legea pentru modificarea Legii cu privire la Guvern. Modificările vizează:

• redenumirea a două ministere: "Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale" se va numi "Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor", iar "Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor" se va numi "Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor";
• stabilirea procedurii de examinarea a ordinii de zi a şedinţelor Guvernului la propunerea Prezidiului Guvernului;
• stabilirea expresă a obligativităţii adoptării hotărîrilor şi ordonanţelor cu votul majorităţii membrilor Guvernului;
• funcţionarea Prezidiului Guvernului: va fi format din Prim-ministru şi viceprim-miniştri; va coordona activitatea internă a Guvernului; va elabora şi aproba proiectul ordinii de zi a şedinţelor Guvernului. Şedinţele prezidiului vor fi deliberative dacă participă toţi membrii Prezidiului, iar în cazul absenţei unui viceprim-ministru, acesta va delega pentru participare la şedinţă cu drepturi depline un alt membru al Guvernului. Deciziile în cadrul Prezidiului Guvernului se vor adopta prin consens.

Guvern

Evenimente de importanţă sporită

Echipa şi Programul noului Guvern

Pe data de 14 ianuarie 2011, noul Guvern a primit vot de încredere din partea majorităţii parlamentare, formate ca urmare a alegerilor anticipate din 28 noiembrie 2010. Membrii Executivului învestit la 14 ianuarie 2011 sînt:

• Vladimir FILAT – Prim-Ministru;
• Iurie LEANCĂ – viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene;
• Valeriu LAZĂR – viceprim-ministru, ministrul Economiei;
• Eugen CARPOV – viceprim-ministru (pe domeniul reitegrare a ţării, fără minister);
• Mihai MOLDOVANU – viceprim-ministru (pe probleme sociale, fără minister);
• Veaceslav NEGRUŢA – ministrul Finanţelor;
• Alexandru TĂNASE – ministrul Justiţiei;
• Alexei ROIBU- ministrul Afacerilor Interne;
• Vitalie MARINUŢĂ – ministrul Apărării;
• Marcel RĂDUCAN – ministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor;
• Vasile BUMACOV – ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare;
• Anatol ŞALARU – ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor;
• Gheorghe ŞALARU – ministrul Mediului;
• Mihai ŞLEAHTIŢCHI – ministrul Educaţiei;
• Boris FOCŞA – ministrul Culturii;
• Valentina BULIGA – ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;
• Andrei USATÎI – ministrul Sănătăţii;
• Ion CEBANU – ministrul Tineretului şi Sportului;
• Pavel FILIP – ministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor.

În componenţa Guvernului au intrat şi cei doi membri din oficiu:

• Gheorghe DUCA – Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei;
• Mihail FORMUZAL – Guvernatorul Găgăuziei (Gagauz Yeri).

Notă ADEPT: În noul Cabinet de Miniştri au intrat cîţiva miniştri noi, însă numai Partidul Liberal Democrat din Moldova a decis să schimbe 2 conducători de ministere: al Educaţiei şi al Afacerilor Interne, celelalte formaţiuni parlamentare păstrîndu-şi exponenţii în funcţiile deţinute anterior. Partidul Liberal a decis doar să-l înlocuiască pe vice-premierul pe probleme sociale.

Programul de activitate al Guvernului pentru perioada 2011–2014 este întitulat "Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare", conţinînd cîteva priorităţi generale:

• Integrarea europeană;
• Reintegrarea ţării;
• Politică externă eficientă şi echilibrată;
• Supremaţia legii;
• Combaterea sărăciei. Servicii publice de calitate;
• Creştere economică durabilă;
• Descentralizarea puterii.

Notă ADEPT: Prima clauză din textul propriu-zis al Programului de guvernare prevede "Elaborarea şi adoptarea unei noi Constituţii", prevedere care a generat critici dure din partea opoziţiei parlamentare. Opoziţia a criticat şi lipsa în text a unor indicatori concreţi pentru evaluarea ulterioară a îndeplinirii Programului de guvernare.

Şedinţe. Decizii

Consultările pe marginea Programului de activitate a noului Guvern

Înainte de prezentare a proiectului programului de Guvernare în Parlament, candidatul la funcţia de Prim-ministru, Vladimir Filat, a desfăşurat consultări asupra problemelor pe care urmează să le abordeze noul document. Astfel, au avut loc întîlniri cu:

• Reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova;
• Reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Patronatelor din Moldova;
• Membrii Consiliului Naţional pentru Participare.

