versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern

Mitul despre poveste…, Igor Boţan
Bugetul pentru 2011: între politic şi economic, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

Evenimente de importanţă sporită

Proiectul legii pentru anularea dreptului colaboratorilor poliţiei la compensarea cheltuielilor pentru închirierea locuinţei

Parlamentul a aprobat un proiect de lege pentru modificarea articolului 40 al Legii cu privire la poliţie, care propune excluderea dreptului colaboratorului poliţiei la compensarea cheltuielilor pentru închirierea locuinţei, în cazul că acestuia nu i se asigură spaţiu locativ. Guvernul argumentează necesitatea modificării prin faptul că anterior dreptul la locuinţă al colaboratorului poliţiei a fost exclus din legislaţie şi nu mai există obligaţia de a asigura spaţiu locativ sau careva compensaţii în acest scop. Deşi executivul a considerat proiectul drept unul cu caracter tehnic, dezbaterea acestuia a provocat replici şi declaraţii dure din partea opoziţiei, deputaţii fracţiunii PCRM acuzînd majoritatea parlamentară că ar adopta un document neconstituţional, că ar atenta la drepturile angajaţilor poliţiei şi astfel ar periclita securitatea publică. Conform informaţiilor difuzate de reprezentanţii PCRM, din cauza anulării înlesnirilor anterioare, în Ministerul Afacerilor Interne sunt depuse peste două mii de rapoarte ale ofiţerilor şi subofiţerilor de eliberare din funcţii, procese similare atestîndu-se şi în cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate, în Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat. Reprezentanţii majorităţii parlamentare au replicat prin faptul că normele existente anterior nu erau aplicabile, iar păstrarea reglementărilor respective genera adresări în instanţele de judecată şi condamnări ale Republicii Moldova la CEDO. Pentru respectivul proiect de lege au votat în prima lectură doar 45 de deputaţi ai majorităţii parlamentare.

Acte legislative

Legea pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2010 – 2013 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei. Strategia stabileşte politica de stat în domeniul pieţei financiare nebancare, concretizează reformele necesare în domeniu, cu scopul de a asigura o dezvoltare durabilă a pieţei financiare nebancare şi transformarea acesteia intr-un instrument eficient de atragere şi distribuire a investiţiilor. Conform autorilor, implementarea Strategiei va contribui la asigurarea unui grad mai înalt de transparenţă, de protecţie a intereselor participanţilor la piaţa financiară nebancară, va diminua riscurile aferente şi va îmbunătăţi eficienţa în domeniu.

Legea privind transmiterea transfrontalieră a datelor cu caracter personal. Este adoptată o derogare de la prevederile articolului 16 din Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, în privinţa transmiterii transfrontaliere a datelor cu caracter personal către Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, întru facilitarea executării Acordului între Muzeul Memorial al Holocaustului şi Serviciului de Stat de Arhivă din Republica Moldova. Datele urmează a fi transmise în vederea studierii crimelor, care au avut loc în perioada celui de al doilea război mondial, similar cum au procedat majoritatea statelor europene în raport cu Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA. Cheltuielile aferente implementării prevederilor respective vor fi suportate de partea americană.

Legi de ratificare a unor acte internaţionale:

• Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la privilegiile şi imunităţile agenţiilor specializate;
• Protocolul la Acordul de parteneriat şi cooperare de instituire a unui parteneriat intre Republica Moldova, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, referitor la un Acord-cadru între RM şi UE privind principiile generale de participare a Republicii Moldova la programele Uniunii;

Proiectul legii privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase. Proiectul propune stabilirea bazelor juridice şi economice pentru asigurarea funcţionalităţii obiectelor industrial periculoase în condiţii de securitate şi fiabilitate, avînd drept scop prevenirea avariilor şi pregătirea agenţilor economici în localizarea, preîntimpinarea şi lichidarea efectelor avariilor la obiectele industrial periculoase.

Control parlamentar. Declaraţii

Informaţii

Vicepremierul Eugen Carpov a informat deputaţii despre incidentul care a avut loc pe 2 martie 2011 în localitatea Corjova din raionul Dubăsari, unde, în timpul ceremoniilor dedicate Zilei Memoriei, primarul localităţii Corjova şi un consilier local au fost reţinuti abuziv de forţele de ordine transnistrene.

Reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene au prezentat informaţii despre:

• viitorul Acord privind liberalizarea regimului de vize cu UE;
• implementarea Acordului existent între Republica Moldova şi Uniunea Europeană privind facilitarea eliberării vizelor;
• preluarea de către Republica Moldova a preşedinţiei în Organizaţia Internaţională pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică GUAM;
• procesul de delimitare şi demarcare a frontierei dintre Republica Moldova şi Ucraina.

