versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern

Alianţă debusolată, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

Evenimente de importanţă sporită

Discuţii despre salarizarea exagerată a "managerilor publici"

În cadrul şedinţei Parlamentului din 17 februarie a fost aprobat bugetul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) pe anul 2011. Bugetul aprobat al ANRE va constitui peste 18917 mii lei, cea mai mare parte a acestuia reprezentînd salarizarea angajaţilor. În timpul dezbaterilor parlamentare, Victor Parlicov, Directorul Consiliului de administrare al ANRE a anunţat că obţine la locul său de muncă venituri lunare de peste 44 mii lei (fără a preciza şi veniturile celorlalţi 4 directori ai ANRE, care deţin funcţii similare şi ar fi remuneraţi similar). Declaraţiile lui Parlicov au generat discuţii controversate în Parlament, iar ulterior şi la nivel guvernamental, în mass-media, în cadrul grupurilor profesionale şi sociale. Problema remunerării conducătorilor de agenţii, instituţii şi întreprinderi monopoliste de stat a fost abordată din punct de vedere al necesităţii respectării criteriilor profesionalismului, depolitizării numirilor şi al asigurării transparenţei concursurilor de angajare, iar factori guvernamentali de prim rang au menţionat existenţa deficienţelor în domeniu şi au invocat necesitatea modificării legislaţiei, a plafonării veniturilor "managerilor publici".

Declaraţiile de venituri şi averi ale demnitarilor

Deputatul PLDM Iurie Ţap a cerut Comisiei centrale de control al declaraţiilor cu privire la averi şi venituri ale demnitarilor să dea pubilictăţii lista persoanelor care nu au depus declaraţiile în termen (pînă la 31 ianuarie 2011). Iurie Ţap a mai cerut să fie asigurată aplicarea legislaţiei în domeniu, pentru a asigura executarea normelor legale menite să prevină şi combată corupţie, precum şi îmbogăţirea fîără justă cauză a funcţionarilor (demnitarilor) publici.

Numiri. Demisii

Au fost operate modificări în componenţa unor comisii parlamentare:

• Chiril Lucinschi (PLDM) este ales preşedinte al Comisiei cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media;
• Pleşca Nae-Simion (PLDM) este ales vicepreşedinte al Comisiei mediu şi schimbări climatice;
• Stella Jantuan (PDM) este aleasă vicepreşedinte a Comisiei pentru drepturile omului şi relaţii interetnice.

Parlamentul a numit 3 membri în Comisia centrală de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate:

• Oxana Domenti – PCRM;
• Veaceslav Ioniţă – PLDM;
• Vadim Cojocaru – PL.

Acte legislative

Legea cu privire la modificarea articolului 53 al Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne. Din textul Legii au fost excluse prevederile care stipulau că persoanelor care au fost reîncadrate şi cărora li s-a prelungit peste limita de vîrstă stabilită de legislaţie termenul de aflare în serviciu militar sau special pensia li se plăteşte doar în mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite, iar persoanelor care nu au atins limita de vîrstă de aflare în serviciu militar prin contract şi au fost reîncadrate în serviciul militar sau special plata pensiilor se sistează din ziua reîncadrării.. Normele restrictive respective au fost introduse printr-o lege aprobată încă în anul 2008, dar în anul 2009 Curtea Constituţională le-a declarat ca fiind în contradicţie cu Legea Supremă.

Legea pentru modificarea Codului contravenţional al Republicii Moldova. Modificările atribuie în competenţa Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare examinarea contravenţiilor din domeniul asigurărilor.

Legi de ratificare a unor acte internaţionale:

• Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Estonia privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor;
• Convenţia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state;
• Statutul Agenţiei Internaţionale pentru Surse Energetice Regenerabile (IRENA);
• Protocolul adiţional la Convenţia privind drepturile omului şi biomedicina vizînd testările genetice în scopuri medicale.