Notă ADEPT: Consultările au avut mai mult caracterul unor discuţii, deoarece proiectul Programului nu a fost difuzat prealabil pentru examinare. Totuşi, premierul desemnat a dat asigurări că toate propunerile vor fi studiate şi luate în consideraţie, în textul Programului sau în planurile de activitate şi documentele de politici sectoriale.

Îngrijorări continui privind situaţia de pe piaţa produselor farmaceutice

La începutul lunii ianuarie, Primul-ministru Vladimir Filat a convocat cîteva şedinţe privind situaţia pe piaţa produselor farmaceutice şi reglementarea de stat domeniului în cauză. Discuţiile au vizat modul în care se implementează Hotărîrea Guvernului privind Regulamentul cu privire la modul de aprobare şi înregistrare a preţurilor de producător la medicamente, fiind prezentate informaţii, conform cărora – în Catalogul naţional de preţuri de producător la medicamente au fost incluse 2670 de poziţii (din cele 4300 de denumiri de medicamente ce se importă în Republica Moldova) şi pentru mai mult de jumătate dintre acestea se observă o diminuare de preţ cu peste 39%. Reprezentanţii Agenţiei Medicamentului au menţionat că agenţii economici au diminuat preţurile de pînă la 10 lei pentru 63% din produse, pînă la 50 de lei la 30%, între 50–100 lei – 5% produse, iar de peste 100 lei – la 3% produse. Premierul a solicitat efectuarea unor controale şi raportarea situaţiei privind noile preţuri la medicamente şi diminuarea care au avut loc.

Evaluarea indicatorilor de performanţă

La Guvern a avut loc lansarea Studiului privind evaluarea indicatorilor de performanţă a Declaraţiei de la Paris din 2005 privind eficientizarea asistenţei. Declaraţia privind eficientizarea asistenţei a fost semnată de miniştrii responsabili pentru promovarea dezvoltării, cu scopul de a soluţiona şi de a întreprinde acţiuni estimabile de reformare a modului de acordare şi de gestionare a asistenţei. Au fost agreate şi confirmate 5 principii ale declaraţiei: Apartenenţă, Aliniere, Armonizare, Management pentru rezultate şi Responsabilitate reciprocă. Totodată, au fost stabiliţi 12 indicatori de performanţă care s-au evaluat pe parcurs la fiecare doi ani. Republica Moldova a subsemnat Declaraţiei în octombrie 2006. Între timp a apărut necesitatea elaborării unui Studiu de evaluare a indicatorilor de performanţă, care să ajute la planificarea acţiunilor de viitor şi să faciliteze gestionarea la nivel mondial a asistenţei financiare. Studiul în cauză va furniza, de asemenea, evidenţa progreselor şi va semnala provocările şi oportunităţile pentru progrese ulterioare la nivelul ţărilor partenere.

Politici economice

Preţurile şi inflaţia

Indicii în creştere…

Potrivit datelor BNS în decembrie 2010 faţă de noiembrie indicele preţurilor de consum (IPC) a fost în creştere cu 1,3%. Totuşi faţă de decembrie 2009 acesta a înregistrat o creştere de peste 8%. Astfel, rata inflaţiei pentru 2010 a fost de 8,1%. Creşterea preţurilor medii de consum în decembrie 2010 a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2%, nealimentare – cu 1,4% iar tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei au rămas aproape stabile la nivelul lunii noiembrie. În plus, în perioada vizată s-au majorat preţurile la combustibili – cu cca 6%, fapt care au generat o inflaţie mai mare. Mai mult sau mai puţin, factorii principali care vor influenţa inflaţia şi în 2011 ramîn cam tot aceiaşi: va depinde mult de activitatea economică internă (în cazul în care economia începe să-şi revină, riscurile ca inflaţia să crească sînt mai mici), de evoluţia cursului de schimb, de volumul recoltei agricole (mai ales ca ponderea produselor alimentare în coşul de consum sau atunci cînd se calculează IPC este destul de mare, de cca 35%) şi de potenţialele transpuneri de preţuri majorate la combustibili, agenţi energetici etc. Care fără îndoială vor influenţa şi întreg procesul economic.

