alegeri.md

Informaţii generale privind alegerile primarului general al municipiului Chişinău

După declararea independenţei şi suveranităţii, în anul 1990 în Republica Moldova au avut loc procese de schimbare a administraţiei publice centrale şi locale. În anul 1990 în funcţia de primar al oraşului Chişinău este desemnat Nicolae Costin, considerat primul primar democratic al capitalei şi care a exercitat funcţia respectivă pînă la 9 august 1994, cînd a fost eliberat din funcţie prin Decret prezidenţial. În timpul mandatului lui Nicolae Costin, în componenţa municipiului Chişinău au fost incluse localităţile din preajmă (oraşe şi sate)^[1], modificarea avînd drept scop echilibrarea demografică a locuitorilor şi alegătorilor. După revocarea lui Nicolae Costin, pînă în luna mai 1995 interimatul funcţiei de primar al municipiului Chişinău a fost exercitat de Serafim Urechean.

La 16 aprilie 1995 în Republica Moldova au avut loc alegeri locale generale, însă într-o serie de localităţi, inclusiv în municipiul Chişinău, alegerile au fost declarate nevalabile, din cauza participării reduse le scrutin (mai puţin de jumătate din numărul alegătorilor). Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova din 10 mai 1995 a fost numită primăria municipiului Chişinău, în funcţia de primar al municipiului fiind desemnat Serafim Urechean. Decretul a fost emis în baza prevederilor Legii cu privire la alegerile locale valabilă la acel moment şi mai stabilea că Primăria municipiului Chişinău va exercita şi atribuţiile consiliului municipal, pentru un mandat general de 4 ani.

Ulterior, prin Hotărîrea Curţii Constituţionale Nr. 36 din 10.12.1998, Decretul privind numirea primăriei municipiului Chişinău a fost declarat neconstituţional, însă Curtea Constituţională a stabilit că hotărîrea sa nu poartă caracter retroactiv, va produce efecte doar pe viitor şi poate să nu fie executată imediat, avînd în vedere apropiatele alegeri locale generale. Astfel, Serafim Urechean şi persoanele care au fost desemnate în componenţa primăriei au exercitat un mandat deplin de organ executiv şi reprezentativ (consiliu), chiar dacă actul de numire a fost neconstituţional. Abia în rezultatul alegerilor locale din 1999 în municipiul Chişinău a fost ales pentru prima dată prin vot direct primarul şi consiliul municipal.

De regulă, alegerile pentru funcţia de primar al municipiului Chişinău s-au desfăşurat concomitent cu alegerile locale generale, însă în anul 2005 au avut loc alegeri noi, din cauza că Serafim Urechean a demisionat din funcţie înainte de termen, fiind ales deputat în Parlament.

Alegerile noi din anul 2005 au fost nereuşite, atît în luna iulie, cît şi în noiembrie-decembrie 2005. Scrutinul a fost declarat nevalabil, din cauza prezenţei reduse a alegătorilor. După cele 4 încercări nereuşite de alegere a primarului municipiului Chişinău, autorităţile centrale au decis să instituie un moratoriu şi să amîne organizarea alegerilor pînă la scrutinul general, preconizat în anul 2007. Astfel, în perioada 2005–2007 interimatul funcţiei de primar general al capitalei a fost asigurat de către viceprimari: Vasile Ursu (aprilie 2005 – ianuarie 2007) şi Veaceslav Iordan (ianuarie–aprilie 2007).

Statutul şi atribuţiile primarului general al municipiului Chişinău

Atribuţiile, obligaţiile şi activitatea primarului municipiului Chişinău se reglementează de legislaţia privind administraţia publică locală şi de Legea Nr. 431-XIII din 19.04.95 privind statutul municipiului Chişinău. Primarul este persoană oficială, reprezentant al autorităţii executive din administraţia publică locală. În exercitarea mandatului, primarul este în serviciul colectivităţii. Atribuţiile primarului general al municipiului Chişinău sînt similare atribuţiilor oricărui primar din Republica Moldova, stabilite de articolul 29 al Legii privind administraţia publică locală, printre cele mai importante fiind:

• executarea deciziilor consiliului local;
• numirea şefilor de subdiviziuni, de servicii, de întreprinderi municipale din subordinea autorităţii administraţiei publice locale respective, a personalului primăriei;
• exercitarea funcţiei de ordonator principal de credite;
• conducerea, coordonarea şi controlul activităţii serviciilor publice locale;
• eliberarea autorizaţiilor şi licenţelor prevăzute de lege;
• repartizarea fondului locativ şi controlul asupra întreţinerii şi gestionării acestuia;
• reprezentarea colectivităţii locale în relaţiile cu alte autorităţi publice, persoane fizice sau juridice din ţară sau din străinătate ş.a.

Primarul general al capitalei mai are şi o serie de atribuţii suplimentare, speciale, prevăzute de Legea privind statutul municipiului Chişinău şi care vizează, în mare parte, relaţia primarului general cu sectoarele administrative ale municipiului Chişinău şi administraţia acestora (pretorii şi preturile). Astfel, în fiecare sector al municipiului Chişinău, primarul general numeşte, în condiţiile legii, un pretor, care este reprezentant al primarului general, fiind asistat de un aparat de lucru, denumit pretură.

Încetarea mandatului primarului

Primarul îşi exercită atribuţiile de la data validării mandatului pînă la data validării următorului mandat de primar, cu excepţia cazurilor cînd mandatul încetează înainte de termen, în caz de:

• demisie;
• incompatibilitate a funcţiei;
• imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile pe o perioadă mai mare de 4 luni consecutive, inclusiv pe motiv de boală;
• intrare în vigoare a sentinţei de condamnare;
• deces.