Control parlamentar. Declaraţii

Întrebări. Interpelări

• Deputatul Valeriu Guma (PDM) a solicitat Guvernului informaţii privind respectarea de către persoanele juridice a restricţiilor privind fumatul în locurile publice şi sancţiunile aplicate. Conform deputatului Guma, legea nu funcţionează, practic, integral.
• Deputatul Sergiu Stati (PCRM) a solicitat Ministerului de Externe să prezinte informaţii referitor la situaţia privind delimitarea frontierei cu Ucraina, inclusiv situaţia în Palanca, Giurgiuleşti şi Novodnestrovsk.
• Deputatul Valeriu Munteanu (PL) a solicitat de la ministrul sănătăţii informaţii şi explicaţii pe marginea datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) conform cărora Republica Moldova se situează pe locul întîi în lume din punct de vedere al volumului alcoolului consumat anual pe cap de locuitor. Conform lui Munteanu, la nivelul Republicii Moldova nu există date oficiale în acest sens şi apr dubii referitor la datele statistice pe care s-a bazat OMS.
• Deputatul Valentina Stratan (PDM) a solicitat ministrului sănătăţii şi Agenţiei Achiziţii Publice informaţii privind perturbarea activităţii instituţiilor medicale dinc cauza că procesul de achiziţii publice este reglementat de un număr foarte mare de acte şi devine tot mai birocratizat şi complicat.
• Deputatul Serghei Sîrbu (PCRM) solicită Guvernului informaţii despre măsurile întreprinse în vederea executării Hotărîrii Curţii Constituţionale, prin care a fost declarat neconstituţional Decretul de condamnare a regimului totalitar comunist şi despre măsurile întreprinse de Guvern în vederea eliminării pietrei comemorative din Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Declaraţii

Deputatul Ala Mironic (PCRM) a dat citire unei declaraţii din partea Consiliului Uniunii Veteranilor din republica Moldova, prin care se exprimă îngrijorarea în legătură cu degradarea situaţiei social-economice a cetăţenilor de vîrstă pensionară.

Guvern

Evenimente de importanţă sporită

Situaţia S.A. "Moldtelecom"

Începînd cu 1 martie 2011, S.A. "Moldtelecom", operatorul naţional de telecomunicaţii, urma să pună în aplicare noi tarife pentru abonamentele şi serviciile de telefonie fixă, acestea fiind anunţate ca "rebalansate", în conformitate cu planuri şi angajamente mai vechi ale autorităţilor Moldovei în faţa partenerilor internaţionali. Managementul S.A. "Moldtelecom" a motivat modificarea tarifelor prin necesităţi economice, în situaţia cînd costurile de întreţinere a liniilor telefonice interne sînt acoperite de preţurile exagerate le telefonia internaţională. Primul-ministru Vlad Filat a apreciat schimbările operate drept majorare nejustificată a tarifelor la serviciile de telefonie fixă, ceea ce provoacă nemulţumirea populaţiei, pe fundalul altor majorări de preţuri. Premierul a cerut stoparea acţiunilor arbitrare de revedere a tarifelor la serviciile de telefonie fixă. Pentru executarea dispoziţiei Premierului a fost convocată o şedinţă specială a viceprim-ministrului Valeriu Lazăr, în comun cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei (ANPC), membrii Consiliului de administraţie şi conducerea S.A. "Moldtelecom". În rezultatul discuţiilor nu a fost adoptată nici o decizie şi situaţia continuat să provoace nemulţumirea conducerii Guvernului, dar şi a Preşedintelui Parlamentului, care a convocat în şedinţă conducătorii agenţiilor aflate sub control parlamentar şi le-a cerut aplicarea unor măsuri urgente de stopare a creşteri neîntemeiate a preţurilor. Ulterior, printr-o prescripţie specială, ANPC a decis suspendarea procesului de ajustare a tarifelor Moldtelecom pînă la finalizarea verificării legalităţii acestuia. Decizia ANPC a fost motivată prin "rezonanţa publică, evenimentele din ultimele zile, discuţiile contradictorii pe marginea subiectului între membrii Guvernului şi în urma şedinţei extraordinare a Preşedintelui interimar…". Şi ANRCETI a anunţat că, în cîteva luni, va finaliza procedura legală de desemnare a S.A. "Moldtelecom" în calitate de furnizor cu putere semnificativă pe piaţa accesului utilizatorilor finali la un post fix din reţeaua publică de telefonie, după care va examina şi aproba, cu consultarea Guvernului, tarifele la serviciile de telefonie fixă prestate de acest furnizor utilizatorilor finali, persoane fizice.

Numiri. Demisii

• Anatol Onceanu este numit secretar General adjunct al Guvernului
• Victor Ţuţuc a fost demis din funcţia de şef al Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer, iar în locul lui a fost numit Ghenadie Onceanu.