Întrebări. Interpelări

• Deputatul PDM Igor Corman a solicitat Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene informaţii privind respectarea transparenţei decizionale în cadrul ministerului. Deputatul şi-a bazat interpelarea pe Raportul de monitorizare a transparenţei decizionale în cadrul organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, realizat de ADEPT;
• Deputatul PCRM Alexandru Petcov a solicitat Aparatului Parlamentului să prezinte informaţii privind tenderul pentru alegerea operatorului de telefonie mobilă care va presta servicii Parlamentului în cadrul unui pachet corporativ, precum şi despre sursele din care Aparatul Parlamentului va suporta cheltuielile respective;
• Deputatul PLDM Valeriu Ghileţchi a solicitat de la Ministerul Sănătăţii informaţii despre problemele apărute la asigurarea cu insulină a cetăţenilor bolnavi de diabet zaharat;
• Deputatul PCRM Artur Reşetnicov a solicitat conducerii Parlamentului şi a Aparatului Parlamentului informaţii despre cauzele nepublicării declaraţiilor de venituri şi averi ale deputaţilor, precum şi despre funcţionalitatea paginii web a legislativului.
• Deputatul PCRM Grigore Petrenco a solicitat Procuraturii Generale să investigheze cazul de introducere neregulamentară a unor texte în Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător şi existenţa componentelor infracţiunilor de fals sau exces de putere.
• Deputatul PDM Valentina Stratan a solicitat informaţii despre respectarea prevederii Legii cu privire la tutun şi la articolele din tutun şi eventuale amenzi aplicate în cazul nerespectării prevederilor prohibitive.
• Deputatul PCRM Artur Reşetnicov a solicitat directorului Serviciului de Informaţii şi Securitate explicaţii referitoare la legalitatea apelului telefonic al deputatului Mihai Ghimpu şi prezentarea în direct a răspunsului privind traversarea frontierei de stat şi aflarea in Republica Moldova a unui cetăţean străin (purtător al numelui Gadaffi).

Declaraţii

• Deputatul Tudor Deliu a prezentat o declaraţie a fracţiunii PLDM privind comemorarea zilei de 2 martie 1992, cînd au început luptele pentru apărarea independenţei şi integrităţi ţării.
• Deputatul PCRM Grigore Petrenco a dat citire unei declaraţii privind problema vizelor şi nerespectarea Acordului RM cu UE privind facilitarea regimului de vize, încheiat anterior şi intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008.

Guvern

Evenimente de importanţă sporită

Indexarea prestaţiilor sociale

Guvernul a adoptat Hotărîrea cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat prin care a stabilit coeficientul indexării prestaţiilor în anul 2011 în mărime de 7,8%. Astfel, de la 1 aprilie 2011 se indexează: – toate tipurile de pensii, stabilite şi recalculate în temeiul Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat; – pensiile stabilite conform legislaţiei anterioare pentru vechime în muncă, pentru funcţionarii publici; ale colaboratorilor vamali; – indemnizaţiile de invaliditate; – pensiile, stabilite în temeiul Legii privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl; – pensiile stabilite conform Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne. Totodată, se stabileşte că indexarea pensiilor deputaţilor, membrilor de Guvern, funcţionarilor publici, aleşilor locali şi colaboratorilor vamali se va efectua doar pentru partea de pensie achitată din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat. Conform aceleiaşi decizii, de la 1 aprilie 2011 cuantumul pensiei minime indexate constituie:

• 570,66 lei – mărimea pensiei pentru limită de vîrstă pentru lucrătorii din agricultură;
• 641,00 lei – mărimea pensiei pentru limită de vîrstă a celorlalţi beneficiari de pensii pentru limită de vîrstă;
• 456,02 lei – mărimea pensiei de invaliditate de gradul I;
• 440,36 lei – mărimea pensiei de invaliditate de gradul II;
• 310,08 lei – mărimea pensiei de invaliditate de gradul III.

Numiri. Demisii

Guvernul a emis cîteva hotărîri prin care, în scopul executării unor decizii ale instanţelor de judecată, a restabilit în funcţii cîţiva şefi ai direcţiilor teritoriale control administrativ:

• Octavian Mahu (Bălţi);
• Alim Afonin (Soroca);
• Ion Nasalciuc (Orhei).

Hotărîri

Hotărîrea cu privire la instituirea Comisiei guvernamentale pentru reintegrarea ţării. Comisia formată de executiv va avea printre atribuţii: asigurarea şi coordonarea promovării de către toate instituţiile naţionale ale Republicii Moldova a unei politici unice în domeniul reintegrării ţării; examinarea propunerilor elaborate de autorităţile administraţiei publice în vederea creării condiţiilor de reintegrare a regiunii transnistrene; coordonarea acţiunilor de soluţionare a problemelor identificate; prezentarea propunerilor în vederea luării deciziilor ce se impun în procesul de realizare a obiectivului de reintegrare a ţării. Comisia urmează a se întruni cel puţin o dată în două luni sau după necesitate. Preşedintele şi vicepreşedintele Comisiei pot atrage în activitatea acesteia experţi, reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice sau ai societăţii civile. Preşedinte al Comisiei este Prim-ministrul, iar funcţia de vice-preşedinte va fi asigurată de viceprim-ministrul responsabil de domeniul reintegrării ţării, din componenţa ei fac parte toţi membrii Guvernului, precum şi Procurorul general, directorii Serviciului Vamal, de Grăniceri, al CCCEC şi SIS.