Pentru 2011 inflaţia ar trebui să fie ţinta-ţintelor…

În 2011, poate mai mult decît în anii precedenţi, inflaţia va fi ţinta-ţintelor şi în dependenţă de comportamentul acestui indicator se vor comporta şi ceilalţi indicatori macroeconomici cu impact pentru publicul larg. Putem spune cu o probabilitate că rata anuală a inflaţiei nu va depăşi limitele de 5–6% şi prognozele BNM, dar cu şanse destul de mari să iasă din prognoze, avînd în vedere creşterea preţurilor la importul de hidrocarburi (gaze naturale), energie electrică etc. creşteri care vor fi cît de curînd aprobate şi transpuse pe plan local prin majorări de tarife, taxe etc. De fapt, inflaţia va rămîne indicatorul cu cel mai mare impact în economie. Nu trebuie să uităm că economia Moldovei este expusă puternic la tot ceea ce se întîmplă în exterior, astfel inflaţia se poate importa prin preţurile mai mari la mărfurile şi produsele de import şi aici statul practic nu are spaţiu de manevră. Pe de alta parte, statul inclusiv prin intermediul băncii centrale ar putea interveni pe piaţă şi reglementa preţurile. Astfel măsurile autorităţilor de a interveni administrativ pe piaţă pentru a evita potenţialele majorări ale preţurilor la unele produse ar putea fi justificate. Însă aici apare o dilemă la fel de mare, o economie de piaţă nu poate admite intervenţia univocă a statului, or producătorii şi comercianţii sînt în drept să-şi stabilească de unii singuri costul unui produs, bineînţeles, în limitele acceptabile.

Potenţiale soluţii din partea autorităţilor…

Probabil că BNM va practica şi în 2011 un regim valutar mai mult sau mai puţin dirijat, mai ales pentru a ţine în frîu inflaţia. Dar acest lucru va depinde mult şi de evoluţiile pe pieţele regionale şi internaţionale. Pînă la urmă s-ar putea ca inflaţia să se apropie de ţinta propusă, chiar dacă este posibil să crească semnificativ mai ales în prima parte a anului, dar să atingă valori negative în perioada de vară, asa precum s-a intîmplat şi în anii precedenţi. Dar deocamdată nimic nu este sigur, iar incertitudinile sînt prea mari pentru ca să putem veni cu nişte cifre exacte la prognozarea acestui indicator. Totuşi, într-o perioadă în care factorii inflaţionişti sînt în mare parte exogeni, ceea ce trebuie să facem este să încercăm să evităm accentuarea efectelor şocurilor din afară. Pe termen mediu şi lung este esenţială tinerea în frîu a aşteptărilor inflaţioniste; aceasta înseamnă ca politicile monetare să nu fie acomodative adică să fie schimbate funcţie de ceea ce se întîmplă în regiune, iar bugetul public să nu scape de sub control şi să intrăm intr-un mare deficit al acestuia. Adaug aici şi o politică a cheltuielilor şi veniturilor cumpătată, care să ţina cont de mersul productivităţii. Moldova ar putea avea inflaţie între 6% si 8% mai mulţi ani încolo, iar unul dintre motive ar fi şi tendinţa de aliniere a tarifelor practicate la servicii, utilităţi etc. la nivelurile din ţările europene.

Comerţul extern

Exporturile sînt în creştere…

În noiembrie 2010 exporturile de mărfuri realizate s-au cifrat la o valoare de cca 205 milioane USD, cu peste 14% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 48% comparativ cu luna noiembrie 2009. În ianuarie-noiembrie 2010 exporturile au totalizat peste 1,395 miliarde USD, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2009 cu peste 20%. Exporturile de produse alimentare şi animale vii s-au situat pe primul loc cu o pondere de cca 26% în totalul valoric al exporturilor. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi importante au avut exporturile de legume şi fructe (cca 54% din total secţiune şi aproape 14% din total exporturi), cereale şi preparate pe bază de cereale (peste 27% din total secţiune şi 7% din total exporturi). Pe grupe de mărfuri creşteri substanţiale s-au marcat la exporturile de produse alimentare şi animale vii – cca 29%, materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili – cca 62%, maşini şi echipamente pentru transport – cca 23%, băuturi şi tutun – cca 18%, produse chimice şi produse derivate – 31% (îndeosebi produse medicinale şi farmaceutice – peste 42%) etc.

