Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Decizia mea este motivata sufleteste inainte de toate: imi plac oamenii din Chisinau, ii iubesc si ii imbratisez pe toti.
Am vazut multe capitale europene. Mi-am facut acolo prieteni care sunt membri ai forurilor continentale, ministri, primari sau viceprimari. Am inteles de la ei ca statutul de european nu e determinat de conditii geografice sau climaterice, ci de gradul de aerisire a mintii si de deschidere a inimii fata de semeni si de nevoile lor.
Am inteles ca bunastarea si confortul occidental rezulta direct din competenta si moralitatea celor alesi sa administreze treburile publice. De aceea, la baza tuturor activitatilor noastre in cadrul Primariei municipiului Chisinau vor sta principiile moralitatii si transparentei.
Vom angaja in structurile Primariei oameni onesti si incoruptibili, profesionisti deschisi spre modernitate, manageri dinamici si competitivi.
Populatia urbei va avea acces liber la informatia operativa privind executarea trimestriala a bugetului. Vom asigura o transparenta totala a bugetului si o detaliere exacta, competenta si conforma cu necesitatile municipiului a veniturilor si cheltuielilor bugetare. Centrul informational si site-ul Primariei vor oferi tuturor celor interesati date complete despre activitatea noastra.
Vom deschide, impreuna cu Dumneavoastra, portile Capitalei noastre spre viitor. Banca de idei a Primariei va avea ca deponent pe fiecare dintre cei care doresc si pot sa investeasca in dezvoltarea Chisinaului. Acest capital intelectual, concretizat prin proiecte, sugestii, idei, va fi administrat si valorificat cu cea mai mare grija, in folosul populatiei si in scopul transformarii Chisinaului intr-un oras modern, cu un nivel de viata european.
Cunoastem sentimentul rusinii ce ne incearca pe toti atunci cand gazduim oaspeti din afara tarii, carora nu putem sa le oferim altceva decat “placerea” unor plimbari pe strazi pline de gropi, prin intuneric si in conditii de totala nesiguranta personala. Dorim si suntem hotarati sa alungam din sufletele noastre si ale semenilor nostri acest sentiment. Pentru asta avem toate atu-urile: tinerete, competenta, fermitate si o echipa de oameni bine pregatiti.
In Primaria municipala sunt angajate peste 1300 de persoane si numarul lor creste din an in an. Fiind o structura amorfa, rigida, si netransparenta, activitatea Primariei si a subdiviziunilor se caracterizeaza prin birocratie, ineficienta si coruptie si provoaca pagube materiale insemnate pentru bugetul municipal. Administratia capitalei se ocupa cu afaceri, in loc sa creeze conditii pentru dezvoltarea businessului. Din toate capitalele europene numai Chisinaul nu are un concept strategic de dezvoltare. Lipsesc programe sectoriale de dezvoltare. Finantele publice sunt gestionate ineficient. Banca municipala a falimentat. Recursul permanent la credite bancare scumpe pentru rezolvarea problemelor stringente a devenit o practica ordinara si reorienteaza resursele publice spre oligarhia financiar-bancara, conducand la cresterea datoriilor bugetului fata de creditori. Iresponsabilitatea, coruptia si lipsa de transparenta au facut ca o parte a patrimoniului public sa treaca in beneficiul unor grupuri care activeaza sub protectia unor demnitari de stat. Mituirea functionarilor a devenit o norma pentru satisfacerea solicitarilor. Practic, nici o problema mai dificila chisinaueanul de rand nu o poate rezolva fara mituire sau protectie. Consiliul municipal este folosit ca masina de vot. Lipseste parteneriatul cu societatea civila.
Fiecare a doua familie din Chisinau traieste sub pragul saraciei, iar 80 la suta din populatie are un venit sub minimul de existenta. O familie simpla nu are posibilitati sa-si faca sau sa-si procure locuinta. Caminele — insalubre, fara electricitate si caldura — sunt arhipline. Anual se construiesc doar o mie de apartamente, pe listele de asteptare fiind inscrise peste 60 mii de familii. Pretul unui metru patrat de locuinta ipotecara a trecut de $300. Chisinaul este impanzit de invalizi, copii si batrani care cersesc pe la intersectii de strazi si prin magazine, de vagabonzi scotocind prin lazile de gunoi. Persoane de varsta medie isi petrec zilele de odihna la pietele de vechituri. Bolnavii mor din lipsa de asistenta medicala. Medici si profesori sunt vanzatori la piata. Afacerile “second-hand” prospera, iar orasul a devenit cimitirul de automobile al Europei. In acelasi timp, de placerea vietii se bucura doar o parte neinsemnata de oameni care locuiesc in palate somptuoase si se plimba cu masini de lux. Saracii devin mai saraci, iar bogatii — mai bogati.