Hotărîri

Hotărîri pentru aprobarea unor planuri, programe, documente de politici:

• Programul naţional de implementare a Planului de acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul liberalizării regimului de vize;
• Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2011–2014.

Hotărîrea pentru aprobarea proiectului legii privind prevenirea şi combaterea discriminării. Scopul legii este prevenirea şi combaterea discriminării, asigurarea egalităţii de şanse sau tratament a tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova în sfera politică, economică, socială, culturală, şi în alte sfere ale vieţii fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingere religioasă, sex, vîrstă, stare a sănătăţii, disabilitate, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială, precum şi pe bază de orice alt criteriu similar. Legea urmează să reglementeze formele grave ale discriminării; modalităţile de eliminare a discriminării; situaţiile care nu se consideră a fi discriminatorii; subiecţii cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării; dreptul la protecţie a victimei; sarcina probaţiunii etc.

Hotărîrea cu privire la aspectele repartizării profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat. Conform documentului aprobat de Guvern, ministerele şi alte autorităţi administrative centrale vor înainta, pînă la data de 10 ianuarie a anului următor celui gestionar, consiliilor societăţilor pe acţiuni cu cotă de stat o cerere cu privire la includerea pe ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor a chestiunii ce ţine de repartizarea profitului net al societăţii pe anul gestionar şi aprobarea normativelor de repartizare a profitului net pe anul următor, precum şi vor promova: – un număr maxim posibil de membri din partea statului în consiliul societăţilor pe acţiuni cu cotă de stat; – la adunarea generală a acţionarilor, adoptarea deciziei privind distribuirea, pentru plata dividendelor, a unei părţi a profitului net obţinut, în proporţie nu mai mică de 50 la sută din valoarea totală a acestuia; – adoptarea deciziilor cu privire la defalcarea în bugetul de stat a unei părţi din profitul net obţinut în proporţie nu mai mică de 50 la sută din valoarea totală a acestuia. Întreprinderile de stat vor transfera în bugetul de stat, pînă la data de 1 iulie a anului următor celui gestionar, partea din profitul net stabilită de consiliul de administraţie al întreprinderii de stat respective.

Şedinţe. Decizii

Consiliul de observatori al Fondului Provocările Mileniului Moldova

Prim-ministrul Vlad Filat a prezidat şedinţa Consiliului de Observatori în cadrul căreia a fost aprobat planul de lucru pentru implementarea Programului Compact pe parcursul anului 2011. Potrivit planului, anul curent vor fi desfăşurate activităţi prevăzute de proiectul de Reabilitare a drumurilor şi proiectul Tranziţia la agricultura performantă, precum şi activităţi de monitorizare şi evaluare a Programului Compact. Prim-ministrul a menţionat importanţa respectării termenilor stabiliţi în Planul de activităţi pentru implementarea Programului "Compact" în Moldova, a monitorizării tuturor activităţilor şi evaluării impactului implementării Programului.

Politici economice

Evoluţii macroeconomice

Cifre îmbucurătoare, dar fără efecte de sistem deocamdată…

Creşterea de cca 7% a Produsului Intern Brut face din 2010 un an special pentru evoluţia economică a ţării şi, de fapt, Republica Moldova a obţinut una din cele mai înalte rate de recuperare economică din Europa de Est şi CSI. Mai mult: tot cifrele statisticii oficiale arată, că sectorul agricol a înregistrat o creştere de aproape 8%, iar industria, dacă putem să-i spunem aşa, a realizat un avans de 7 la sută. Au crescut şi exporturile – cam cu 23%, iar importurile cu 17 la sută. Acestea deopotrivă au condiţionat ca să avem şi acumulări mai mari din taxe vamale, accize pe import, fiind de fapt o situaţie firească generată şi de modificarile la început de an în politica fiscală a statului. În plus, transferurile de peste hotare, în particular remitenţele, au cunoscut şi ele o creştere comparativ cu anul trecut (2009), fapt care s-a reflectat la fel în taxe şi consum.