Hotărîrea cu privire la eliberarea grîului alimentar din rezervele materiale de stat. Agenţia Rezerve Materiale va elibera din rezervele materiale ale statului, în vederea împrospătării şi înlocuirii periodice, 8670 tone de grîu alimentar întreprinderilor de panificaţie nominalizate de consiliile raionale/municipale. În contractele încheiate cu beneficiarii de grîu alimentar va fi prevăzută obligativitatea acestora de a utiliza grîul primit strict în scopuri de panificaţie, pentru aprovizionarea populaţiei din teritoriu cu pîine, iar restituirea grîului alimentar eliberat din rezervele materiale de stat se va efectua de către beneficiarii finali în termen de pînă la 1 septembrie 2011.

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

• pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (politica fiscală şi bugetară pentru anul curent);
• proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2011;
• proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011;
• proiectul de Lege privind compensaţiile sociale unice.
• proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2011.

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:

• Cancelariei de Stat au fost allocate 100 mii lei pentru achitarea onorariului Biroului de Avocaţi "Buruiana&Partners" pentru efectuarea auditului juridic al litigiului iniţiat de către S.R.L. "Energoalians";
• Ministerului Afacerilor Interne i s-au alocat 400 mii lei pentru organizarea şi desfăşurarea manifestărilor de comemorare consacrate Zilei Memoriei (2 martie);
• Suma de un milion de lei a fost alocată pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind construcţia gazoductului Chişinău-Iaşi;
• Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei i se alocă mijloace financiare în sumă de 608,5 mii lei pentru confecţionarea medaliilor comemorative "Participant la lichidarea consecinţelor catastrofei de la Cernobîl – 25 ani".

Şedinţe. Decizii

Şedinţa Comitetului Interministerial pentru Planificare Strategică

În cadrul şedinţei au fost examinate aspecte ce ţin de: Programul de suport bugetar în domeniul energetic cu finanţare de la UE; proiectele strategice din cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Ucraina-Republica Moldova 2007–2013; instrumentul de consolidare instituţională Twinning; proiectul Investiţii şi Servicii Rurale (RISP II); priorităţile de politici publice pentru anii 2012–2014 şi calendarul noului document de planificare strategică. În cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Ucraina-Republica Moldova 2007–2013 au fost selectate 7 proiecte cu un buget total de cca 12 mil. Euro, acestea vizînd: sectorul energetic, cooperarea vamală, monitorizarea şi prevenirea dezastrelor naturale. Comitetul Interministerial pentru Planificare Strategică a aprobat 5 proiecte care vor fi propuse Delegaţiei UE spre finanţare, privind: implementarea Planului de Dezvoltare Strategică 2011–2014 şi a standardelor internaţionale de către Curtea de Conturi; suport pentru Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru pentru armonizarea legislaţiei la standardele UE, suport Agenţiei de Transplant, consolidarea capacităţilor administrative ale Agenţiei de Proprietate Publică. Comitetul Interministerial a stabilit şi 7 priorităţi de politici publice pentru anii 2012–2014:

• integrarea europeană;
• reintegrarea ţării;
• politică externă eficientă şi echilibrată;
• supremaţia legii;
• combaterea sărăciei şi servicii publice de calitate;
• creştere economică durabilă;
• descentralizarea puterii.

Întrevedere cu investitorii străini

La întrevederea Primului-ministru cu reprezentanţii Asociaţiei Investitorilor Străini din Republica Moldova au particiapt conducătorii celor mai mari companii cu capital străin, care au apreciat activitatea Guvernului în vederea îmbunătăţirii climatului investiţional. În acelaşi timp, oamenii de afaceri au punctat un set de probleme care necesită soluţionare de comun acord cu instituţiile statului: • comercializarea terenurilor agricole către companiile cu capital străin; • implementarea unei politici fiscale transparente şi corecte; • asigurarea cadrului legal eficient şi a concurenţei loiale pe piaţă; • stabilitatea politică şi previzibilitatea condiţiilor bugetar-fiscale. În cadrul şedinţei, Vlad FILAT a solicitat delegarea reprezentanţilor Asociaţiei Investitorilor Străini în calitate de membri ai Consiliului economic de pe lîngă Prim-ministru, care urmează a fi instituit în curînd. Consiliul va avea un rol de comunicare între Prim-ministru şi mediul de afaceri, va aviza proiectele de decizii înainte de a fi aprobate de Guvern, reprezentanţii Consiliului vor participa la şedinţele Guvernului şi vor avea posibilitate să se expună asupra chestiunilor examinate.