Rata criminalitatii in municipiu este de doua ori mai mare decat media pe tara. Chisinaul se situeaza pe primul loc dupa numarul de infractiuni grave si cele comise in locuri publice, inclusiv pe strazi si in parcuri. Anual in Chisinau dispar fara urme peste 100 de persoane. Criza de identitate a institutiilor de asigurare a securitatii publice, deprecierea continua a sistemului de valori morale in relatiile sociale, sfidarea regulilor si normelor elementare de convietuire, cresterea criminalitatii organizate si extinderea fenomenului infractional asupra minorilor — aceasta este realitatea ce caracterizeaza comunitatea municipala.
Astazi, copiii Chisinaului isi incep educatia in gradinite lipsite de conditii elementare. In scoala, clasele sunt supraaglomerate. Baza materiala degradeaza si se completeaza din contributiile parintilor. Profesorii sunt prost remunerati si pusi in situatia umilitoare de a cersi bani de la parinti. Elevii fac zilnic naveta dintr-un capat al orasului in altul, sufocandu-se in mijloacele urbane de transport si expunandu-se diferitelor pericole. Resursele financiare importante ale institutiilor de invatamant de stat sunt controlate de catre persoane private. Odata cu reducerea de doua ori a contingentului de copii de varsta prescolara ia amploare procesul de devastare si instrainare a edificiilor gradinitelor si schimbarea destinatiei lor. Posibilitatile sectorului privat in acest domeniu sunt neglijate. Nu este asigurata legatura intre invatamantul secundar profesional si piata muncii. O buna parte a absolventilor ciclului gimnazial nu au posibilitatea de a-si continua studiile in invatamantul secundar profesional.
Astazi peste 80 la suta din populatia urbana este nemultumita si foarte nemultumita de asistenta medicala.
Majoritatea institutiilor medicale necesita reparatii. Utilajul medical e depasit moral si fizic, lipsesc medicamentele strict necesare. Serviciile medicale devin tot mai scumpe, numarul nasterilor abia compenseaza numarul deceselor. Salariile medicilor sunt mizerabile. Reprezentantii celei mai umane meserii sunt umiliti de catre autoritati. Medicina se ocupa in fond de tratarea bolilor si prea putin de prevenirea lor. Mijloacele financiare limitate se utilizeaza ineficient. Vaccinarea populatiei se face doar prin bunavointa donatorilor externi. Nivelul morbiditatii ramane alarmant de mare comparativ cu cel din alte orase europene. In cazul conservarii actualei situatii dezastruoase si degradante din municipiu, in urmatorii 15 ani rata de mortalitate in Chisinau va creste cu peste 50 %.
Sistemul de termoficare si apa, falimentar si insolvabil, incalzeste solul, polueaza mediul, saraceste populatia si imbogateste clanurile mafiote. Apa calda a disparut din viata chisinauienilor. La inceputul mileniului trei, in capitala mai exista sectoare locative neconectate la sistemul de canalizare. Coruptia si politica populista a autoritatilor locale au adus serviciul comunal municipal la stare de faliment. Pierderile la caldura sunt de 25%, la apa — de 40%, calitatea serviciilor este mai mult decat indoielnica. Costul serviciilor comunale sunt insuportabile pentru majoritatea populatiei. Noaptea, scarile blocurilor, cartierele si parcurile sunt scufundate in bezna. Nu exista cadru normativ de reglementare a relatiilor dintre furnizori si consumatori si de control al costurilor si calitatii serviciilor.