Modelul actual de creştere trebuie revizuit…

Pe de altă parte, puţin probabil că acest ritm de creştere să fie menţinut pe o durată mai lungă şi asta dacă se va menţine actualul model de creştere economică, bazat preponderent pe consum, aşa după cum constată experţii. Reduceri de cheltuieli sau măriri de taxe nu se vor putea face la nesfârşit, pentru că aceştea au fost unii din factori care au contribuit la creşterea economică din anul trecut, esenţial însă în structura economică nu s-a schimbat mai nimic. Fiindcă majorarea de impozite şi taxe poate fi privită, pînă la urmă, cu ochi nu prea buni de către business sau de sectorul productiv, care pe departe nu şi-a revenit încă din criza economică. Am rămas cu aceeaşi agricultură extensivă şi prost tehnologizată, care are o contribuţie în formarea PIB de numai 15–17%, dar care antrenează peste 33 la sută din populaţia economic activă a ţării, fără mare valoare adăugată. Avem o industrie incomparabilă cu cea a ţărilor din regiune, de fapt una bazată mai mult pe prelucrarea producţiei alimentare şi atât.

Polarizarea dintre centru şi provincie este enormă…

Un factor important care influenţează negativ evoluţia economică este că avem o polarizare economică enormă dintre oraşe şi centrele raionale, mai bine zis între Chişinău şi periferie. Spre exemplu, peste 50 la sută din Produsul Intern Brut al ţării este realizat anume în Chişinău. Aici fiind concentrate şi cele mai bune resurse umane şi de infrastructură. În acelaşi timp, în municipiu şi localităţile adiacente este concentrată mai puţin de 25 la sută din populaţia a ţării. Mai mult: peste 80% din investiţiile străine şi 60% din cele locale la fel sunt plasate în Chişinău. O situaţie similară e şi pe dimensiunea de venituri şi salarii, existînd zone în care salariul mediu este cu mult sub 50% din media pe ţară. Deci, avem o conjunctură economică regională deplorabilă, iar dacă structural şi regional privind alocarea de resurse nu se va schimba, atunci calitatea creşterii economice va rămâne aceeaşi.

Aplicarea de măsuri radicale este iminentă, chiar dacă sînt nepopulare…

Fără intervenţii radicale şi de structură nu putem să ne aşteptăm la ceva bun. Bineînţeles, că acestea pe termen scurt sînt dureroase şi nepopulare, evident, cu efecte sociale nedorite, însă pe termen mediu şi lung pot da rezultate extraordinare. Mai multe ţări din Europa Centrală, ca Slovacia, sau Polonia au actualmente nişte evoluţii economice fulminante, recurgând cu ani în urmă la reforme profunde. Deoarece ceea ce s-a făcut la noi pînă acum au fost mai degrabă nişte abordări ad-hoc, decît sistemice. Dacă, spre exemplu, statistica ne arată, că serviciile predomină în formarea Produsului Intern Brut, cu peste 60 la sută, atunci aici ar trebui să se bată. Este nevoie de reforme radicale ale serviciilor de transport, de distribuţie, infrastructură, pentru că acestea, până la urmă, ar fi cheia spre o dezvoltare durabilă. Revizuirea per ansamblu a tuturor politicilor de cheltuieli, pentru că mulţi bani, foarte mulţi sunt direcţionaţi în domenii şi obiective absolut neprioritare. Sînt mai multe domenii, în care ar trebui să se meargă cu securea, altfel riscăm să ne tot bălăcim în cifre frumoase, dar fără efecte economice structurale.

Finanţe publice

Ministerul Finanţelor a prezentat Guvernului proiectul de lege a bugetului de stat pe anul 2011 şi proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, ce rezultă din politica bugetar-fiscală pe anul 2011.

Veniturile la bugetul public naţional sînt preconizate în sumă de 31miliarde lei, în creştere cu 12.6% faţă de anul precedent şi cheltuieli de circa 32,6 miliarde lei, cu 3,3 miliarde mai mari decît în 2010, la un deficit de 1,9% din Produsul Intern Brut. Ponderea cheltuielilor de ordin social în bugetul public naţional se va ridica la peste 70%.