Dispoziţie de susţinere a proiectului "Hai, Moldova!"

Primul-ministru a semnat o dispoziţie de susţinere a iniţiativei unor organizaţii neguvernamentale privind salubrizarea localităţilor, cu genericul "Hai, Moldova!". Conform dispoziţiei:

• Ministerul Mediului urmează să examineze posibilitatea alocării din Fondul Ecologic Naţional a mijloacelor necesare pentru publicarea materialelor promoţionale şi implicarea personalului Inspectoratului Ecologic de Stat în procesul de cartare (GPS) a gunoiştilor;
• în cadrul orelor de clasă (în licee, colegii, şcoli profesionale şi universităţi) se recomandă organizarea lecţiilor dedicate importanţei protecţiei mediului, educaţiei spiritului ecologic, inclusiv prin păstrarea curăţeniei;
• studenţii şi tineretul studios sînt chemaţi să participe la colectarea deşeurilor la 16 aprilie, iar studenţii de la facultăţile de geografie sînt invitaţi să participe lucrările de cartare a gunoiştilor;
• Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne va acorda asistenţa necesară în echiparea voluntarilor cu inventarul necesar pentru lucrările de salubrizare.

Politici economice

Preţurile şi inflaţia

Preţurile în creştere continuă…

Potrivit datelor BNS indicele preţurilor de consum (IPC) în februarie faţă de ianuarie 2011 a constituit 101,2%, iar faţă de februarie 2010 – 105,5%. Astfel, de la 1 ianuarie şi pînă la 1 martie 2011 preţurile s-au majorat cu 2,3%. Creşterea preţurilor medii de consum în februarie faţă de ianuarie a.c. a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare – cu 1,1%, nealimentare – cu 0,2% şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 2,6%.

În perioada de analiză mai semnificativ au crescut preţurile la: cartofi – cu 14%, legume proaspete – cu peste 4%, lapte şi produse lactate – cu 3,5%, fructe proaspete – cu 3%, ulei vegetal – cu 2,5% şi diverse crupe – cu peste 2%. La serviciile prestate populaţiei în luna de raport a fost înregistrată o majorare mai semnificativă a tarifelor la: serviciile de întreţinere locativă – cu peste 5% (inclusiv: tarifele pentru încălzirea centralizată – cu 21,5%, aprovizionarea cu gaze naturale prin reţeaua de conducte centralizate – cu 5,5% şi alimentaţia cu apă potabilă şi menajeră – cu 3%). De fapt, preţurile la produsele agricole au crescut cel mai mult pentru perioada anului 2010 (cu cca 43% faţă de 2009), fapt care a generat şi creşterea pentru mai multe alimente. Cea mai mare creştere a fost înregistrată la produsele de origine vegetală – cca 58%, iar la cele de origine animalieră cu cca 5%. Potrivit unui raport al World Economic Forum, resursele tot mai restrînse de elemente fundamentale, precum hrana, reprezintă ameninţări importante în acest an. Creşterea puternică a preţurilor alimentelor şi energiei au aprins deja semnale de alarmă privind inflaţia în multe ţări, iar situaţia va continua să se înrăutăţească din cauza creşterii incidenţei fenomenelor meteorologice extreme, nevoii tot mai mari de resurse şi speculei financiare răspîndite.

Piaţa muncii

În 2010 salariile moldovenilor au fost erodate de inflaţie…

În anul 2010 salariul mediu lunar din economia naţională a constituit în jur de 2972 lei (cca 250 USD) şi s-a majorat faţă de anul 2009 în valoare nominală cu 8,2%, însă în termeni reali (ajustat la indicele preţurilor de consum) salariul a crescut cu doar 0,7%. Am putea concluziona că veniturile salariale ale populaţiei au fost subţiate de rata inflaţiei care a depăşit valoarea de 8% pentru 2010, astfel capacitatea de cumpărare a populaţiei a scăzut. Niveluri mai înalte ale salariului au fost înregistrate în următoarele activităţi: servicii financiar-bancare – 6368 lei, energie electrică şi termică, gaze şi apă – 4857 lei, transport şi comunicaţii – 3914 lei, tranzacţii imobiliare – 3755 lei, construcţii – 3248 lei etc. Sub media pe ţară au fost salariile angajaţilor din domeniul: învăţămînt – 2361 lei, hoteluri şi restaurante – 2315 lei, agricultură, economia vînatului şi silvicultură – 1640 lei, piscicultură – 1620 lei. În sectorul bugetar salariul mediu lunar a înregistrat valoarea absolută de 2552 lei fiind cu 15% mai mic decît media pe ţară, iar cel din sectorul real a fost de cca 3211 lei. Vestea bună pentru bugetari, în particular cei din învăţămînt, este că de la 1 aprilie şi 1 septembrie acestea vor creşte cu 12,5%. Practic însă, veniturile angajaţilor în instituţiile de stat vor rămâne mai mici decît cele pe care le aveau cu un an în urmă.