Drumurile orasului sunt intr-o stare deplorabila. Desi 200 de mii de proprietari de vehicule platesc anual la buget mai mult de 100 milioane de lei, finantarea reparatiilor si intretinerii curente a drumurilor se efectueaza doar in proportie de 10–15% din necesitati. De regula, aceste reparatii se fac nu pentru chisinaueni, ci pentru oaspeti — de hramul orasului sau cu ocazia unor summit-uri. Strazile sunt supraaglomerate, lipsesc locurile pentru parcare, nu exista un sistem de dirijare a circulatiei rutiere. Peste 80% din troleibuzele si autobuzele din reteaua de transport a orasului au un grad sporit de uzura fizica si morala. Doar transportul privat mai rezolva intrucatva problema, dar calitatea serviciilor prestate de acestea lasa mult de dorit. Totodata, este limitat accesul investitiilor private in transportul public. In prezent numai in sfera serviciilor taxi si maxi-taxi exista competitivitate.
Potentialul economic si financiar al Chisinaului se datoreaza, in mare masura, statutului de capitala. Contributia reala a municipiului pe ansamblul economiei este supraapreciata. Cresterea acestui potential in ultimii ani nu este urmata de cresterea eficientei economice si nu este derivata activitatii actualei administratii municipale. Numai 15 mii din cei peste 50 mii de agenti economici inregistrati prezinta rapoarte financiare. Doua treimi din micii businessmeni activeaza in pierderi. Antreprenoriatul este terorizat de racket-ul administrativ si de cel privat. Fara $100 in plic, intreprinzatorul nu poate rezolva nici o problema de competenta organelor municipale. Comerciantii platesc pe piata dijma lunara la banditi. Industria sovietica a fost distrusa, iar una moderna nu a fost creata. Investitiile straine pe cap de locuitor sunt cele mai mici din capitalele europene. Primaria nu a avut si nu are o strategie de dezvoltare a capitalei. Posibilitatile de crestere oferite in ultimii zece ani au fost ratate.
Ultimul Plan Urbanistic General al orasului, aprobat acum 14 ani, si-a pierdut in mare parte actualitatea. S-a intensificat procesul de dezvoltare teritoriala si urbanistica haotica a orasului. Rezervele teritoriale din intravilan au fost irosite, fiind utilizate pentru construirea caselor individuale de elita. Activitatea intreprinderilor industriale s-a redus, iar suprafata zonelor industriale s-a majorat semnificativ. Un numar enorm de constructii au fost plasate contrar normelor urbanistice de dezvoltare, multe din ele intrand in conflict cu peisajul arhitectural-artistic al orasului. Se manifesta invazia diferitor constructii in spatiile verzi. Problema salubrizarii a devenit foarte acuta. Centrul istoric al orasului se distruge.
Continuarea politicii actuale risca sa perturbeze si mai mult echilibrul intre structurile planimetrica si arhitectural-artistica ale orasului.
Sub aspect ecologic, Chisinaul este ca un butoi cu pulbere in acumulare. In jumatate din perioada anuala se inregistreaza depasirea normei concentratiilor de emisii toxice. Bazinele acvatice sunt infectate, mult peste limitele admisibile, cu compusi chimici si agenti biopatogeni. Apele raului Bac sunt poluate intens in perimetrul orasului. Apa din circa 90% din fantani si izvoare contine nitrati si bacterii patogene cu depasirea esentiala a concentratiilor admisibile. Poligonul de inhumare a deseurilor menajere solide devine neincapator pentru un milion m3 de diverse deseuri ce se acumuleaza anual in municipiu. Suprafata spatiilor verzi se reduce simtitor, fiind sub norma acceptata.
Infrastructura si fondurile de productie degradate moral si fizic, dezindustrializarea activitatii economice, lipsa locurilor de munca au contribuit la emigrarea masiva a populatiei active. Astazi, fiecare al treilea chisinauean nu are serviciu si aproape 60 la suta cauta sa plece peste hotare pentru totdeauna sau in cautare de lucru. Comunele suburbane nu au autonomie financiara, ceea ce se manifesta prin incasarile scazute a impozitelor si taxelor locale, gestionare ineficienta a terenurilor suburbane, dependenta directa de bugetul municipal. Taranii nu au acces liber la piata agricola a capitalei. Agricultura de subexistenta nu rezista concurentei importului de produse agricole. Drumurile distruse, insuficienta apei potabile, lipsa retelei de canalizare, maidanele cu gunoisti reprezinta fata suburbiilor capitalei.