Veniturile bugetului de stat vor constitui cca 19,9 miliarde lei, în creştere cu peste 11% faţă de anul 2010. Partea preponderentă a veniturilor bugetului de stat, cca 78%, o vor alcătui veniturile fiscale. Intrările de granturi pentru susţinerea bugetului şi a proiectelor finanţate din surse externe se va ridica la 2,106 miliarde lei, cu ca 8% mai mari decît finanţările externe din anul 2010. Ponderea impozitelor indirecte în totalul veniturilor bugetului de stat se preconizează să crească cu cca 17%, pînă la 14,32 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului de stat pe 2011 se estimează la peste 20,35 miliarde lei, cu o creştere de peste 8% faţă de anul 2010. Cheltuielile de ordin social sînt preconizate la nivel de 42.2% din totalul cheltuielilor, faţă de 44.1% în anul precedent. Totodată, vor creşte cheltuielile de ordin economic pînă la o cotă de 14.7% din total, faţă de cca 12% în 2010. Pentru programul existent de ajutor social, în proiectul bugetului pe anul 2011 se prevăd mijloace în valoare de 360 milioane lei, cu peste 75 milioane mai mult decît în anul trecut. Proiectul prevede alocări pentru majorarea salariilor. În acest an, vor fi dublate investiţiile capitale în construcţii de la bugetul de stat, pînă la 1,88miliarde lei. Banii vor fi alocaţi prioritar în transporturi şi în gospodăria drumurilor, gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul curent va fi de cca 1,227 miliarde lei, care va fi acoperit prin emisia de valori mobiliare de stat, împrumuturi de la Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, precum şi mijloace din vînzarea şi privatizarea patrimoniului public. Guvernul planifică să obţină în 2011 din privatizare venituri în valoare de 280 milioane de lei.

Potrivit proiectului, bugetul pe 2011 a fost construit pe baza unei creşteri economice de 4.5%, pînă la 82.1 miliarde de lei, o rată a inflaţiei de 7.5% şi un curs mediu de schimb de 12.4 lei pentru 1 dolar american.

Transnistria

Consultările în format "5+2" vor continua în aprilie

Următoarea şedinţă a participanţilor la procesul de reglementare a problemei transnistrene în format "5+2" este programată pentru prima jumătate a lunii aprilie. Între timp diplomaţia transnistreană intenţionează să continue convingerea opiniei publice internaţionale că existenţa temeiuri juridice pentru independenţa Transnistriei. Potrivit şefului diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebceak, eforturile autorităţilor moldovene de reluare a negocierilor în format "5+2" pentru a discuta problema reintegrării Republicii Moldova nu pot servi drept scop urmărit şi de Transnistria. Scopul formatului "5+2" ar trebui să fie nu reintegrarea Republicii Moldova, ci identificarea modelului de reglementare finală a conflictului. În acelaşi context, şeful diplomaţiei transnistrene consideră că pentru administraţia de la Tiraspol nu este o prioritate discutarea problemelor, asupra cărora a insistat reprezentantul Republicii Moldova la consultările în format "5+2" de la Viena, din 14–15 februarie 2011 ă: retragerii prezenţei militare ruse şi transformării misiunii de pacificatori ai Rusiei într-o misiune internaţională civilă; ridicarea statutului SUA şi UE în procesul de reglementare de la nivelul de observatori la nivelul de mediatori. Cu excepţia reprezentanţilor Transnistriei şi Rusiei, ceilalţi reprezentanţi ai formatului "5+2" susţin reluarea negocierilor în formatul respectiv. În acest context, OSCE pledează pentru reluarea negocierilor pentru a putea discuta şi soluţiona problemele existente pas cu pas. Ucraina consideră că este necesar să fie reluat procesul de negocieri oficiale. În acelaşi timp, Rusia consideră că înainte de a vorbi despre reluarea negocierilor oficiale ar trebui formată o agendă de lucru pentru a evita cazuri similare celor de acum 5 ani cînd delegaţia Republicii Moldova a părăsit fără explicaţii şedinţa din cadrul procesul de negocieri "5+2", iar lipsa agendei permitea discutarea a tot felul de probleme numai nu a celor referitoare nemijlocit la reglementarea problemei transnistrene.

Cea de-a IV-a întrunire Trilaterală a Misiunii EUBAM

La 23 februarie 2011 a avut loc cea de-a IV-a întrunire Trilaterala a Misiunii Uniunii Europene de Asistenta la Frontiera (EUBAM) cu participarea reprezentanţilor Republicii Moldova şi Ucrainei. Potrivit Agenţiei MOLDPRES la întrunire părţile au fost reprezentate de către şeful Misiunii EUBAM, Udo Burkholder, directorul Serviciului de Informaţii si Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Gheorghe Mihai, şi de către şeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SSU), Valeri Horoşkovski. Participanţii au evidenţiat rezultatele pozitive atinse în domeniul schimbului de informaţii şi desfăşurării investigaţiilor comune. Drept succes a fost calificată Operaţiunea Comună de Control a Frontierei (OCCF) TYRA 2010. SIS si SSU au jucat un rol important in planificarea, implementarea si evaluarea operaţiunii, care a culminat cu sechestrarea bunurilor traficate in valoare de €35.000. Udo Burkholder s-a referit la necesitatea combaterii în continuare a criminalităţii transfrontaliere, lucru care poate fi realizat doar cu eforturi comune ale EUBAM, Republicii Moldova şi Ucrainei.