Economie internaţională

Ţările di Asia sunt creditate cu cele mai mari rate de creştere în următorii 20–30 de ani…

Potrivit unui raport a economiştilor de la CitigroupEN, citat de ziarul ECOnomist, economiile Nigeriei, Indiei sau Iraqu-lui vor avea cele mai ridicate rate de creştere economică pînă în anul 2050. Mai jos aveţi şi o reprezentare grafică a celor zece economii ale lumii (majoritatea din Asia) care potrivit prognozelor vor avea creşteri economice constante între 6,5–9,5% în următorii 20–30 de ani.

1: Nigeria

Rata anuală de creştere: 8,5%;
PIB în 2050: 9.500 miliarde dolari;
Forţa de muncă a Nigeriei va creşte cu 123% în următoarele patru decenii, iar industria extractivă îşi va majora cota în PIB, valorificând resursele naturale ale ţării. Sectorul privat este relativ dezvoltat, însă sînt necesare îmbunătăţiri în sistemul sanitar, inclusiv pentru creşterea speranţei de viaţă.

2: India

Rata de creştere anuală: 8%;
PIB în 2050: 86.000 miliarde dolari;
India are potenţialul de a deveni cea mai mare economie din lume pînă în 2050, dar trebuie să se axeze pe dezvoltarea infrastructurii şi să permită castelor inferioare şi femeilor din zonele rurale accesul la educaţie.

3: Iraq

Rata anuala de creştere: 7,7%;
PIB în 2050: 2.200 miliarde dolari;
Revenirea ţării după război poate conduce la o creştere economică anuală de 11,7% în următorii cinci ani. În următoarele patru decenii populaţia muncitoare va spori cu 143%, iar resursele de ţiţei şi gaze naturale ar putea finanţa masiv investiţiile din infrastructură.

Transnistria

Îndemnuri pentru reluarea procesului de negocieri în format "5+2"

La 1 martie 2011, regiunea transnistreană a fost vizitată de Însărcinatul Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei pentru Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală, Patricia Flor, cu scopul de a estima posibilitatea reluării negocierilor în vederea reglementării problemei transnistrene. Patricia Flor a menţionat că Germania este dispusă, alături de UE, să ofere sprijin, inclusiv prin participarea la realizarea diferitelor proiecte. Pentru găsirea unor abordări funcţionale, Patricia Flor a propus studierea experienţei unificării Germaniei, lucru care ar permite familiarizarea cu etapele procesului. În replică, şeful diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebceak, a menţionat că la reluarea negocierilor trebuie chemaţi cei care l-au întrerupt în februarie 2006, şi anume reprezentatul Republicii Moldova, Vasilii Şova, fără a explica cauzele. De asemenea, pentru reluarea negocierilor trebuie restabilită situaţia de pînă la întreruperea lor, adică admiterea comerţului internaţional al Transnsitriei fără implicarea Republicii Moldova. Potrivit lui Yastrebceak, "Republica Moldova a întreprins o serie de măsuri prin care să facă presiune asupra părţii transnistrene şi care încalcă acordurile semnate anterior. În urma acţiunilor părţii moldoveneşti, inclusiv în sfera reglementării vamale, care au fost susţinute de conducerea Ucrainei, întreprinderile transnistrene de export au suferit pierderi considerabile, situaţia social-economică din Transnistria s-a înrăutăţit brusc…Măsurile de presiune pe care le continuă conducerea Moldovei influenţează negativ în continuare asupra capacităţii Transnistriei de a-şi îndeplini angajamentele sociale în faţa populaţiei, limitează drepturile şi posibilităţile cetăţenilor". În aceeaşi ordine de idei, la întîlnirea Patriciei Flor cu liderul transnistrean, Igor Smirnov, acesta din urmă a menţionat că cotele oferite de UE Moldovei pentru exportul preferenţial al mărfurilor sînt folosite ca instrument de şantaj economic împotriva Transnistriei. Potrivit lui Smirnov nu există premize pentru unirea Transnistriei cu Republica Moldova, întrucît este vorba despre două entităţi incompatibile, care nu au nici un interes comun.