…dar nici importurile nu stangnează

Importurile de mărfuri efectuate în luna noiembrie 2010 au însumat peste 405 milioane USD, cu 8,5% mai mult faţă de luna anterioară şi cu peste 23% comparativ cu luna noiembrie 2009. În ianuarie-noiembrie 2010 importurile au totalizat peste 3,415 miliarde USD, volum superior celui realizat în perioada similară din anul 2009 cu peste 17%. Importurile din ţările UE-27 s-au cifrat la peste 1,526 miliarde USD (cu cca 20% mai mult decît în ianuarie-noiembrie 2009), deţinînd o pondere de cca 45% în total importuri. Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 1,098 miliarde USD (cu 8,8% mai mare decît în ianuarie-noiembrie 2009), care echivalează cu o cotă de peste 32% în total importuri (34,6% în ianuarie-noiembrie 2009). Importurile de maşini şi echipamente pentru transport au avut o cotă de cca 21% în total importuri. Importurile de combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate au deţinut peste 20% din total importuri, din care pe seama gazelor naturale au fost peste 40% din totalul acestora. Importurile de produse alimentare şi animale vii au înregistrat o pondere de peste 10% în total importuri.

Totuşi, deficitul comercial este în continuă creştere…

Decalajul mare în evoluţia exporturilor şi importurilor a contribuit la acumularea în ianuarie-noiembrie 2010 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 2,020 miliarde USD, cu 262 milioane USD (cu cca 15%) mai mare faţă de cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2009. Cu ţările Uniunii Europene (UE-27) balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 862,4 milioane USD (în ianuarie-noiembrie 2009 – 667,6 mil.USD), iar cu ţările CSI – de 544,7 mil. USD (în ianuarie-noiembrie 2009 – 567,4 mil. USD).

Evoluţia pieţelor internaţionale

2011 este ameninţat de riscuri suverane…

Potrivit unui raport al World Economic Forum (WEF), riscul că gestionarea imprudentă a finanţelor publice să declanşeze intrarea unor ţări în incapacitate de plată este una dintre cele mai mari ameninţări economice în acest an. Nivelurile mari ale datoriilor de stat acumulate în urma măsurilor de combatere a crizei financiare au redus pînă la niveluri extrem de reduse capacitatea ţărilor de a face faţă unor noi şocuri, se arată în raportul 2011 Global RisksEN. "Politicile fiscale actuale sînt nesustenabile în majoritatea economiilor industrializate. În absenţa unor corecţii structurale profunde, se va resimţi un risc ridicat de faliment de stat", a declarat Daniel Hofmann, economistul sef al Zurich Financial Services, care a contribuit la întocmirea raportului. Analiza a identificat 37 de riscuri globale, iar raportul precedă reuniunea anuală organizata de WEF la Davos, în Elveţia, unde vor fi prezenţi lideri politici, oficiali din partea băncilor centrale şi cele mai importante figuri din lumea afacerilor. "Întreaga lume este poate mai vulnerabilă la şocuri decît în orice moment din ultima jumătate de secol. Reacţia la criza financiară a golit trezoreriile naţionale şi a tăiat veniturile populaţiei, şi pe deasupra riscurile fundamentale, prezente şi în trecut, s-au conservat", a declarat directorul executiv de business al WEF, Robert Greenhill, într-o conferinţă de presă susţinută la Londra. Datoriile mari de stat au fost menţionate de WEF drept o ameninţare importantă şi în raportul de risc de anul trecut, iar criza din Grecia a dominat intîlnirea din 2010 de la Davos, eclipsînd alte subiecte. Între timp, criza din zona euro a înghiţit şi Irlanda, care a fost împinsă de asemenea pe calea unui acord cu FMI, şi ameninţă acum Portugalia şi probabil Spania, a patra mare economie europeană. Investitorii se tem că ţările "de la periferia zonei euro" nu îşi vor putea onora angajamentele financiare.