Propunem si ne asumam angajamentul sa indeplinim in termen si intocmai urmatoarele un complex de Proiecte prioritare pentru Schimbarea la fata a Capitalei:
Obiective:
- Asigurarea transparentei, reducerea birocratiei, eliminarea coruptiei
- Modernizarea managementului administrativ, sporirea operativitatii si eficientei
- Stabilirea unui parteneriat durabil cu societatea civila
Descriere:
Transformarea mass-mediei municipale in institutii publice independente. Editarea Monitorului Oficial al Chisinaului. Implementarea metodelor de administrare pe principiile e-government si a tehnologiilor informationale prin care locuitorii capitalei vor beneficia on-line de servicii necesare. Acordarea asistentei comisiilor de specialitate ale Consiliului din contul reducerii personalului administrativ. Elaborarea unui Concept strategic de dezvoltare, dezbaterea publica si aprobarea lui de catre toate fortele politice din Consiliul municipal. Implementarea unor metode moderne si transparente de gestionare a finantelor publice. Sprijinirea societatii civile in solutionarea problemelor socio-economice.
Resurse si rezultate:
Accesul liber al cetatenilor la activitatea administratiei locale, la posturile de radio si televiziune municipale publice, conlucrarea eficienta intre administratie si consilieri, solutionarea operativa a problemelor orasenilor.
Obiective:
- Transformarea Chisinaului intr-un centru regional de influenta
- Integrarea in fluxurile de comunicatii Est-Vest.
Descriere:
Stabilirea prioritatilor de cooperare regionala in functie de pozitia geografica a Chisinaului. Lansarea unor programe de cooperare multiplanica cu centre similare din regiune. Implementarea, in parteneriat cu centre similare din regiune, a unor proiecte comune de dezvoltare durabila. Dezvoltarea serviciilor metropolitane. Asigurarea conditiilor adecvate pentru activitatea corpului diplomatic strain, a reprezentantelor organizatiilor continentale si internationale. Valorificarea la maximum a oportunitatilor oferite de coridoarele de transport paneuropene.
Resurse si rezultate:
Atragerea unor importante fluxuri de transport, informationale si financiare, ce ocolesc actualmente Chisinaul. Dinamizarea activitatii economice si apropierea de standardele europene.
Obiective:
- Eliminarea constrangerilor in afaceri
- Dezvoltarea infrastructurii de business
- Sprijinirea initiativei private
Descriere:
Elaborarea si aprobarea unor reglementari pentru sporirea eficientei, operativitatii si calitatii actului administrativ. Eliminarea monopolurilor locale. Extinderea bazei fiscale si crearea unui sistem stimulativ de taxe locale. Imbunatatirea procedurilor pentru incurajarea investitiilor. Crearea unor institutii municipale pentru atragerea investitiilor, protectia concurentei, formarea bazelor de date integrabile, sprijinirea incubatoarelor de inovare. Dezvoltarea pietei imobiliare, asigurarea cu terenuri pentru dezvoltarea economico-sociala. Imbunatatirea accesului la informatii privind piata fortei de munca, sprijinirea sistemului de formare profesionala si continua, incurajarea reorientarii persoanelor disponibilizate spre libera initiativa.
Resurse si rezultate:
Crearea a 5 mii locuri noi de munca pe an, cresterea produsului brut anual pe locuitor cu $500, sporirea de 6 ori a incasarilor de la impozite locale, iar a investitiilor — de 3 ori.
Obiective:
- Asigurarea dreptului la locuinta
- Ajutorarea familiilor tinere
- Sporirea calitatii fondului de locuinte
Descriere:
Instituirea locuintelor sociale, cu uz de serviciu si municipale. Transformarea caminelor in locuinte sociale si repartizarea gratuita in folosinta persoanelor socialmente vulnerabile. Nu se vor acorda case de stat pentru demnitari. Modificarea mecanismului de constructie a locuintelor ipotecare. Pentru familiile care locuiesc in camine si cele tinere vom reduce contributia initiala pana la 10% din costul total al locuintei. Crearea fondului municipal pentru subventionarea a 20% din costul locuintei si garantarea creditarii la o dobanda mai mica de 10%. Renovarea cladirilor vechi si extinderea suprafetei locative. Stimularea activitatii investitorilor financiari, companiilor de constructii si industriei materialelor de constructie.
Resurse si rezultate:
Anual se vor da in exploatare peste 3000 de locuinte, inclusiv 1000 pentru familii tinere. Se va forma un fond municipal de 30 milioane lei si se vor investi anual in constructii peste 100 milioane lei.
