versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Rezultatele alegerilor din Găgăuzia şi situaţia post-electorală, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

Evenimente de importanţă sporită

Vizita Comisarului European pentru Afaceri Interne

Prim-ministrul Moldovei Vlad Filat şi Comisarul European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström au susţinut o conferinţă de presă comună, privind aspectele ce ţin de liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova şi Planul de Acţiuni în domeniu. Comisarul European a apreciat realizările autorităţilor Republicii Moldova în contextul promovării dialogului moldo-comunitar, în special în partea ce ţine de realizarea agendei pentru liberalizarea regimului de vize. Cecilia Malmström a menţionat că Planul conţine un şir de condiţii tehnice care vizează asigurarea cu documente conforme (paşapoarte biometrice), fortificarea frontierelor, combaterea corupţiei etc. Premierul Moldovei a declarat că obţinerea planului de acţiuni constituie un pas important în calea obţinerii dezideratului de abolire a regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova pentru a călători liber în spaţiul comunitar.

Numiri. Demisii

Prin hotărîri de Guvern, au fost confirmaţi ori numiţi în funcţii mai mulţi viceminiştri:

• Natalia Gherman – al afacerilor externe şi integrării europene;
• Octavian Calmîc – al economiei;
• Victor Barbăneagră – al finanţelor;
• Oleg Efrim – al justiţiei;
• Boris Gherasim – al transporturilor şi infrastructurii drumurilor;
• Loretta Handrabura – viceministru al educaţiei;
• Sergiu Sainciuc – al muncii, protecţiei sociale şi familiei;
• Anatolie Zolotcov – al dezvoltării regionale şi construcţiilor;
• Dona Şcola – al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;
• Octavian Bodişteanu – al tineretului şi sportului (în locul lui Nicolae Andronachi);
• Rodion Bajureanu – al mediului (în locul lui Corneliu Mârza);
• Viorel Guţu – viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Executivul a numit în funcţii conducerea Secretariatului Guvernului:

• Victor Bodiu – Secretar general al Guvernului;
• Roman Cazan – secretar general-adjunct;
• Eduard Bănăruc – secretar general-adjunct.

Hotărîri

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

• privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti. Se propune reglementarea procedurii de realizare a dreptului persoanei fizice sau juridice la obţinerea unei compensaţii pentru încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil sau la executarea hotărîrii în termen rezonabil. Este vizată orice procedură: civilă, contencios administrativ, proces contravenţional sau penal. Aprecierea şi repararea prejudiciului (material, moral, costuri şi cheltuieli de judecată) se va face luînd în considerare doar încălcările comise din cauze ce nu pot fi imputate persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului. Repararea prejudiciului pentru încălcarea termenului rezonabil se face indiferent de vinovăţia instanţei de judecată, organului de urmărire penală sau a autorităţii competente să execute hotărîrea judecătorească, care a admis încălcarea termenului rezonabil. Persoana interesată va putea solicita constatarea încălcării termenului rezonabil în timpul procesului judiciar sau în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei procurorului de încetare a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire penală sau a actului judecătoresc de dispoziţie, pe parcursul procedurii de executare sau în termen de 6 luni de la încetarea procedurii de executare. Prin proiect se urmăreşte şi diminuarea sarcinii de cauze ale RM la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), prin instituirea mecanismului de examinare la nivel naţional a cererilor pe marginea cărora există deja o jurisprudenţă bine stabilită de către CEDO.
• pentru modificarea art.16 din Codul Audiovizualului. Conform modificărilor, radiodifuzorii vor fi obligaţi să ofere persoanelor vizate dreptul la replică în aceeaşi emisiune, în acelaşi interval de timp şi cu aceeaşi durată, în termen de 15 zile după primirea cererii întemeiate, iar dacă emisiunea care a răspîndit această informaţie apare mai rar decît o dată la 15 zile, răspunsul se difuzează în următoarea emisiune.
• privind modificarea şi completarea Legii cu privire la activitatea editorială. Proiectul prevede transmiterea funcţiilor Camerei Naţionale a Cărţii în competenţa Bibliotecii Naţionale, iar autorităţilor publice locale le vor fi puse în atribuţie sarcini de extindere a reţelei de difuzare a cărţii.