Resursele tot mai restrînse ar putea destabiliza "ordinea mondială"…

Un alt subiect important aflat pe agenda summit-ului de la Davos ar putea fi divergenţele mai adînci ca niciodată dintre expansiunea economică fără precedent din statele emergente şi oboseala resimţită de economiile dezvoltate. Astfel de dezechilibre cresc riscul apariţiei protecţionismului industrial şi războaielor valutare. Toate acestea pe fondul unei lumi economice tot mai interconectate, care facilitează revărsarea rapidă a crizelor locale pe pieţele regionale sau mondiale. Situaţia impune mai mult ca niciodată coordonarea şi cooperarea globală între guverne, avertizează WEF. Resursele tot mai restrînse de elemente fundamentale, precum hrana, apa şi energia, reprezintă de asemenea ameninţări importante în acest an, accentuate de lipsa investiţiilor în infrastructură din cauza deficitelor bugetare mari. Creşterea puternică a preţurilor alimentelor şi energiei au aprins deja semnale de alarmă în multe ţări privind inflaţia, iar situaţia va continua să se înrăutăţească din cauza creşterii incidenţei fenomenelor meteorologice extreme, nevoii tot mai mari de resurse şi speculei financiare răspîndite. Problemele grave care afectează unele ţări şi creşterea numărului de state cu economia în colaps alimentează activitatea economică ilicită în întreaga lume, sprijinind crima organizată şi subminînd statul de drept. Valoarea totală a tranzacţiilor comerciale ilicite la nivel mondial este estimata la 7–10% din economia globală, adică cca 1300 miliarde USD în anul 2009, potrivit WEF.

Transnistria

Lituania vrea să contribuie la soluţionarea conflictelor îngheţate

La şedinţa specială a Consiliului Permanent al OSCE la Viena, preşedintele în exerciţiu al organizaţiei, Audronius Azubalis, Ministrul de Externe al Lituaniei, care a preluat preşedinţia OSCE, a declarat că una din priorităţi va fi contribuirea la soluţionarea pe cale paşnică şi prin negocieri a conflictelor îngheţate. Potrivit preşedintelui OSCE, în ultimii ani organizaţia pe care o reprezintă a făcut anumite progrese, totuşi problemele rămîn şi ele trebuie soluţionate. De aceea, preşedinţia Lituaniei în OSCE va insista asupra reluării negocierilor oficiale în reglementarea transnistreană în formatul 5+2. Delegaţia permanentă a Republicii Moldova a sprijinit priorităţile preşedinţiei OSCE, subliniind aspecte de importanţă majoră, precum:

• necesitatea reluării neîntîrziate a negocierilor oficiale în formatul 5+2;
• respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană şi continuarea eforturilor de eliberare a lui Ernest Vardanian şi Ilie Cazac, deţinuţi ilegal de regimul de la Tiraspol;
• retragerea forţelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova şi transformarea actualei operaţiuni de menţinere a păcii într-o misiune civilă de observatori în baza unui mandat internaţional relevant.

Ca de obicei, şeful diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebciak, a reacţionat la priorităţile declarate ale preşedinţiei OSCE. El a subliniat că:

• Transnistria nu refuză să negocieze în formatul "5+2" sau în alt format, dar reluarea negocierilor poate avea loc ca urmare a unor pregătiri preliminare minuţioase;
• formatul "5+2" oferă un cadru important pentru menţinerea interacţiunii între reprezentanţii politici al părţilor implicate în conflict, reprezentanţii statelor garante şi mediatori;
• esenţial este nu oficializarea negocierilor în format "5+2", dar pornirea de la înţelegerile anterioare, atinse cu concursul conducătorilor Rusiei, Transnistriei, Moldovei şi Ucrainei.

Priorităţile politicii externe a Transnistriei în 2011

Şeful diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebciak, a declarat că în anul 2011 prioritate a politicii externe a Transnsitriei va fi să-şi demonstreze dreptul la recunoaştere internaţională. În acest sens, Yastrebciak a subliniat necesitatea consolidării relaţiilor cu Rusia şi Ucraina. În relaţiile cu Chişinăul prioritare vor rămîne problemele legate de intensificarea activităţii grupurilor de experţi, care trebuie să soluţioneze problemele cetăţenilor simpli. Pentru acesta fiind necesară combaterea în comun a infracţiunilor şi deblocarea activităţii economice a întreprinderilor transnistrene.