La 4 martie 2011, Şeful misiunii OSCE în Republica Moldova, Philip Remler, a avut o întîlnire cu liderul administraţiei separatiste transnistrene, Igor Smirnov, în cadrul căreia a fost discutată aceeaşi problemă – reluarea negocierilor oficiale în format "5+2". De aceeaşi manieră, liderul transnistrean a replicat că negocierile pot fi reluate doar în baza respectării principiului egalităţii părţilor şi doar după înlăturarea barierelor în calea exporturilor transnistrene, introduse după întreruperea negocierilor de către partea moldovenească la 28 februarie 2006. În plus, Igor Smirnov a menţionat că incapacitatea Chişinăului de a depăşi criza politică nu oferă cadrul necesar pentru negocieri. Cu toate acestea, Şefului misiunii OSCE în Moldova, Philip Remler a menţionat că în cadrul recentelor consultări de la Viena mai multe delegaţii participante au ajuns la concluzia că negocierile trebuie să aibă un statut oficial, pentru ca eventualele angajamente semnate să aibă acelaşi statut. Potrivit lui Remler ar fi bine ca deja în anul curent să fie făcute progrese în vederea circulaţiei libere a cetăţenilor, care să se bucure de protecţia unor documente semnate în mod oficial.

La 8 martie 2011, şeful diplomaţiei transnistrene s-a întîlnit cu delegaţia Grupului pentru Moldova al Adunării Parlamentare OSCE, condusă de Walburga Habsburg Douglas, subliniind că în procesul de reglementare transnistreană nu se întîmplă nimic deosebit nici măcar la nivelul grupurilor de lucru. În afara relansării trenului de pasageri pe ruta Chişinău-Tiraspol-Odesa, practic, nu s-a realizat nimic. În special nu a fost relansat traficul feroviar pentru transportarea mărfurilor prin teritoriul Transnistriei şi nu au fost înlăturate barierele pentru comerţul extern al regiunii. Şeful diplomaţiei transnistrene a subliniat că doar soluţionarea acestor probleme ar putea impulsiona reluarea negocierilor în format "5+2".

Provocări de ziua comemorării începutului conflictului armat din 1992

În ziua de 2 martie 2011, în timpul comemorării evenimentelor din 1992, considerate drept începutul conflictului armat între cele două maluri ale Nistrului, miliţia transnistreană i-au arestat pe primarului de Corjova, Valeriu Miţcul, şi consilierul Iurie Coţofană. Incidentul s-a produs la ora 11.30 în faţa bisericii din sat, în timpul slujbei de comemorare a victimelor războiului de pe Nistru. Aproximativ 30 de miliţieni transnistreni au intervenit pentru a-i reţine pe cei doi pe motiv că "pe teritoriul Republicii Moldoveneşti Nistrene este interzisă arborarea drapelului Moldovei".

Cei doi reţinuţi au fost judecaţi şi condamnaţi la opt zile de arest administrativ. Potrivit miliţiei transnistrene cei doi s-au făcut vinovaţi de organizarea unui miting sub drapelul Republicii Moldova şi pentru că au opus rezistenţă miliţiei transnistrene. Conflicte de acest gen se iscă la Corjova cu diferite ocazii, întrucît autorităţile moldovene consideră că această localitate se află sub jurisdicţia sa, iar cele transnistrene consideră că Corjova nu este o localitatea distinctă, ci doar o suburbie a oraşului Dubăsari, aflat sub jurisdicţia transnistreană. Autorităţile moldovene au condamnat comportamentul miliţiei transnistrene pentru încălcarea drepturilor legitime ale cetăţenilor, calificîndu-le drept provocare menită să prejudicieze procesul de reglementare a conflictului. De asemenea, autorităţile moldovene au menţionat că întreaga responsabilitate pentru acţiunile ilegale care au loc în Zona de Securitate şi consecinţele ulterioare ale acestor provocări revine administraţiei de la Tiraspol. În această ordine de idei, potrivit autorităţilor moldovene "incidentul din nou a scos în evidenţă deficienţele în ceea ce priveşte capacitatea actualei operaţiuni de pacificare de a reacţiona la situaţiile de criză, confirmînd, astfel, necesitatea iniţierii dialogului cu privire la transformarea operaţiunii într-o misiune multinaţională civilă cu mandat internaţional". Pentru a relaxa cumva situaţia, liderul transnistrean a decis la 5 martie să-i elibereze pe cei doi deţinuţi în semn de bunăvoinţă şi cu ocazia apropierii sărbătorii de 8 martie. La 11 martie, directorul Departamentului pentru informaţie şi presă al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Alexandr Lucaşevici, a declarat că "incidentul de la Corjova confirmă o dată în plus că este necesară reluarea negocierilor oficiale în format "5+2" pentru reglementarea problemelor nesoluţionate".