Obiective:
- Asigurarea calitativa cu caldura la un pret accesibil
- Reducerea pierderilor si costurilor neproductive
- Conservarea energiei si folosirea surselor energetice de alternativa
Descriere:
Reabilitarea intregului sistem energetic municipal prin descentralizarea alimentarii termice, reconstructia retelelor interne ale blocurilor, eficientizarea producerii si distribuirii caldurii si apei calde la preturi rezonabile. Reorganizarea prin descentralizare a asociatiilor de locatari. Constructia centralelor termice de bloc sau cartier pentru aprovizionarea directa cu caldura a consumatorilor. Reconstructia retelelor interne de alimentare cu caldura si apa calda a blocurilor de locuit si trecerea de la sistemul vertical la cel orizontal si individual. Retehnologizarea centralelor electrotermice, reducerea capacitatilor termice si cresterea producerii energiei electrice. Izolarea termica externa a blocurilor locative cu materiale izolante ecologice, implementarea unor proiecte de folosire a energiei solare si eoliene.
Resurse si rezultate:
Noul sistem va asigura producerea a peste 1 milion de Gcal la un cost de 150–180 lei/ Gcal, cu o economie anuala de 300 mln m3 de gaze naturale si 10 mln de m3 de apa. Excluderea din exploatare a 2/3 din retelele termice externe. Necesarul de investitii este $180–200 mln, care va fi asigurat din bugetul municipal la nivel de 10%, restul resurselor fiind finanantate din granturi si credite bancare.
Obiective:
- Renovarea si dezvoltarea infrastructurii de drumuri si strazi
- Imbunatatirea conditiilor de trafic urban si suburban
Descriere:
Crearea centurii de ocolire a orasului. Reamplasarea garii auto din zona centrala. Proiectarea unor platforme de marfa pe directiile drumurilor internationale. Finalizarea Bulevardului Mircea cel Batran si prelungirea constructiei bulevardului Cantemir. Constructia parcajelor cu multe nivele. Crearea pasajelor subterane pietonale, amenajarea intersectiilor pentru deplasarea carucioarelor pentru invalizi. Efectuarea lucrarilor de reparatii pana la 1 mai a fiecarui an. Stimularea concurentei in serviciile de reparatie a drumurilor. Introducerea unui program special de trafic in zile de odihna. Dezvoltarea prioritara a transportului electric. Privatizarea parcului urban de autobuze. Atragerea capitalului privat pentru asigurarea necesitatilor in transportul urban si suburban.
Resurse si rezultate:
Extinderea retelei de drumuri auto cu circa 100 km. Sporirea capacitatii de deservire concomitenta a garilor auto cu circa 1000 pasageri.
Constructia a 10 pasaje subterane. Necesarul de investitii de $150–160 milioane va fi asigurat in principal din proiecte finantate prin granturi si de institutiile financiare internationale. Fondurile pentru reparatia drumurilor se vor tripla.
Obiective:
- Eliminarea contradictiilor arhitectural-peisagistice
- Reabilitarea arhitectural-artistica si peisagistica a centrului orasului
- Utilizarea eficienta a teritoriului
Descriere:
Reglementarea relatiilor funciare pe principii de piata si in stricta conformitate cu normele urbanistice. Zonificarea economica si fiscala a orasului. Restructurarea si inaltarea (etaje suplimentare, mansarde) caselor cu un nivel in partea centrala a orasului. Largirea, amenajarea albiei r. Bac si edificarea zonei de agrement de-a lungul cursului raului. Evacuarea intreprinderilor industriale din centrul orasului. Restabilirea orasului vechi. Reabilitarea edificiilor de importanta istorica si culturala. Amenajarea si extinderea spatiilor verzi.
Resurse si rezultate:
Capitala va avea imaginea unui oras european, agreabil pentru autohtoni si atractiv pentru oaspeti.
Obiective:
- Acordarea unei asistente sociale motivate persoanelor defavorizate
- Implicarea sectorului asociativ si privat in asistenta sociala
Descriere:
Elaborarea si implementarea unui sistem de comenzi si vaucere sociale. Stabilirea unui mecanism, capabil sa asigure accesul sectorului asociativ si privat la comenzi sociale. Grupurile tinta de asistenta sociala se vor constitui din persoanele cu deficienta, incapacitate, handicap, batrani, familii cu multi copii etc. Fiecare beneficiar de asistenta sociala va primi un vaucer si va putea alege liber prestatorul de servicii sociale. Vor fi dezvoltate facilitatile si asigurat accesul persoanelor cu handicap fizic la transport public, la treceri pentru pietoni, magazine, blocuri de locuit etc.