Pentru diplomaţia transnistreană un semnal pozitiv reprezintă evoluţia din Sudanul de Sud, unde se desfăşoară referendumul privind independenţa regiunii de sud a ţării. Potrivit lui Yastrebciak este foarte important că situaţia din Sudanul de Sud se rezolvă prin intermediul unui referendum care urmează a fi recunoscut pe plan internaţional. În aceeaşi ordine de idei el a menţionat că "numărul unor astfel de cazuri deosebite creşte pe an ce trece: Muntenegru, Kosovo, Abhazia şi Osetia de Sud şi-au obţinut deja independenţa. Sperăm că această cantitate va trece în calitate, care să fie aplicată pentru Transnistria. Au fost stabilite tendinţe clare – pe primul lor trebuie să fie voinţa poporului".

La început soluţionarea problemelor strategice, iar apoi a altor probleme…

Ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, a declarat la 14 ianuarie 2011 că ţara sa este dispusă să întreprindă tot ce-i stă în putere în problema transnistreană, pentru ca părţile să revină la masa de negocieri. Nu e nimic de mirare, deşi susţine Transnistria plenar din punct de vedere diplomatic, economic, financiar, militar etc., autorităţile ruse afirmă constant că nu forţează părţile şi că va susţine orice soluţie la care ar ajunge Republica Moldova şi Transnistria. Prezintă însă interes faptul că ministrul Lavrov nu este de acord cu opinia unor membri ai Uniunii Europene că Transnistria ar fi un test de sinceritate pentru Rusia şi, dacă ea va soluţiona problema transnistreană, atunci va demonstra că este cointeresată de securitatea europeană. Ministrul rus schimbă optica – "testul interesului Rusiei în securitatea europeană nu este soluţionarea problemei transnistrene, ci crearea unui scut antirachetă comun NATO-Rusia. Dacă e să vorbim despre testul de securitate europeană, sînt convins că capacitatea de a crea un sistem european de apărare antirachetă în comun Rusia-NATO ar fi un test mult mai dur privind sinceritatea declaraţiilor că securitatea este indivizibilă". Astfel, UE vrea la început manifestarea sincerităţii prin dovada soluţionării unui conflict regional dependent totalmente de voinţa Rusiei şi doar apoi purcederea la construcţii comune de ordin strategic. Rusia vrea invers, la început construirea unui scut comun cu NATO, iar sub acest scut lucrurile să rămînă neschimbate.

Organele de forţa transnistrene sfidează stabilitatea din Zona de Securitate

La şedinţa din 13 ianuarie 2011, delegaţia Republicii Moldova în Comisia Unificata de Control (CUC) şi-a exprimat îngrijorarea în privinţa acţiunilor organelor de forţa transnistrene care au instalat unilateral posturi de control în locul celor reduse de forţele mixte de menţinere a păcii. Aceste acţiuni reprezintă o încălcare a actelor normative ce reglementează procesul de pacificare. Reprezentanţii Transnistriei a refuzat să discute subiectul în cauză. În acelaşi context, membrii CUC din partea Republicii Moldova şi-au manifestat îngrijorarea şi în legătură cu faptul că vameşii transnistreni recurg la reţinerea mijloacelor de transport ale forţelor mixte de menţinere a păcii, încălcînd astfel hotărîrile CUC cu privire la libera circulaţie a pacificatorilor în Zona de Securitate. În cadrul aceleaşi şedinţe CUC a fost acceptat în calitate de expert CUC din partea Ucrainei locotenent-colonelul Vladimir Talikov, ataşat militar pe lîngă Ambasada Ucrainei în Republica Moldova.

Relaţii externe

Extrase din Programul de activitate a Guvernului: Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare 2011–2014, la capitolul politicii externe

Integrarea europeană este declarată drept obiectiv fundamental al politicii interne şi externe a Republicii Moldova. Guvernul planifică să promoveze o politică externă echilibrată, bazată pe dezvoltarea relaţiilor reciproc avantajoase atît cu partenerii din Vest, cît şi cu cei din Est. De asemenea, va fi continuată consolidarea relaţiilor de parteneriat strategic cu UE, România, Ucraina, SUA şi Federaţia Rusă.