Dezbateri pe marginea modificării constituţiei Transnistriei

În Transnistria continuă dezbaterile pe marginea modificării constituţiei cu participarea reprezentanţilor instituţiilor interesate. Ministerul justiţiei şi-a prezentat avizul, subliniind că deşi a fost ajustate un şir de probleme, totuşi au mai rămas chestiuni ce urmează a fi soluţionate. În acest context, preşedintele Sovietului suprem, Anatolii Kaminskii a declarat că proiectul final va fi transmis spre transmis spre examinare Dumei de Stat a Rusiei, întrucît scopul modificării constituţiei transnistrene este aducerea acesteia în conformitate cu modelul constituţional rusesc. În acelaşi timp, Kaminskii consideră că trebuie elaborat proiectul legii guvernului care să intre în vigoare o dată cu modificările constituţiei.

Neînţelegeri în Zona de Securitate

Delegaţia Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control (CUC) şi-a exprimat îngrijorarea în privinţa reconstruirii de către autorităţile transnistrene a podului plutitor de trecere care leagă Tiraspolul de localităţile de pe malul drept al Nistrului din raionul Slobozia. Potrivit reprezentantului Republicii Moldova, Ion Solonenco, podul plutitor reconstruit poate transporta greutăţi de aproximativ 3.5 tone şi eventual ar putea fi folosit de autorităţile transnistrene pentru transportarea blindatelor. Reprezentantul Transnistriei în CUC, Oleg Beleakov, a replicat că podul plutitor funcţionează de cîteva zeci de ani şi necesită reparaţii, iar delegaţia moldovenească caută pretexte pentru destabilizarea situaţiei. În acelaşi context, în cadrul CUC au fost discutate disensiunile privind amplasarea în Zona de Securitate a posturilor structurilor de forţă. Partea moldovenească insistă că grănicerii transnistreni nu au ce căuta în zona aflări pacificatorilor, întrucît aşa prevede Acordul din 1992 privind soluţionarea conflictului armat în raionale de est ale Republicii Moldova. Partea transnistreană, dimpotrivă, insistă că problemele respective nu ţin de competenţa CUC, ci de competenţa unei comisii speciale, care a fost instituită încă în 1998, la cel mai înalt nivel, în cadrul procesului de negocieri. Potrivit părţii transnistrene delegaţia moldovenească insistă asupra problemei în cauză pe motiv că ar dori să slăbească poziţiile Transnistriei, ignorînd faptul că în Bender se află poliţia moldovenească şi penitenciare ale Republicii Moldova. O altă problemă ridicată în cadrul CUC a fost cea referitoare la locul amplasării unui post de pacificatori la Hidrocentrala de la Dubăsari, pe malul drept al Nistrului. Decizia de a instala acest post a fost luată acum cinci ani. Delegaţia moldovenească insistă ca postul să fie plasat chiar pe barajul de la centrală, în schimb delegaţia transnistreană vrea ca acesta să fie instalat pe mal. În aceste circumstanţe, partea moldovenească propune ca al doilea post să nu mai fie instalat deloc, iar zona de activitate să fie extinsă pe ambele maluri ale Nistrului, întrucît pe baraj este permisă doar circulaţia pietonilor. Replica Tiraspolului este că nu-şi poate permite acest lucru, fiindcă "este vorba de un obiect strategic şi industrial, care nu are acoperire dinspre Moldova", de aceea din partea Transnistriei postul de pacificatori se află chiar pe baraj, la intrarea în blocul administrativ al centralei. În plus, la aproximativ 100 metri de acesta este instalată o cabină unde permanent se află un reprezentant al organelor interne transnistrene, care verifică aleatoriu actele persoanelor ce trec peste baraj. În 2006 CUC a convenit asupra trecerii fără probleme a cetăţenilor, inclusiv a colaboratorilor organelor de drept moldoveneşti spre locul de muncă pe malul stîng al Nistrului. (Potrivit Agenţiei INFOTAG)

