Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Candidatul Partidului Nostru intenţionează să pună punct practicii taxelor informale, mitei şi a furturilor directe în cadrul primăriei.
Cei care locuiesc în Chişinău, cărora nu le este indiferent acest oraş, în preajma alegerilor locale, au fost vizitaţi de un gând naiv: un edil al capitalei de succes ar putea fi considerat cel, care pur şi simplu va studia “experienţa” celor două mandate ale lui Dorin Chirtoacă şi… va face totul invers.
Să spunem lucrurilor pe nume: opt ani la rând, capitala Moldovei este administrată de un diletant, preocupat de politică. Şi asta nu este cea mai gravă problemă. De nenumărate ori, în această perioadă, Chirtoacă făcea aluzii că priveşte Chişinăul modern ca pe o vie, care răneşte “sufletul românesc”, mărturie a ocupaţiei multianuale (probabil că, din 1812).
Cu o asemenea abordare, sunt de prisos regretele despre ofilirea centrului istoric al Chişinăului sau a casei-muzeu Puşkin, care se dărâmă sub sunetul loviturilor provocate de pe şantierul de construcţie din apropiere. Doar că logica şi practica administrării publice sunt de aşa natură, încât până şi Preşedintele care nu-şi iubeşte ţara, este mai inofensiv decât un primar care detestă oraşul ce i-a fost încredinţat.
Nu este de mirare că în această perioadă de 8 ani de mandat al lui Chirtoacă, nici nu ai ce contabiliza. Dacă primarul precedent, Serafim Urechean, cu toate neajunsurile lui, totuşi a rămas în memoria chişinăuienilor ca un edil care a unit sectorul Poşta Veche şi Centru cu linia de troleibuz, a pus punct deconectărilor de lumină, a înlocuit ambulanţele vechi cu unele moderne şi aproape a dublat lăţimea străzii Izmail, atunci prin ce s-a făcut remarcat “tânărul şi progresistul liberal”? Printr-un proiect fantasmagoric de construcţie a unui cavou de elită în centrul Chişinăului? Prin 12 milioane de lei irosite pentru o stradă pietonală incomodă, urâtă şi, din câte se vede, inutilă tuturor? Prin porecla “păpuşile lui Putin”, inventată în calitate de un “contraargument” universal şi folosită ori de câte ori sunt criticate acţiunile administraţiei oraşului? Iar sfânta convingere a lui primarului liberal că, venind la conducerea unui “oraş sovietic” el l-a transformat într-o “capitală europeană”, ţine de competenţa umoriştilor profesionişti sau a psihiatrilor. Şi, totuşi, aceasta nu este toată problema.
Mandatul de 8 ani al administraţiei Chirtoacă a betonat un status-quo fundamental: funcţia de primar-administrator al oraşului nu este un serviciu, ci o afacere, foarte şi foarte profitabilă.
Dublu regretabil este faptul că acest “principiu” este perceput deja ca un lucru obişnuit, nu doar de antreprenorii din oraş, dar şi de majoritatea chişinăuienilor. În oricare domeniu, de la construcţii municipale, până la achiziţii publice orăşeneşti, trebuie să ţii cont de el dacă vrei să obţii ceva şi să-şi realizezi activitatea. Iată, principalul zid, care împiedică dur dezvoltarea capitalei moldoveneşti şi pe care va trebui să-l năruiască noul primar. Dacă, fireşte, un asemenea om va reuşi să-l depăşească la alegeri pe vicleanul nepot al unchiului său şi dacă va dori să încerce să schimbe ceva în acest oraş. Şi, pe cuvânt, ar fi bine să aibă înţelepciunea lui Gandhi şi puterea de voinţă a lui de Gaulle.
Să recunoaştem că din lista candidaţilor care optează la funcţia de primar general al capitalei, cea mai interesantă ne pare candidatura lui Ilian Caşu, înaintat de partidul lui Usatîi. Un cosmopolit veritabil, care deocamdată nu trezeşte reacţii negative într-o ţară, unde cearta pentru întâietatea vectorilor externi deja a devenit obsesivă. Caşu, despre care se ştie că are o reputaţi de invidiat, este de facto, neavizat în sistemul specific al relaţiilor politice din Moldova. Ceea ce, în condiţiile actuale, este un mare avantaj. La fel ca şi experienţa pe acre a trăit-o imediat ce a păşit pe făgaşul politic de partea lui Usatîi, când Caşu a simţit pe propria piele diversitatea dezmăţului politic autohton. Deci, un candidat naiv, dar deja cu experienţa, este ceva ademenitor.