Guvernul îşi propune următoarele acţiuni prioritare:

în domeniul integrării europene:

• Asigurarea liberei circulaţii în spaţiul UE pentru cetăţenii moldoveni prin implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize;
• Implementarea acţiunilor incluse în Parteneriatul de Mobilitate dintre UE şi Republica Moldova;
• Armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar, în contextul negocierii Acordului de Asociere, a altor acorduri în curs de negociere între Republica Moldova şi UE şi, respectiv, a procesului privind liberalizarea regimului de vize;
• Asigurarea securităţii energetice a ţării prin instrumentele de care dispune UE şi la integrarea în piaţa energetică europeană;
• Elaborarea şi implementarea unor strategii de comunicare (internă şi externă) privind integrarea europeană cu societatea civilă, factorii externi d in UE şi, respectiv, cu alţi actori internaţional;
• Negocierea şi implementarea normelor Acordului de Comerţ Liber, Aprofundat şi Cuprinzător cu Uniunea Europeană.

în domeniul politicii externe bilaterale şi multilaterale:

• Consolidarea cadrului juridic bilateral cu România pornind de la interesele ambelor state;
• Revigorarea proiectelor trilaterale de cooperare şi revitalizarea cooperării transfrontaliere cu România şi Ucraina;
• Intensificarea dialogului politic bilateral cu Ucraina şi relansarea mecanismelor de cooperare şi consultare în domenii de interes comun: aprofundarea cooperării economice, reglementarea conflictului transnistrean; integrarea europeană, securitatea energetică, cooperarea regională şi internaţională;
• Reglementarea raporturilor de proprietate în baza interesului reciproc şi soluţionarea problemelor legate de demarcarea frontierei dintre Ucraina şi Republica Moldova;
• Aprofundarea relaţiilor bilaterale cu SUA şi ca rezultat excluderea Republicii Moldova de sub incidenţa Amendamentului Jackson-Vanik;
• Dezvoltarea relaţiilor politice şi economice cu Federaţia Rusă în baza principiilor egalităţii suverane, respectului mutual şi cooperării reciproc avantajoase;
• Intensificarea cooperării cu Federaţia Rusă, în cadrul mecanismelor consacrate de negocieri, în vederea identificării unei soluţii cuprinzătoare şi viabile a conflictului transnistrean, în condiţiile respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova;
• Fortificarea relaţiilor bilaterale cu partenerii europeni (Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Suedia, Austria, Belgia şi Olanda) şi noile state-membre ale Uniunii Europene (Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Lituania, Letonia, Estonia, Bulgaria şi Slovenia) şi valorificarea plenară a asistenţei oferite pe linia integrării europene, inclusiv prin transferul de experienţă a noilor-state membre ale UE;
• Aprofundarea relaţiilor cu Azerbaidjan şi Georgia, din perspectiva intereselor comune pentru reglementarea conflictelor şi pentru dezvoltare democratică şi economică în spaţiul GUAM şi în arealul Mării Negre;
• Dezvoltarea relaţiilor de cooperare cu China, Japonia, India, Turcia şi Coreea de Sud, cu alţi actori globali şi regionali în ascensiune sau state cu economii emergente;
• Promovarea dialogului politic şi a cooperării în cadrul Comunităţii Statelor Independente în vederea valorificării avantajelor legate de circulaţia liberă a persoanelor, dezvoltarea comerţului, sferei sociale şi a schimburilor cultural-umanitare. Încheierea unui acord multilateral de creare a zonei de comerţ liber;
• Intensificarea cooperării politice, de securitate şi comercială cu/în cadrul organizaţiilor din regiunea Europei Centrale, de Sud-Est, arealul Dunării şi Mării Negre, la care Republica Moldova este parte;
• Consolidarea relaţiilor de parteneriat cu OTAN;
• Utilizarea structurilor competente ale ONU în scopul susţinerii şi reafirmării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi atragerii asistenţei tehnice de natură să sprijine reformele interne;
• promovarea intereselor naţionale pe linia OSCE, inclusiv în contextul eforturilor de revitalizare a regimului de control asupra armelor convenţionale în Europa.

în domeniul protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor peste hotare:

• Apărarea intereselor cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotare şi prestarea serviciilor consulare de calitate;
• Simplificarea activităţilor şi procedurilor consulare, în particular documentarea cetăţenilor peste hotare. Implementarea unor forme novatorii de organizare a asistenţei consulare (extinderea numărului de servicii acordate la distanţă etc.);
• Eficientizarea şi extinderea instituţiei consulatului onorific;
• Intensificarea dialogului bilateral cu statele în care există comunităţi importante de cetăţeni ai Republicii Moldova şi semnarea acordurilor de protecţie socială a acestora;
• Elaborarea unei ample politici de stat pentru susţinerea persoanele originare din Republica Moldova aflate peste hotare, inclusiv crearea cadrului instituţional necesar şi elaborarea unui plan de acţiuni pentru susţinerea acestora.