Administraţia transnistreană acuză destabilizarea situaţiei în ajunul vizitei lui Joe Biden

Incidentul de la Corjova din 2 martie 2011 a fost interpretat de administraţia transnistreană drept o provocare din partea autorităţilor moldoveneşti, preconizată pentru vizita din 11 martie la Chişinău a vice-Preşedintelui SUA, Joseph Biden. Şeful diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebceak, a menţionat că Chişinăul a provocat incidentul de la Corjova pentru a atrage atenţia vice-Preşedintelui SUA, în timpul vizitei acestuia la Chşinău şi pentru a avea pretext în vederea abordării problemei transformării misiunii de pacificare a Rusiei în una civilă cu participare internaţională, precum şi pentru a invoca necesitatea dezarmării Transnsitriei etc. În acest context, oferind un interviu publicaţiei americane "The Wall Street Journal", Yastrebceak a menţionat că vice-Preşedintele american riscă să-şi formeze o opinie distorsionată în privinţa Transnistriei dacă va comunica doar cu autorităţile moldovene. Potrivit lui Yastrebceak, "dacă vice-Preşedintele american nu poate vizita Tiraspolul în calitate de capitală a unui stat nerecunoscut, atunci nimic nu-l împiedică să se întîlnească cu reprezentanţii Transnistriei în calitate de parte a conflictului".

Administraţia regiunii transnistrene nemulţumită de vizita lui Joe Biden în Republica Moldova

La 12 martie 2011, administraţia regiunii transnistrene a dat publicităţii un comunicat de presă prin care anunţă că pune la îndoială statutul de observator imparţial al SUA în procesul de normalizarea a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Republica Moldovenească Transnistriană. Comunicatul face referinţă la Protocolul din 27 septembrie 2005 prin care a fost consfinţit formatul "5+2", care se referă în mod expres la drepturile şi obligaţiile observatorilor în procesul de negocieri, pe care declaraţiile Vicepreşedintelui SUA, Joe Biden, făcute pe 11 martie la Chişinău, le-ar fi încălcat. La modul concret, administraţia transnistreană este nemulţumită de următoarele declaraţii ale oficialului american:

• SUA susţine reglementarea transnistreană, dar nu orice reglementare, ci una care ar asigura suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. (Potrivit adminsitraţiei transnistrene această afirmaţie a lui Biden ar contraveni poziţiilor Chişinăului şi Tiraspolului, precum şi poziţiilor ţărilor garante – Rusia şi Ucraina, care consideră că formula finală a reglementării trebuie acceptată de amble părţi implicate în conflict);
• Conflictul urmează a fi soluţionat în termene restrînse. (Liderii transnistreni consideră că SUA doresc arderea etapelor în procesul de reglementare, ignorînd necesitatea respectării statutului de părţi egale în procesul de negocieri a Chişinăului şi Tiraspolului);
• Punctul de vedere exprimat de Joe Biden reiterează tezele din raportul senatorului Richard LugarEN din 8 februarie 2011 şi vine să submineze dialogul iniţiat de preşedintele rus, Dmidri Medvedev, cu liderii europeni privind securitatea europeană.

Potrivit declaraţiei, declaraţiile oficialului american ignoră realităţile ce s-au stabilit în regiune în ultimii 20 de ani şi lipseşte părţile implicate în conflict de cîmpul de manevră necesar pentru reglementarea acestuia. Cu această ocazie, Tiraspolul i-a reamintit lui Joe Biden despre rolul nefast pe care l-a jucat poziţia SUA în regiune în noiembrie 2003, cînd a refuzat să susţină memorandumul Kozak.

Eforturi în vederea reluării activităţii grupurilor de lucru

La 5 martie 2011 a avut loc întîlnirea reprezentanţilor politici pentru reglementarea transnistreană în vederea relansării activităţii grupurilor bilaterale de experţi. În cadrul întîlnirii partea moldovenească i-a transmis celei transnistrene un regulament privind activitatea grupurilor de lucru. Potrivit părţii transnistrene aceasta are interes pentru activitatea grupurilor ce vizează economia, infrastructura, transportul auto şi feroviar, ecologia. În acest context, partea transnistreană s-a arătat interesată de libera circulaţie a cetăţenilor şi mărfurilor, subliniind că Transnistria nu mai percepe taxa de 100% la importul bunurilor moldoveneşti, aşteptînd ca şi Republica Moldova să anuleze taxele de 8–20% la importul bunurilor transnistrene. În acest context, şeful diplomaţiei transnistrene se întreba retoric – cine menţine bariere în calea circulaţiei mărfurilor şi cine clasifică mărfurile din Transnistria ca fiind de import?