Şedinţe. Decizii

Atenţie continuă sferei produselor farmaceutice

Prim-ministrul a convocat o şedinţă cu participarea factorilor de decizie din cadrul autorităţilor publice şi a reprezentanţilor mai multor firme farmaceutice, în cadrul căreia s-a discutat implementarea Hotărîrii Guvernului privind Regulamentul cu privire la modul de aprobare şi înregistrare a preţurilor de producător la medicamente. Conform informaţiei prezentate, în Catalogul naţional de preţuri de producători la medicamente au fost incluse 3100 de denumiri de medicamente, iar din cele reevaluate diminuarea de preţ este de peste 39%. Diminuări de preţ cu 10 lei se constată la peste 64% din produsele farmaceutice reevaluate, de la 10 la 50 de lei – la aproape 30%, 50–100 lei – 5,8%, la peste 100 lei în cazul a peste 2,6%. Premierul Vlad Filat s-a arătat nemulţumit de faptul că în Catalogul naţional de preţuri de producători la medicamente nu au fost incluse toate denumirile de medicamente ce se comercializează pe piaţa autohtonă şi a mai afirmat că unii operatori de pe piaţa locală au majorat semnificativ în ultima perioada a anului 2010 importurile de produse farmaceutice, pentru a avea un argument privind menţinerea preţurilor. Ministerului Sănătăţii i s-a cerut să facă o amplă evaluare a stocurilor de medicamente de primă necesitate, iar CCCEC – a stocurilor de produse farmaceutice. De asemenea, a fost cerută evaluarea situaţiei farmaciilor din localităţile rurale şi a impactului implementării Hotărîrii de Guvern asupra acestora. Farmaciştii prezenţi la şedinţă au precizat că cei care s-au pregătit din timp de implementarea noilor reglementări nu se confruntă cu probleme, iar stocurile de produse farmaceutice, chiar dacă există, sînt destul de mici. Ei au propus ca preţurile la produsele farmaceutice incluse în Catalogul naţional să fie publicate şi în "Monitorul Oficial", propunerea fiind susţinută de Prim-ministru. În cadrul şedinţei, s-a mai convenit ca la fiecare 3 zile Premierul să primească informaţii referitor la situaţia de pe piaţa farmaceutică.

Îngrijorări privind creşterea preţurilor

Vlad Filat a convocat o şedinţă pentru examinarea situaţiei privind preţurile la servicii şi produse de primă necesitate, precum şi pentru stabilirea acţiunilor în vederea asigurării respectării legislaţiei şi a preţurilor reale. Ministrul Economiei a prezentat o informaţie detaliată privind evoluţia indicelui preţului de consum anual în Republica Moldova, care în anul 2010 a constituit 8,1%. Conform informaţiei, tendinţele respective sînt derivate din tendinţele pieţelor regionale şi internaţionale. Totuşi, vis-a-vis de metodologia de formare a preţurilor la produsele respective, elaborată de Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică există anumite rezerve. În acelaşi timp, continuă lucrul asupra elaborării soluţiilor privind diversificarea surselor de asigurare cu resurse energetice, iar în cel mai apropiat timp vor fi înaintate propuneri în acest sens. Cu referire la preţurile la produse alimentare şi mărfuri de larg consum, s-a decis ca acestea să fie în permanenţă monitorizate şi analizate în cadrul comitetelor naţionale pe categorii de produse. Prim-ministrul s-a arătat nemulţumit de activitatea organelor fiscale în contextul prevenirii şi combaterii ilegalităţilor fiscale în domeniu. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a primit indicaţia de a elabora, în colaborare cu alte instituţii ale statului, propuneri concrete privind acordarea asistenţei necesare şi compensaţiilor sociale populaţiei ţării în vederea atenuării consecinţelor majorării preţurilor la servicii şi produse.

Întrevedere cu deputaţi ai PCRM

Premierul Vlad Filat a avut o întrevedere cu un grup de deputaţi ai PCRM, care i-au înmînat un dosar care ce ar conţine viziuni, propuneri şi sugestii ale cetăţenilor Republicii Moldova vizavi de dezvoltarea în continuare a ţării şi soluţionarea unor probleme cu care se confruntă populaţia. Deputaţii comunişti au spus că speră că solicitările respective vor fi examinate, cu adoptarea deciziilor de rigoare, iar Prim-ministrul a menţionat că aceste propuneri şi sugestii vor fi examinate în modul corespunzător. Vlad Filat a mai menţionat că rămîne deschis în continuare propunerilor ce vor veni în adresa guvernării, inclusiv din partea opoziţiei, dacă acesta vor avea scopul soluţionării problemelor cu care se confruntă societatea.

Probleme în sfera construcţiilor

În cadrul unei şedinţe convocate la Guvern a fost discutată situaţia unui grup de cetăţeni protestatari, care susţin că ar fi victimele unei escrocherii imobiliare. Conform reprezentanţilor protestatarilor, circa 200 de persoane au încheiat contracte de investire în construcţia unor blocuri de locuit, însă compania de construcţii nu şi-a onorat obligaţiunile şi în prezent se află în proces de insolvabilitate. Conform informaţiilor deţinute de Premier, în situaţii similare se află peste 2000 de cetăţeni, care aşteaptă finalizarea a circa 200 de blocuri locative, situaţia fiind generată în anii 2005–2008.

Ulterior, a fost convocată o şedinţă cu participarea reprezentanţilor autorităţilor guvernamentale şi ai organelor de drept, în cadrul căreia au fost examinate chestiuni privind starea lucrurilor în domeniul construcţiilor de locuinţe, în special a construcţiilor nefinalizate. Conform informaţiilor deţinute, în Republica Moldova sînt 246 de blocuri de locuit în construcţie, dintre care la 71 de blocuri lucrările de construcţie au fost stopate. În legătură cu diverse probleme apărute în urma neonorării obligaţiunilor contractuale vizînd construcţia locuinţelor de către CCCEC au fost înregistrate 257 de adresări, pe 57 dintre acestea au fost pornite cauze penale, unele fiind deja pe rol în instanţă. Majoritatea contractelor care actualmente generează probleme, datează cu anii 2003–2005, cînd au fost eliberate şi circa 3000 de licenţe operatorilor în construcţie, dintre care o mare parte au demonstrat incapacitatea de a-şi onora obligaţiile contractuale, creînd premise pentru agravarea situaţiei în domeniu. Prim-ministrul a cerut ca situaţia să fie examinată sub aspectul asigurării legalităţii şi sub aspect economic, prin identificarea unor soluţii eficiente pentru ajutorarea persoanelor care au avut de păgubit. Totodată, instituţiile de drept şi cele abilitate cu funcţii de control şi anchetă au primit indicaţia de a investiga minuţios cazurile de încălcare a legii în domeniul construcţiilor, analizînd situaţia în ansamblu şi să elaboreze propuneri privind perfecţionarea cadrului normativ pentru prevenirea şi contracararea ilegalităţilor în domeniu.