Deja de mai multă vreme îl urmărim pe candidatul Partidului Nostru şi încercăm să identificăm în programul lui anumite contrabalansări eşecurilor evidente ale lui Dorin Chirtoacă. Chiar dacă şi nu este tocmai corect să compari actualul şi potenţialul primar, în schimb este destul de elocvent.
Pare straniu că actualul primar, care abuzează de noţiunea “european”, chiar şi atunci când ar întreba cât e ceasul, timp de opt ani aşa şi nu a reuşit să transpună la Chişinău din practicile vaste şi bogate ale administrării publice din UE. Cu studii în Occident, Ilian Caşu, este mult mai receptiv faţă de ideile europene. El ne vorbeşte astăzi, bunăoară despre o strategie originală de dezvoltare regională care se numeşte “Intelligent specialization” (“Specializarea intelectuală”). Esenţa acestei idei constă în faptul că un “desant” al profesioniştilor din diverse domenii — antropologie, economie, juridică, politologie — vine din toate colţurile Europei într-o regiune economică depresivă. Într-o anumită perioadă de timp, această echipă cercetează realitatea din toate domeniile, încearcă să stabilească un atu, un specific potenţial de perspectivă, pe care posibil că însăşi locuitorilor le-a scăpat din vedere. Deseori, această practică dă rezultate uimitoare.
Să zicem că într-un oraş italian, uitat de Dumnezeu, specialistul meşteşuguri populare face cunoştinţă cu un olar bătrân, care zeci de ani a ars vesela dintr-un anumit tip de lut, caracteristic doar pentru regiunea dată. Cercetarea arată că asemenea lut este ideal pentru confecţionarea instrumentelor medicale de cea mai înaltă calitate. Şi iată că deja mai mulţi producători mondiali mari îşi anunţă intenţiile de a o obţine în volum industrial. În sătucul italian încep să curgă investiţii, în regiune învie producţia proprie, sfera de servicii, încep să vină şi turiştii. Frumos? Caşu este convins că prin intermediul unei strategii de acest fel şi în Chişinău poţi explora multe şi interesante. Pe banii cui să o faci? “Granturi şi investiţii”, ne spune Caşu, care, de această dată nu ne miră cu originalitate. Dar, problema nu constă în prospeţimea ideilor. De remarcat că în unele raioane din Moldova, administraţia locală (cum ar fi cea din satul Selemet, raionul Cimişlia) a lăsat în urmă capitala la capitolul abilităţi de a obţine şi de a valorifica raţional resurse din diferite fonduri internaţionale. S-a dovedit că dacă banii nu se fură, poţi înnoi totalmente întreaga infrastructură a localităţii, de la sistemul de canalizare, până la cel de încălzire şi trotuare. Cheia succesului deseori este un proiect, elaborat cu cap. Evident, că un grant nu va acoperi scopuri comerciale, dar va fi suficient pentru un set de tomberoane moderne, bănci pentru parc sau peluze calitative în oraş.
Ce ţine de investiţii… De atragerea lor, potrivit lui Caşu, trebuie să fie interesaţi câţi mai mulţi subiecţi — instituţii ale statului, agenţi economici, orăşeni simpli. Dacă este un proiect investiţional şi nu o schemă comercială a unor funcţionari, dacă prezintă o favoare evidente tuturor, atunci va fi şi transparenţă şi control pentru calitatea realizării. Din nou o condiţie: nici un bănuţ din aceşti bani nu poate fi furat…
Ridicăm din arhivă un document din anul 2007, programul electoral al tânărului candidat la funcţia de primar al Chişinăului, membru al PL. Una dintre prevederile căruia promite: “construcţia locuinţelor sociale pentru păturile vulnerabile ale cetăţenilor şi pentru familiile tinere, dezvoltarea sistemului ipotecar de construcţii pe calea acoperirii% din contul bugetului, atragerea investiţiilor străine, stimularea liberei concurenţe în construcţii…”. Cu adevărat, în toţi opt ani de administrare a lui Chirtoacă, în capitală se construiesc: centre comerciale, benzinării, locuinţe “de elită”.