Măsuri necesare pentru depăşirea crizei economice

În carul unei întîlniri cu autorităţile locale din municipiul Rîbniţa, preşedintele Sovietului suprem al Transnistriei, Anatolii Kaminskii, a făcut o radiografie a situaţiei economice din regiune, concuzionînd că depăşirea consecinţelor crizei economice poate avea loc doar prin identificarea unor soluţii noi, bazate pe folosirea rezervelor interne. Potrivit lui Kaminskii urmează să fie dezvoltat business-ul mic şi mijlociu, contribuţia căruia în PIB este actualmente de doar 7%, în timp ce în ţările dezvoltate este de 50–60%. Trebuie revăzute reglementările legale, atît în privinţa tarifelor vamale, cît şi în privinţa controalelor întreprinderilor. Kaminskii a recunoscut că Transnistria nu a reuşit să edifice un sistem economic auto-suficient şi acum este clar că miza pe întreprinderile mari a fost un greşită. Acest lucru a devenit evident după izbucnirea crizei financiar-economice mondiale, care a modificat cardinal comportamentul investitorilor mari, ultimii fiind incapabili să-şi onoreze obligaţiile investiţionale asumate la momentul privatizării giganţilor economiei transnistrene. În total aproximativ 40% din întreprinderile mari nu-şi îndeplinesc obligaţiile investiţionale. În consecinţă, suferă bugetele de toate nivelele. În aceeaşi ordine de idei, Kaminskii a menţionat că actualmente deficitul: Fodului de Pensii al Transnsitriei este de $70 milioane; a Fondului pentru asistenţa neangajaţilor – $1 milion; Fondul pentru Asigurări Sociale – $3 milioane. De asemenea, Kaminskii consideră că Transnistria trebuie să-şi revadă politicile agrare şi să revină a producerea produselor agricole de înaltă calitate.

Relaţii externe

Integrare Europeană

Negocieri asupra Acordului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova la Bruxelles

În a doua jumătate a lunii februarie, la Bruxelles s-a desfăşurat reuniunea Dialogului Politic Uniunea Europeană – Republica Moldova al Comitetului pentru Politică şi Securitate (COPS) şi cea de-a 5-a rundă de negocieri a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

Potrivit comunicatului MAEIE, în cadrul reuniunilor, delegaţia moldovenească în frunte cu viceministra de externe, Natalia Gherman, a informat oficialii din cadrul Comisiei Europene despre acţiunile realizate de autorităţile moldoveneşti pentru îndeplinirea Planului de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize, prezentînd şi Programul Naţional de implementare a Planului de acţiuni privind liberalizarea vizelor, adoptat de Guvern la 17 februarie 2011. De asemenea, au fost abordate subiecte legate de situaţia politică din Republica Moldova şi impactul acesteia asupra evoluţiei reformelor, şi subiectul soluţionării conflictului transnistrean. În timpul negocierilor asupra Acordului de Asociere, delegaţiile au discutat Preambulul, obiectivele şi principiile Acordului, precum şi cîteva articole din capitolului referitor la prevederile instituţionale generale şi finale. Potrivit MAEIE, au fost închise capitolele privind stabilitatea regională, dialogul politic, cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate, cooperarea economică şi financiară. Vor fi continuate discuţiile privind cooperarea în domeniul mediului, transportului şi de impozitare, precum şi privind reforma administraţieipublice. Următoarea rundă de negocieri asupra Acordului de Asociere va avea loc la Chişinău, în a doua jumătate a lunii aprilie 2011.

Uniunea Europeană va continua să acorde asistenţă financiară Republicii Modlova

Într-o confernţă de presă, Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău a declarat că Moldova va beneficia de o asistenţă financiară din partea Uniunii Europene în sumă de 550 mln. euro în perioada 2011–2013. Asistenţa va fi orientată spre realizarea de proiecte în domeniul eficienţei energetice şi resurselor regenerabile, spre refromarea justiţiei, procurarea de echipamente pentru îmbunătăţirea controlului la frontiere şi eliberarea paşapoartelor biometrice. 15% din asistenţa UE va fi canalizată către proiectele din regiunea transnistreană. Dirk Schuebel a confirmat că Republica Moldova primeşte de la UE cel mai mare ajutor pe cap de locuitor (circa 25 euro), cu excepţia Palestinei, care are un buget separat.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – Rusia