Preşedinţie

Decrete

Preşedintele interimar a emis ?ecretul privind numirea unor membri ai Comisiei centrale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate. În componenţa Comisiei au fost desemnaţi:

• Sergiu Lipcean;
• Alexandru Lîsîi;
• Vadim Enicov.

Şedinţe. Decizii

Totalizarea activităţii Procuraturii

Participînd la şedinţa de totalizare a activităţii procuraturii în anul 2010, Preşedintele Parlamentului a ţinut un discurs, în cuprinsul căruia s-a referit la un şir de probleme vizînd:

• reforma sistemului Procuraturii;
• măsurile menite să asigure respectarea drepturilor constituţionale ale cetăţenilor;
• prevenirea şi combaterea corupţiei din propriile rînduri.

Întrevedere cu reprezentanţii Congresului Autorităţilor Locale din Moldova

Preşedinte interimar al Republicii Moldova a avut o întrevedere cu reprezentanţii Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), în cadrul căreia au fost abordate chestiuni privind consolidarea autonomiei locale şi descentralizarea puterii. Congresul Autorităţilor Locale din Moldova are ca membri peste 400 de autorităţi publice locale de nivelul 1 şi 2, fiind o structură neafiliată politic, care doreşte un dialog cu alianţa de guvernare în vederea elaborării unui mecanism eficient de colaborare între administraţia publică locală şi autorităţile centrale. Marian Lupu şi-a exprimat convingerea că discuţiile la nivel de experţi vor demara în timpul apropiat, astfel încît să se aplice experienţa Uniunii Europene în domeniul autoguvernării locale. Autorităţile centrale se vor include activ în procesul de descentralizare a puterii, luînd la bază mecanisme eficiente şi consultări cu administraţia publică locală, a declarat Preşedintele interimar.

Politici economice

Sistemul bancar

În pofida distorsiunilor de pe pieţele financiare şi bancare internaţionale şi regionale, sistemul bancar din Republica Moldova pe parcursul anului 2010 a înregistrat tendinţe pozitive de dezvoltare. Capitalul de gradul I, indicatorul financiar determinant al solvabilităţii băncilor şi al nivelului de consolidare a acestora la sfîrşit de an constituia cca 6,76 miliarde lei sau în creştere cu peste 5% faţă de sfrîrşitul anului 2009. Dinamica în cauza, în raport cu descreşterea consemnată în anul 2009 cu 2,8%, confirmă creşterea din sistem şi depăşirea crizei. Cota investiţiilor străine în capitalul băncilor a constituit 77%, fiind cu 0.6 p.p. mai mică în comparaţie cu sfîrşitul anului 2009, ca urmare a majorării capitalului social din contul investiţiilor acţionarilor rezidenţi. Media suficienţei capitalului ponderat la risc pe sistem e situată în continuare la un nivel înalt, constituind peste 30% (nivelul minim necesar fiind de 12%). Reducerea acestuia cu 2 p.p. faţă de sfîrşitul anului 2009 vădeşte o avansare a băncilor în valorificarea potenţialului lor de efectuare a operaţiunilor de credit, fără a-şi periclita siguranţa financiară. Activele totale, un indicator ce indică dezvoltarea extensivă a sistemului bancar, la sfîrşitul lui 2010 au totalizat cca 42,303 miliarde lei (peste 3,5 miliarde USD – Figura 1), fiind în creştere faţă de sfîrşitul anului 2009 cu ca 6%. Pe parcursul lui 2010 s-a îmbunătăţit, de asemenea, calitatea portofoliului de credite, astfel ponderea creditelor nefavorabile (dubioase si compromise) în totalul creditelor s-a redus cu 3.1 p.p. faţă de finele anului 2009, constituind 13,3% la sfîrşit de an. Rentabilitatea activelor (ROA) şi rentabilitatea capitalului acţionar (ROE) au constituit respectiv 0,5% şi 3% faţă de valorile negative (-0,5%) şi (-2.5%) consemnate în anul 2009.

Figura 1. Ponderea activelor din sistemul bancar in PIB în %, date estimative 2010

Sursa: BNM

Comerţul intern

Vînzările pe intern sînt în creştere, fapt confirmat şi prin creşterea consumului…

Datele BNS arată că în anul 2010 unităţile comerciale de toate formele de proprietate au comercializat populaţiei mărfuri de consum în valoare de 25,1 miliarde lei (aproape 2 miliarde USD), înregistrînd în termeni reali o creştere de cca 9% faţă de anul 2009. Această creştere a fost determinată în mare pate de majorarea vînzărilor de mărfuri nealimentare (cu peste 11%) şi produse alimentare (cu cca 4%). Creşterea volumului de vînzări cu amănuntul s-a înregistrat la unităţile comerciale cu formă de proprietate mixtă, cu participarea capitalului străin (ca cca 10%), privată (cu peste 9%) şi publică (cu puţin peste 5%). În acelaşi timp, s-au redus (cu cca -12%) volumele de vînzări la unităţile comerciale cu formă de proprietate mixtă, adică în cele cu proprietate publică şi privată. Această situaţie a determinat modificarea ponderii sectoarelor în totalul vînzărilor cu amănuntul.