Resurse si rezultate:
Eficientizarea sistemului de asistenta sociala, minimalizarea efectelor excluderii sociale a grupurilor defavorizate si integrarea lor in comunitatea municipala.
Obiective:
- Dezvoltarea sistemului educational conform standardelor europene
- Antrenarea tineretului in proiecte de dezvoltare socio-economica
Descriere:
Crearea gradinitelor de tip familial, cu grupe de 4–5 copii. Studierea aprofundata a limbilor straine. Program intensiv de studiere a limbii romane de catre copiii alolingvi. Scoli primare de calitate in fiecare cartier de blocuri. Transport pentru elevi. Sporirea rolului comitetelor parintesti in luarea deciziilor cu privire la dezvoltarea scolilor. Crearea unui fond municipal pentru co-finantarea invatamantului superior in baza de contract, acordarea unor burse de merit, granturilor pentru educatie si cercetare. Organizarea unor targuri ale locurilor de munca pentru studenti si elevii din licee, organizarea plecarii studentilor la munci sezoniere peste hotare. Incurajarea crearii unor campusuri studentesti multifunctionale. Reanimarea vietii sportive in municipiu si stimularea performantelor. Cooperarea cu organizatiile de tineret si implicarea lor in proiecte de dezvoltare a capitalei.
Resurse si rezultate:
Dublarea fondurilor pentru educatie. Reducerea fluxului de emigrare a tinerilor si integrarea lor in viata capitalei.
Obiective:
- Apropierea conditiilor de trai din suburbii de cele din oras
- Integrarea suburbiilor in economia municipiului
- Imbunatatirea starii mediului ambiant, conservarea si pastrarea biodiversitatii
Descriere:
Revitalizarea economiei suburbiei si integrarea ei in circuitul complex al municipiului. Gazificarea completa a localitatilor suburbiei. Reparatia si amenajarea drumurilor. Renovarea si reparatia capitala a apeductelor. Elaborarea, adoptarea si implementarea programelor complexe de recalificare a somerilor din zona suburbana. Sustinerea materiala, financiara si consultativa de catre autoritatile publice locale a dezvoltarii retelei de agromagazine in suburbie. Crearea pietelor en-gros a produselor agricole in stare proaspata. Speciliazarea antreprenorilor agricoli in fabricarea produselor agricole ecologic pure. Crearea unei retele hoteliere moderne, dezvoltarea mestesugaritului popular, zonelor turistice si valorificarea potentialului de agrement. Promovarea turismului rural. Impadurirea terenurilor afectate de alunecarile de teren. Testarea ecologico-sanitara a unitatilor de producere din suburbie. Evacuarea gunoistelor neautorizate si amenajarea gunoistelor existente in stricta conformitate cu normele sanitar-epidemiologice. Antrenarea populatiei la salubrizarea si inverzirea localitatilor. Reutilarea sistemului de canalizare si epurare a apelor subterane. Salubrizarea si amenajarea lacurilor.
Resurse si rezultate:
Peste o mie de noi locuri de munca pe an, dotarea cu utilitati sociale, 2 piete agricole en-gros, realizarea ofertei de produse agricole pe piata municipala, dezvoltarea infrastructurii de turism si a zonelor de agrement.
Obiective:
- Asigurarea unui climat socio-cultural stabil
- Intarirea coeziunii morale si sociale ale comunitatii polietnice prin ridicarea nivelului cultural al cetateanului
- Diversificarea serviciilor culturale prestate catre populatie
Descriere:
Descentralizarea institutionala si preluarea sustinerii logistice si financiare a serviciilor culturale de catre comunitate. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Culturii in capitala asociata in implementare cu un program de Management Cultural si Social si cu infiintarea unor servicii speciale in cadrul preturilor. Elaborarea programelor de pastrare, conservare si valorificare a specificului istoric si cultural. Refunctionalizarea unor monumente si situri protejate. Stimularea activitatii institutiilor culturale din capitala. Dezvoltarea, diversificarea si sincronizarea ofertelor culturale.
Resurse si rezultate:
Dublarea fondurilor pentru cultura. Bunastare spirituala, culturala, sociala. Mediu social prietenos si coeziv.