Varianta integrală a Programului de activitate a Guvernului

Integrare Europeană

Oficialii europeni şi internaţionali salută formarea Guvernului Fila-2 de către Alianţa pentru Integrare Europeană

Formarea noului guvern Filat-2 şi reconstituirea Alianţei pentru integrare Europeană a fost salutată de către mai mulţi oficiali europeni şi internaţionali. Mesaje de susţinere au venit din partea Preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Catherine Ashton, Comisarului European pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, Stefan Fule, Preşedintelui Parlamentului European, Jerzy Buzek, Departamentului de Stat al SUA. În mesajele sale, oficialii au dat o apreciere pozitivă progresului înregistrat de către Guvernul Filat-1, dar au accentuat asupra necesităţii de continuare a reformelor economice şi democratice. De asemenea, a fost exprimată speranţă că forţele politice vor reuşi să aleagă şeful statului şi astfel să evite perpetuarea instabilităţii politice. Totodată, a fost reiterat angajamentul Uniunii Europene de aprofundare a relaţiilor cu Republica Moldova, precum şi angajamentul SUA de acordare a asistenţei tehnice şi financiare, prin intermediul Programului Compact, pentru dezvoltarea agriculturii şi infrastructurii Republicii Moldova.

Relaţii bilaterale

Turcia va finanţa un Program de susţinere a siguranţei produselor alimentare în Moldova

Pe 14 ianuarie, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare din Republica Moldova (MAIA) şi Administraţia turcă pentru cooperare si dezvoltare (TIKA) au semnat Protocolul de cooperare "Programul susţinerii siguranţei produselor alimentare". Programul urmăreşte susţinerea gospodăriilor individuale care activează în domeniul zootehnic.

Potrivit comunicatului MAIA printre activităţile prevăzute de program se numără: instruirea medicilor veterinari din toate raioanele republicii în domeniul siguranţei produselor alimentare, ameliorarea situaţiei în sectorul creşterii ovinelor şi a bovinelor, lucrări de ameliorare şi reproducere a animalelor prin încrucişarea raselor locale şi de import, precum şi organizarea verigii industriale de achiziţionare şi procesare a laptelui. Durata programului este de 3 ani. În primul an, TIKA va aloca 500 mii euro pentru realizarea programului.

Relaţii multilaterale

Republica Moldova – OSCE

Priorităţile Preşedinţiei Lituaniene a OSCE

Începînd cu 1 ianuarie 2011 decembrie, Lituania a preluat de la Kazahstan preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare din Europa (OSCE). La 13 ianuarie 2011, în cadrul şedinţei speciale a Consiliului Permanent al OSCE, ministrul de externe al Lituaniei, Audronius Ažubalis, Preşedintele în exerciţiu al OSCE, a prezentat priorităţile Preşedinţiei lituanieneEN pentru anul 2011. Acestea sunt:

• impulsionarea soluţionării conflictelor îngheţate;
• consolidarea eforturilor OSCE de contracarare a ameninţărilor transnaţionale, în special a celor provenite de pe teritoriul Afganistanului;
• consolidarea şi promovarea libertăţii mass media;
• promovarea toleranţei prin educaţie;
• elaborarea principiilor comune în domeniul securităţii energetice;
• promovarea cooperării la nivel regional.

Făcînd referinţă la conflictele îngheţate, preşedintele în exerciţiu al OSCE a declarat că Lituania va face eforturi pentru reluarea negocierilor în formatul "5+2" în problema transnistreană, restabilirea prezenţei OSCE în Georgia şi dinamizarea negocierilor politice privind conflictul din Nagorno-Karabakh.

Studii, analize, comentarii

Alegerea şefului statului: hazard versus consecvenţă
Igor Boţan

Acordul privind constituirea şi funcţionarea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), semnat la 30 decembrie 2010, a anunţat "consfinţirea activităţii unei guvernări stabile şi valabile pe durata unui mandat deplin de patru ani" de către părţile semnatare: Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Democrat din Moldova (PDM) şi Partidul Liberal (PL)

»»»