Figura 2. Structura vînzărilor cu amănuntul la unităţile comerciale cu diferite forme de proprietate în %, 2010

Sursa: BNS, www.statistica.md

Ponderi semnificative în totalul valoric al vînzărilor de mărfuri cu amănuntul revin municipiilor Chişinău – peste 58% şi Bălţi – cca 8%, UTA Gagauzia – aproape 3%, urmată de raioanele Cahul, Orhei, Edineţ, Drochia, Ungheni şi Soroca. Totodată, în 2010 unităţile oficial înregistrate au acordat populaţiei servicii cu plată în sumă de 14,2 miliarde lei, marcînd în condiţii comparabile de preţuri, o creştere de peste 5% faţă de anul 2009. Agenţii economici cu formă de proprietate mixtă (publică+privată), mixtă (cu participarea capitalului străin) şi privată au sporit volumele de servicii cu plată prestate populaţiei respectiv cu peste 23%, 9% şi 4%. Totodată, la agenţii economici din sectorul public s-a înregistrat o diminuare a volumului de servicii prestate (-0,3%).

Sectorul agricol

Creşterile din agricultură pe fundalul unui sector extensiv şi rudimentar…

Potrivit estimărilor preliminare ale aceluiaşi BNS, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile şi formă de proprietate în anul 2010 a constituit în preţuri curente 19,72 miliarde lei, înregistrînd o creştere de cca 8% faţă de anul 2009. Creşterea din sectorul agricol a fost determinată atît de producţia animalieră cu cca 14%, cît şi a producţiei vegetale cu peste 5%. În 2010 ponderea producţiei vegetale în totalul producţiei agricole a constituit 66% (în anul 2009 – 68%), iar producţiei animale i-a revenit 34% (în anul 2009 – 32%). Creşterea producţiei vegetale în anul 2010 faţă de anul precedent a fost generată atît de majorarea suprafeţelor însămînţate, cît şi de creşterea roadei medii a principalelor culturi agricole. Spre exemplu, producţia medie la un hectar a sfeclei de zahăr s-a majorat cu 84%, a soiei – cu 70%, porumbului – cu 22%, floarei soarelui – cu 20%, grîului – cu 9%, legumelor – cu 4%. Majorarea şeptelului mediu anual de vite şi porcine în gospodăriile de toate categoriile, de asemenea creşterea efectivului de păsări au generat sporirea producţiei principalelor produse animaliere şi producţiei animale în total. Situaţia în profil pe categorii de gospodării indică, că 32% din volumul producţiei globale agricole revin întreprinderilor agricole, 19% – gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), 49% – gospodăriilor populaţiei. Ponderea înaltă a gospodăriilor populaţiei în producţia agricolă este determinată în special de cota importantă a producţiei animale în aceste gospodării (cca 80% din totalul producţiei zootehnice pe ţară).

Industria

Sectorul industrial la fel atestă creştere…

În 2010, faţă de 2009, sectorul industrial de asemenea a înregistrat creştere, aceasta fiind de 7%. Astfel că întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producţie în valoare de cca 27,1 miliarde lei în preţuri curente. Creşterea volumului producţiei industriale a fost determinată de majorarea volumului de producţie în industria prelucrătoare cu 8%, în cea extractivă – cu cca 6%, în sectorul energetic – cu 1%. Creşteri substanţiale s-au înregistrat la întreprinderile cu următoarele activităţi: fabricarea zahărului – de 2,5 ori (deţinînd ponderea de 3,3%); fabricarea produselor de tutun – cu peste 30% (deţinînd ponderea de 2,6%); fabricarea vinului – cu 6% (deţinînd ponderea de 7,5%); fabricarea produselor lactate – cu peste 9%; fabricarea băuturilor alcoolice distilate – cu 11% etc. În acelaşi timp, a avut loc reducerea volumului de producţie la întreprinderile cu următoarele activităţi: fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale – cu cca 14%; fabricarea produselor finite din metal, exclusiv producţia de maşini şi utilaje – cu 19%; fabricarea de articole din cauciuc şi din material plastic – cu cca 7%; prelucrarea lemnului şi fabricarea articolelor din lemn – cu peste 21% etc.