Transnistria intenţionează să-şi revadă concepţia politicii bugetare şi fiscale

Administraţia transnistreană intenţionează să revizuiască politica bugetară şi fiscală pentru următorii trei ani. Noua concepţie prevede un sistem de impozitare mai simplu şi mai transparent, care ar conduce la creşterea încasărilor bugetare, atragerea investiţiilor şi crearea locurilor de muncă suplimentare. Cu această ocazie se presupune schimbarea administrării impozitării pentru business-ul mic şi mijlociu, precum şi pentru activitatea economică externă. În acelaşi context, se prevede simplificarea regulilor de contabilitate pentru micul business, pentru care se prevede consolidarea disciplinei fiscale şi stimularea de a nu ascunde veniturile. Totodată, se prevede ridicarea impozitelor pentru prestatorii serviciilor de transport. Noua concepţie prevede reducerea de trei ori a impozitului pentru plata dividendelor, de la 15% la 5%, aşteptîndu-se că această măsură va spori renunţarea agenţilor economici la folosirea schemelor de redistribuire a veniturilor. De asemenea, se prevede mărirea impozitului social unic pînă la 24%, pentru a atrage resurse în Fondul de pensii care se confruntă cu o criză acută.

Rusia va relua asistenţa umanitară pentru Transnistria

În timpul vizitei sale la Moscova, preşedintele Sovietului suprem al Transnistriei şi liderul mişcării "Obnovlenie", Anatolii Kaminskii, a discutat cu preşedintele Consiliului suprem al partidului de guvernămînt "Edinaya Rossia" din Federaţia Rusă, Boris Grîzlov, problema reluării ajutorului umanitar la Federaţiei Ruse către Transnistria. Grîzlov la informat pe Kaminskii că problema reluării suportului umanitar este practic soluţionată, amintind că în perioada 2007–2010 suma totală a suportului umanitar rusesc pentru Transnistria a fost de $55 milioane, banii fiind destinaţi celor 137 mii de pensionari transnistreni, spitalelor şi grădiniţelor de copii. Anterior, Rusia sistase ajutorul pentru Transnistria acuzînd administraţia de la Tiraspol de delapidări a ajutoarelor. Deblocarea suportului rusesc pentru Transnistria a fost întotdeauna un element al luptei politice interne din Transnistria. Actualmente, în prejma alegerilor prezidenţiale din Transnistria, programate pentru decembrie 2011, această luptă se acutizează. Faptul că liderul mişcării "Obnovlenie" este cel care contribuie la reluarea suportului rusesc este văzut ca o mică victorie pre-electorală a acestei formaţiuni, care a anunţat că îşi va înainta propria contra-candidatură lui Smirnov la prezidenţiale din decembrie.

Proiectul de modificare a constituţiei transnistrene votat în prima lectură

La 9 martie 2011 Sovietul suprem al Transnistriei a adoptat în prima lectură proiectul de modificare a constituţiei după ce acesta a fost consultat de Direcţia juridică a Dumei de Stat a Rusiei şi aprobat de Comisia pentru afacerile CSI şi relaţiile cu conaţionalii. Acest gen de coordonare a avut loc în virtutea interesului Transnistriei de a-şi armoniza legislaţia cu cea a Rusiei, care la rîndul său îi doreşte Transnistriei prosperare şi a acceptat să examineze şi să susţină modificarea constituţiei transnistrene în calitate de garant în procesul de reglementare a conflictului. Versiunea finală a proiectul a fost elaborată de o comisie de conciliere şi prevede introducerea instituţiei guvernului şi a funcţiei de prim-ministru, precum şi transformarea Sovietului suprem într-un for legislativ profesionist. Liderul transnistrean, Igor Smirnov, nu este mulţumit de varianta votată de Sovietul suprem, afirmînd că mai există lucruri ce urmează a fi soluţionate. Pentru Smirnov nu există temeiuri pentru grabă, întrucît propunerile Sovietului suprem pot conduce la mărirea aparatului birocratic. De aceea, Smirnov propune ca instituţia guvernului să fie deservită de funcţionarii preşedinţiei pe care o conduce. Potrivit lui Smirnov, amendamentele la constituţia transnistreană trebuie să anticipeze cursul evenimentelor de mai departe şi să apere statalitatea transnistreană. El a mai menţionat că nu va admite ca în rezultatul modificărilor constituţionale să fie subminată balanţa existentă între cele trei branşe ale puterii. De asemenea, Smirnov şi-a reconfirmat atitudinea negativă faţă de introducerea sistemului electoral proporţional. În acest sens, poziţia lui Smirnov vine în contradicţie cu scopul declarat al reformei constituţionale – aducerea normelor constituţiei Transnistriei în conformitate cu cele ale Federaţiei Ruse.

Studii, analize, comentarii

Mitul despre poveste…
Igor Boţan

Joe Biden a explicat motivul vizitei sale: "Voi vizita Republica Moldova, fiindcă această ţară este o poveste de succes democratică"

»»»

Bugetul pentru 2011: între politic şi economic
Iurie Gotişan

Am putea deja să constatăm că aprobarea bugetului de stat pentru 2011, chiar la această etapă, adică de către guvern, este un gest salutabil în sine. Fiind în primul rînd un document politic şi apoi unul economic, proiecţia bugetului a stîrnit dispute lesne de înţeles nu numai între putere şi opoziţie, ci şi între partidele din cadrul AIE

»»»