Pe 21 februarie, ambasadorul Federaţiei Ruse la Chişinău, Valeri Kuzimin a ţinut o prelegere publică la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, în cadrul căreia a relatat despre priorităţile actuale de politică externă ale RusieiRU. Printre direcţiile prioritate ale politicii externe ruse se numără şi consolidarea cooperării multilaterale cu statele din cadrul CSI. Potrivit ambasadorului, în ultimul an Rusia a consolidat parteneriatele cu Ucraina, Belarus şi Kazahstan. În schimb, relaţiile cu Republica Moldova au scăzut în intensitate, ca urmare a instabilităţii politice din Moldova. Pînă în prezent Rusia nu a primit nici-un răspuns din partea Chişinăului privind proiectul Tratatului de Securitatea Europeană (denumit şi Helsinki 2), propus de către preşedintele rus Dimitri Medvedev în 2009. Totuşi, Rusia continuă să asigure securitatea energetică a Moldovei, prin exportul său de gaze şi energie electrică, reprezentînd totodată şi una din pieţele principale de desfacere a producţiei vinicole moldoveneşti. Ambasadorul rus a asigurat că Rusia nu a desfăşurat şi nici nu planifică desfăşurarea a careva "războiuri vinicole" sau instaurarea de embargouri asupra producţiei vinicole moldoveneşti.

Vorbind despre angajamentele Rusiei asumate la summitul OSCE de la Istambul de a-şi retrage muniţiile şi militarii din regiunea transnistreană pînă la sfârşitul anului 2002, Valeri Kuzimin a accentuat că Rusia şi-a îndeplinit angajamentele. Unica restanţă este legată de retragerea armamentului de la depozitele din Colbasna. Potrivit ambasadorului, acest lucru a fost imposibil din cauza încetării în 2003 a dialogului politic dintre Chişinău şi Tiraspol. Rusia nu s-a putut opune deciziei Tiraspolului de a împiedica evacuarea armamentului .

Cu cîteva zile înainte de prelegerea ambasadorului rus, şeful "Rospotrebnadzor", Ghennadi Onişcenko, a făcut readus în discuţie subiectul calităţii vinurilor moldoveneştiRU. Potrivit şefului "Rospotrebnadzor", acestea continuă să se înrăutăţească, indicînd asupra neseriozităţii guvernării de la Chişinău. În pofida acestei situaţii, Rusia nu planifică introducerea embargoului asupra producţiei vinicole moldoveneşti.

Notă ADEPT: Dialogul politic dintre Chişinău şi regiunea separatistă transnistreană a încetat după ce conducerea de la Chişinău a refuzat semnarea Memorandumului Kozak, propus de Federaţia Rusă. Memorandum Kozak prevedea constituirea unei federaţii asimetrice şi prelungirea staţionării trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova pentru încă 20 de ani.

Republica Moldova – Ucraina

Preşedintele Comitetului Integrării Europene al Radei Supreme a Ucrainei, Boris Tarasiuk a făcut unele declaraţii dureRU la adresa autorităţilor moldoveneşti, afirmînd că inacţiunea autorităţilor moldoveneşti nu permite soluţionarea problemelor din relaţiile bilaterale. În viziunea deputatului ucrainean, Ucraina şi-a îndeplinit toate angajamentele în faţa Moldovei, în timp ce Republica Moldova a tot amînat soluţionarea problemelor din cauze electorale.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova a preluat preşedinţia GUAM

Pe 24 februarie, la reuniunea Consiliului miniştrilor de externe ai Georgiei, Ucrainei, Azerbaidjanului şi Moldovei, Republica Moldova a preluat pentru un an preşedinţia GUAM. Priorităţile preşedinţiei Republicii Moldova în 2011 vor viza intensificarea cooperării în domeniul energetic, transportului, turismului, în domeniul situaţiilor excepţionale. O altă prioritate va fi şi ridicarea vizibilităţii GUAM pe arena internaţională.

Studii, analize, comentarii

Alianţă debusolată
Igor Boţan

AIE va avea statut de provizorat şi va rămîne debusolată, ineficientă şi scandaloasă pînă va fi identificată soluţia pentru alegerea şefului statului. Deocamdată, cele trei componente ale AIE nici măcar nu au dibuit o abordare comună pentru identificarea soluţiei respective

»»»