Transnistria

Miroslav Lajčák a fost desemnat reprezentant special al UE în Moldova

La 24 ianuarie 2011 şeful Delegaţiei UE în RM, Dirk Schuebel, a anunţat că UE a desemnat un nou reprezentant în Republica Moldova, care se va preocupa de reglementarea transnistreană. Declaraţia dlui Dirk Schuebel a fost dată publicităţii de Agenţia INFOTAG: "Potrivit Acordului de la Lisabona, a fost format Serviciul European pentru Acţiune Externă. În locul domnului Kalman Mizsei UE va fi reprezentată în calitate de observator în formatul de negocieri 5+2 de către domnul Lajčák, fostul ministru al afacerilor externe al Slovaciei". Aceeaşi Agenţiei INFOTAG a publicat CV-ul lui Miroslav Lajčák, "cetăţean slovac, catolic, născut pe 6 martie 1963 la Poprad (Cehoslovacia)A absolvit facultatea de drept a Universităţii Comenius (Bratislava), a studiat dreptul internaţional la Moscova, a învăţat la Centrul European "George Marshall" din Garmisch-Partenkirchen (Germania). Din 1988 activează în diplomaţia Cehoslovaciei, apoi a Slovaciei. În 1991–1993 a lucrat la ambasadele cehoslovace şi slovace de la Moscova, apoi a lucrat în aparatul central al MAE al Slovaciei. În 1994–1998 a fost ambasador în Japonia. Cunoaşte limbile rusă, engleză, germană, bulgară şi sârbo-croată. În 2001–2005 Lajčák a fost ambasador al Slovaciei în Iugoslavia (din 2003 în Serbia şi Muntenegru) şi prin cumul ambasador în Albania şi Macedonia (cu reşedinţa la Belgrad). Din decembrie 2005 până în mai 2006 Lajčák a fost reprezentantul special al Înaltului reprezentant al UE Javier Solana în problema pregătirii şi desfăşurării referendumului pentru independenţa Muntenegrului. Aici Lajčák a jucat un rol important în asigurarea pe linia diplomaţiei europene a secesiunii Muntenegrului din statul Serbia şi Muntenegru. La 1 iulie 2007 Miroslav Lajčák a ocupat funcţia de Înaltul reprezentant al comunităţii internaţionale şi Reprezentant special al UE în Bosnia şi Herţegovina. În 2009–2010 Lajčák a fost ministru al afacerilor externe al Slovaciei. În decembrie 2010 a fost numit director de ţară în Rusia, vecinii din Est şi Balcanii de Vest în departamentul de politică externă al UE (Managing Director for Russia, Eastern Neighborhood and the Western Balkans in the EU’s External Action Service)".

Următoarea rundă de consultări privind reglementarea transnistreană

Următoarea rundă de consultări în reglementarea transnistreană în format "5+2" va avea loc în perioada 14–15 februarie 2011, la Viena. Trei dintre participanţii la consultări vor debuta în noua lor postură. Este vorba despre noul vicepremier pentru reintegrarea al Republicii Moldova Moldovei, Eugen Carpov, care îl va înlocui pe ex-vicepremierul moldovean, Victor Osipov; noul reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Giedrius Cekuolis, care reprezintă preşedinţia lituaniană a OSCE, în locul reprezentantului Kazahstanului; şi reprezentantul special al UE, fostul ministru de externe al Slovaciei, Miroslav Lajkac, numit participant la negocieri din partea UE în locul lui Kalman Mizsei. Acum patru luni, la 1 octombrie 2010, şi Ucraina a numit un nou reprezentant special la negocieri, Igor Harcenko, acesta însă a debutat în noiembrie 2010 la consultările în format "5+2" de la Kiev. Rusia a numit un nou reprezentant special în procesul reglementării transnistrene, Serghei Gubarev, în mai 2010. În vederea pregătirii întîlnirii de la Viena reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Giedrius Cekuolis, a efectuat la 19 ianuarie o vizită la Tiraspol, unde s-a întîlnit cu conducerea Transnistriei. La întrevederea cu şeful diplomaţiei de la Tiraspol, Vladimir Yastrebceak, Giedrius Cekuolis a declarat că preşedinţia Lituaniei în OSCE intenţionează să joace un rol activ în normalizarea relaţiilor dintre Tiraspol şi Chişinău, printre obiectivele imediate ale preşedinţiei lituaniene fiind reluarea consultărilor în formatul "5+2" la nivel oficial, consolidarea activităţii grupurilor de experţi ai Moldovei şi Transnistriei. Vladimir Yastrebceak a reiterat poziţia Tiraspolului referitor la posibilitatea reluării activităţii oficiale a formatului "5+2", care constă în faptul că "orice probleme legate de această temă necesită o activitate şi o pregătire minuţioasă împreună cu toţi partenerii internaţionali, cu ţările garante Rusia şi Ucraina". La Chişinău, Giedrius Cekuolis a avut o întrevederea cu Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, care a menţionat că "diplomaţia moldovenească va purta un dialog activ cu partenerii externi în vederea avansării procesului de reglementare şi valorificării iniţiativelor politice majore lansate în anul 2010". Cei doi oficiali au căzut de acord în privinţa necesităţii relansării necondiţionate a negocierilor oficiale în format "5+2". Giedrius Cekuolis a subliniat că pe agenda discuţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol ar trebuie să aibă prioritate probleme legate de libera circulaţiei a persoanelor şi mărfurilor între cele două maluri ale Nistrului. La rîndul lui, ministrul Leancă a confirmat disponibilitatea Guvernului Moldovei de a promova în continuare măsurile de consolidare a încrederii, menite să creeze o atmosferă favorabilă în procesul de reglementarea a conflictului.

Rusia şi Ucraina pledează pentru integritatea teritorială a Moldovei, dar…

Ambasadorului Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Valerii Kuzimin, a oferit la 24 ianuarie 2011 un interviu Agenţiei Info-Prim Neo în care a menţionat că ţara sa susţine integritatea teritorială a Republicii Moldova şi pledează pentru soluţionarea problemei transnistrene prin intermediul oferirii Transnistriei unui statut garantat. Potrivit lui Kuzimin, integritatea teritorială nu înseamnă automat şi caracterul unitar al statului, existînd modele de state federative şi chiar confederative. El a mai menţionat că în procesul de reglementare se va schimba şi formatul implicării internaţionale în acest proces. Actuala misiune militară mixtă va fi substituită de o misiune civilă, multinaţională, de pacificare. Dar acest aspect va interveni abia în faza finală a procesului şi nicidecum nu reprezintă o premisă de început. Ambasadorul Kuzimin a condamnat exacerbarea fobiilor legate de prezenţa militară rusă în Transnsitria, subliniind că desfăşurarea bazelor militare americane în România şi Bulgaria influenţează mult mai mult instabilitatea politică din regiune. În aceeaşi ordine de idei, la 28 ianuarie 2011, Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Constantin Grişcenco, a declarat că soluţionarea paşnică a problemei transnistrene răspunde intereselor naţionale ale ţării sale. Această poziţie este clară, fermă şi echilibrată. Conflictul urmează a fi soluţionat respectînd integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova, iar Transnsitria trebuie să obţină un statut juridic special în cadrul Republicii Moldova.

Reprezentanţii Rusiei şi Ucrainei au vizitat depozitul de muniţii de la Colbasna

La 26 ianuarie 2011, reprezentaţii speciali ai Rusiei şi Ucrainei în reglementarea conflictului transnistrean, Serghei Gubarev şi Igor Harcenko, însoţiţi de liderul transnistrean, Igor Smirnov, au vizitat depozitul de arme din Colbasna, situat în stînga Nistrului. Inspectorii s-au arătat mulţumiţi de starea muniţiilor din depozit, declarînd că "stocarea acestora nu prezintă nici un pericol… deşi, suprafaţa de protecţie a unora a expirat şi ele trebuiesc transportate în locuri speciale pentru reciclare". Pe de altă parte, Igor Smirnov a declarat că aflarea muniţiilor pe teritoriul transnistrean este o garanţie împotriva agresiunii Moldovei, din cauză că "atitudinea Chişinăului faţă de cetăţenii transnistreni, care nu au trăit niciodată în Moldova şi nu au planuri de a face acest lucru nu s-a îmbunătăţit".

Sovietul suprem al Transnistriei şi-a început activitatea

La 19 ianuarie 2011, la Tiraspol, şi-a început activitatea Sovietul suprem de legislatura a V-a al Transnistriei, ales pe 12 decembrie 2010. Preşedinte al forului legislativ transnistrean a fost ales Anatolii Kaminskii, deputat din partea partidului "Obnovlenie", care dispune de 28 de mandate din 43. Vicepreşedinţi ai Sovietului suprem au fost aleşi – Mihail Burla, care va deţine şi funcţia de preşedinte al comisiei parlamentare pentru politică economică, buget şi finanţe; şi Serghei Ceban, care va deţine şi funcţia de preşedinte al comisiei pentru sănătate, protecţie socială. În total, Sovietul suprem va avea 7 comisii pentru:

• dezvoltarea businessului mic şi mijlociu şi a industriei – Victor Guzun;
• construcţii de stat, administraţie locală, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, securitate şi apărare – Galina Antiufeeva;
• complexul agroindustrial şi transport – Efim Covali;
• asociaţii obşteşti, politica de tineret, sport, şi mass-media – Veaceslav Tobuh;
• învăţămînt, ştiinţă şi cultură – Vladimir Bodnari;
• politică externă – Dmitri Soin;
• imunităţi, regulament şi etica deputaţilor – Grigore Diacenco.

În activitatea sa, Sovietul suprem se va axa pe soluţionarea problemelor sociale. Una din probleme este statutul limbilor ucraineană şi moldovenească, care sînt declarate drept limbi oficiale, însă potrivit preşedintelui comisiei pentru învăţămînt, ştiinţă şi cultură – Vladimir Bodnari, au acest statut doar pe hîrtie. Bondari susţine că există probleme imense pentru obţinerea educaţiei în limba moldovenească, doar Rusia şi Ucraina oferă suport substanţial în acest sens, iar din partea Republicii Moldova şi României nimeni nu acordă nici un suport. În pofida acestui fapt, că moldovenii cunosc şi comunică în limbile rusă şi ucraineană, în educaţie toţi urmează a fi egali". Printre priorităţile în domeniul politicii externe, preşedintele legislativului transnistrean Kaminskii a evidenţiat eforturile pentru recunoaşterea independenţei Transnsitriei şi "consolidarea activităţii de cooperare cu comitetele Dumei de Stat a Rusiei, precum şi lucru pe linia cooperării între parlamentarii transnistreni şi cei ruşi".

Proiectul modificării constituţiei Transnistriei a fost dat publicităţii

La 28 ianuarie 2011, Sovietul suprem al Transnistriei a dat publicităţii proiectul modificării constituţiei pentru a fi consultat şi discutat de opinia publică. Preşedintele Sovietului suprem, Anatolii Kaminskii, a declarat că proiectul a fost elaborat de o comisie constituţională, în cadrul căreia din decembrie 2009 au activat reprezentanţii instituţiilor puterii legislative, executive şi judecătoreşti. Principalele probleme constituţionale supuse revizuirii au fost coordonate cu reprezentanţii celor trei puteri, la bază fiind puse principiile checks and balances. De asemenea, s-a subliniat că proiectul a fost elaborat în cadrul iniţiativei de armonizare a legislaţiei Transnistriei cu cea a Rusiei. În acest sens, se preconizează introducerea funcţiei de prim-ministru, care va coordona activitatea guvernului (în prezent Transnistria are un sistem prezidenţial pur, preşedintele fiind şeful executivului), urmează a fi micşorat numărul deputaţilor în forul legislativ, aceştia activînd permanent. Proiectul prevede modificarea procedurilor de numire a judecătorilor, care se va face după modelul rusesc – judecătorii vor fi numiţi de Sovietul suprem, la propunerea preşedintelui. Censul de vîrstă pentru judecători va fi mărit de la 65 la 70 de ani. Va fi modificată şi procedura de numire a conducătorilor administraţiei locale din oraşe şi raioane, care vor fi numiţi de prim-ministru după consultările cu sovietele locale, se presupune că acest mecanism de numire va consolida responsabilitate celor numiţi. Proiectul de modificare a constituţiei transnistrene va fi examinat în prima lectură la 9 martie 2011, iar adoptarea lui finală se preconizează pentru toamna anului curent. O parte a noilor norme constituţionale vor intra în vigoare în anul curent, iar cele referitoare la formarea guvernului din 2012, după alegerile prezidenţiale preconizate pentru decembrie 2011.

Relaţii externe

Integrare europeană

Republica Moldova primeşte Planul de Acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize

La 24 ianuarie 2011, Comisarul European pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, aflată într-o vizită de lucru la Chişinău, a înmînat Guvernului Republicii Moldova Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Moldova este cea de-a doua ţară din cadrul Parteneriatului Estic, după Ucraina, care beneficiază de un asemenea document. În una din alocuţiunile saleEN, oficialul european a accentuat că procesul de liberalizare a regimului de vize este unul dificil şi presupune reforme structurale costisitoare şi dureroase. Totodată, Cecilia Malmström a menţionat şi despre faptul că mai multe state ale UE se opun deschiderii frontierelor UE după ce s-au confruntat cu un val de emigranţi din statele balcanice care au primit regimuri liberalizate de vize în 2009. Ca urmare, progresul în liberalizarea regimului de vize va depinde exclusiv de realizările ţării partener în implementarea condiţiilor expuse în planul de acţiuni. Comisarul european a asigurat partenerii moldoveni că Comisia va oferi atît suport financiar, cît şi expertiza necesară pentru realizarea agendei de reforme.

Spre deosebire de foile de parcurs privind liberalizarea regimului de vize oferite statelor balcanice, planurile de acţiuni pe care le-au primit Republica Moldova şi Ucraina sunt structurate în două componente de bază: 1) armonizarea cadrului legislativ în domeniul justiţiei şi afacerilor interne la normele şi standardele UE; 2) implementarea acţiunilor necesare îndeplinirii condiţiilor UE pentru stabilirea unui regim de călătorie fără vize în UE pentru cetăţenii Republicii Moldova. Trecerea la implementarea acţiunilor din cea de-a doua componentă va fi precedată de o evaluare minuţioasă a gradului şi calităţii de implementare a măsurilor incluse în prima componentă a planului de acţiuni, efectuată de Comisia Europeană şi Consiliul European. Înainte de aprobarea deciziei de iniţiere a componentei secunde, Comisia va lua în considerare şi evoluţiile privind rata de refuz a vizelor, numărul de cetăţeni moldoveni repatriaţi din UE, numărul de cetăţeni moldoveni aflaţi ilegal pe teritoriul UE etc.

Cecilia Malmström a evitat să specifice un termen pentru finalizarea procesului de liberalizare a vizelor, în timp ce autorităţile de la Chişinău şi-au propus drept ţintă pentru obţinerea regimului liberalizat de vize sfîrşitul anului 2012.

Un nou reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova

Fostul ministru de Externe al Slovaciei, Miroslav LajčákEN a fost desemnat noul reprezentant special al UE în Republica Moldova, în schimbul lui Kalman Mizsei, mandatul căruia a expirat la 31 august 2010. Miroslav Lajčák va reprezenta Uniunea Europeană în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, în formatul 5+2.

Cooperarea bilaterală

Republica Moldova – Rusia

După ce Parlamentul a votat componenţa Guvernului şi programul de activitate al Guvernului pentru următorii patru ani, ambasadorul rus la Chişinău, Valeri Kuzimin, a avut mai multe întrevederi cu liderii Partidului Liberal Democrat din Moldova, Partidului Democrat di Moldova şi Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Potrivit comunicatului de presăRU difuzat de Ambasada Federaţiei Ruse la Chişinău, în timpul discuţiilor s-a pus accentul pe dinamizarea relaţiilor bilaterale moldo-ruse care să corespundă obiectivelor noului Guvern, dar şi a opoziţiei parlamentare, de stabilire a unui parteneriat strategii, bazat pe principii pragmatice şi reciproc avantajoase cu Federaţia Rusă.

Republica Moldova – România

Pe 20 ianuarie 2011, preşedintele României, Traian Băsescu a organizat adunarea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, la care a făcut o trecere în revistă a activităţii diplomatice a României în anul 2010 şi a trasat obiectivele politicii externe româneşti pentru anul 2011. Referindu-se la Republica Moldova, preşedintele român a apreciat pozitiv dinamizarea, extinderea şi aprofundarea relaţiilor moldo-româneşti care s-a produs în anul 2010. România va continua şi în 2011 politica de solidaritate şi sprijin pentru Republica Moldova, în particular însistînd la nivel european "pe includerea Republicii Moldova în grupul ţărilor balcanice în cadrul procesului de aderare la UE" şi oferirea unei perspective clare de integrare europeană.

Republica Moldova – Ucraina

Relaţiile politice dintre Ucraina şi Republica Moldova continuă să stagneze după ce au trecut printr-o nouă încercarea serioasă în noiembrie 2010, cînd Ucraina unilateral a schimbat stîlpii de la frontiera moldo-ucraineană. Totuşi, se pare că dialogul economicRU este mai puţin afectat de problemele politice. Pe 28 ianuarie, reprezentanţii ministerelor economiei din ambele ţări s-au întîlnit la Kiev pentru a negocia unele prevederi din proiectul Acordului privind zona de comerţ liber în CSI. În urma negocierilor, părţile au convenit să reducă numărul de excepţii din regimul de comerţ liber. Astfel, va fi retras din grupul de excepţii – spirtul etilic, cogniac-ul şi vodka, ceea ce va permite exportul fără TVA în ambele state a produselor respective. Totodată, partea ucraineană a acceptat retragerea din grupul de excepţii a pieilor de animale şi a resturilor de metale feroase şi neferoase, cu păstrarea taxării pentru exportul de resturi de metale feroase şi neferoase.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Pe 24–28 ianuarie 2011, la Strasbourg s-a desfăşurat sesiunea ordinară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la care, printre alte subiecte de pe agenda sesiunii, a fost audiat raportul despre alegerile parlamentare din MoldovaEN din 28 noiembrie 2010 şi raportul privind implementarea deciziilor Curţii Europene pentru Drepturile OmuluiEN (CEDO).

Cu referire la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie, grupul de observatori din partea Consiliului Europei a constatat că acestea s-au conformat majorităţii angajamentelor OSCE şi Consiliului Europei; alegerile s-au desfăşurat într-un mod transparent şi imparţial, iar diversitatea candidaţilor a oferit o alegere veritabilă. În scopul consolidării încrederii cetăţenilor în procesele democratice din Moldova, raportorii APCE au venit cu următoarele recomandări pentru Republica Moldova:

• fortificarea de către noul Parlament a cooperării cu Comitetul de Monitorizare al APCE pentru a continua îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor democratice în Moldova şi reformele riguroase.
• fără a aştepta următoarele alegeri naţionale, liderii forţelor politice trebuie să se angajeze într-un dialog constructiv şi responsabil privind sistemul politic al statului, pentru a găsi un consens cît mai larg asupra posibilelor amendamente ale constituţiei. PACE îşi doreşte să participe la acest proces.
• implementarea recomandărilor făcute de către Comisia de la Veneţia la 4 iunie 2010, în strînsă cooperare cu Comisia de la Veneţia şi în baza unui consens larg dintre principale partide politice.

În cadrul raportului APCE privind implementarea deciziilor CEDO, Adunarea constată, printre altele că, în Republica Moldova continuă să se înregistreze deficienţe majore sistemice care subminează statul de drept şi generează numeroase cazuri împotriva Moldovei la CEDO. Aceste deficienţe sunt legate de:

• fenomenul maltratării de către forţele de ordine şi lipsa unor investigaţiei efective a acestor cazuri
• fenomenul detenţiei ilegale şi durata excesivă de detenţie în izolatoarele de detenţie provizorie
• ne-executarea deciziilor juridice domestice
• condiţiile proaste de detenţie în izolatoarele de detenţie provizorie şi în închisori.

APCE cheamă Moldova să ia măsuri prompte pentru asigurarea executării deciziilor judecătoreşti finale, în special a celor legate de alocarea locuinţelor sociale (ex. cazul Olaru şi alţii c. Moldovei), să consolideze eforturi de prevenire a cazurilor de maltratare în custodia politiei şi să asigure investigarea efectivă a cazurilor de abuz din partea forţelor de ordine. De asemenea, Moldova trebuie să ia măsuri suplimentare pentru îmbunătăţirea condiţiile de detenţie şi pentru excluderea lacunelor procedurale privind arestul şi detenţia în instituţiile de detenţie provizorie. Este important, ca Moldova să introducă o remediere domestică efectivă în raport cu decizia Olaru şi alţii c. Moldovei.

Studii, analize, comentarii

Rezultatele alegerilor din Găgăuzia şi situaţia post-electorală
Igor Boţan

Compararea rezultatelor recente ale alegerilor pentru funcţia de Guvernator al Găgăuziei este importantă pentru a înţelege evoluţia peisajului politic din autonomie, întrucît, în ultimii cinci ani, în regiune au fost constituite mişcări civice în susţinerea anumitor lideri şi curente politice, care intră în competiţie cu partidele politice de nivel naţional

»»»