Trebuie să ajungem la această campanie electorală ca să se găsească acea forţă politică care nu doar că promite să construiască locuinţe pentru bugetari, dar şi explică, în sfârşit, CUM intenţionează să o facă. Şi, din nou, avem de a face cu “tehnologia” aplicată pe larg în unele raioane ale Moldovei. Usatîi, mizând pe succesul masiv al Partidului Nostru la finele actualei curse electorale, intenţionează să-i confere acestei idei un caracter masiv. Se planifică ca pământurile municipale să le fie oferite companiilor de construcţii la un preţ destul de mic, dacă este posibil, chiar gratuit. Condiţia fundamentală: documentele necesare pentru iniţierea lucrărilor sunt eliberate fără birocratizare şi estorcări de bani. La asemenea amabilitate, compania de construcţii răspunde, la rândul său, cu o amabilitate egală: oferă administraţiei locale o parte din fondul locativ în clădirile construite. Pedagogii şi medicii, primesc multaşteptatele apartamente. Sigur că realizarea acestui gen de proiecte este interesant de urmărit anume în capitală. Dar pentru asta, la alegerile curente, aici trebuie să câştige Ilian Caşu…
“Transportul public care circulă fără întârziere, curat, modern şi în stare tehnică corespunzătoare, inclusiv maxi-taxiurile; staţii de aşteptare reparate şi amenajate; asigurarea stabilităţii şi perspectivei activităţii transportatorilor. Ordine în traficul rutier, construcţia parcărilor subterane şi multietajate”, — este o altă promisiune din programul lui Dorin Chirtoacă de acum opt ani, iar pe final, un nou “epicfail” (eşec grandios), aşa cum obişnuieşte să se exprime tânăra generaţie.
Anual, pe drumurile din Chişinău, susţine Caşu, decedează mai mult de 50 de pietoni, tot atâţia rămân invalizi. Şi noi, spre regret, suntem creduli, pentru în mod obiectiv, în capitala noastră europeană, a devenit periculos să te deplasezi pe jos chiar şi în perimetrul cartierelor. Aşteptăm zilnic că oraşul nostru va plesni într-o bună zi de multitudinea unităţilor de transport şi circulaţie aproape haotică pe drumurile capitalei. Dintr-o parte ar părea că ieşire din situaţie este doar una europeană. Adică, parcări exclusiv cu plată pentru transportul cu excepţia celui public, cel puţin în centrul oraşului, cu o taxă mare pe oră şi amenzi usturătoare pentru parcare în locuri interzise. Nu există alte soluţii.
Însă, să incluzi asemenea prevederi în programul electoral nu ar risca, credem, nici chiar îndrăzneţii din partidul lui Usatîi. Ilian Caşu susţine că pentru început este nevoie să educi în societatea “cultura parcărilor”. În cazul victoriei sale la alegeri nu promite “soluţionarea problemei peste noapte”, dar garantează că în oraş va apărea marcajul rutier pentru locuri de parcare. Deocamdată nu este clar cine şi cum va “educa” şoferii care principial nu observă marcajul rutier existent…
“Reparaţia drumurilor cu termen de garanţie conform standardelor europene, asigurarea lucrărilor de deszăpezire la timp pe calea concesionării serviciului…” — ultimul citat din promisiunile electorale de acum opt ani.
Ilian Caşu susţine că Planul general de dezvoltare al municipiului Chişinău, elaborat cândva cu participarea experţilor ONU şi ascuns acum prin sertarele primăriei, este deloc rău. Doar că nimeni nici nu s-a încumetat să înceapă realizarea lui. De ce? Caşu susţine (şi ne este greu să nu fim de acord cu el) că susmenţionatul funcţionar-afacerist din fruntea oraşului nu este interesat de construcţia unor drumuri calitative, de organizarea unor licitaţii corecte şi transparente, cu respectarea regulilor de protecţie a monumentelor istorice. Pentru că el îşi face capital dintr-o situaţie contrară. În anul 2007, pentru salubrizarea oraşului vara şi iarna, bugetul municipal a alocat şapte milioane de lei. În anul 2013, în scopuri similare — 35 de milioane, anul trecut — 46 de milioane. În acelaşi timp vedem că oraşul nu s-a făcut mai curat şi mai amenajat. “Întrebarea unde s-au dus banii este una ritorică”, susţine candidatul Partidului Nostru.
Acum devine evident un anumit “centru” spre care, ca într-un păienjeniş se trag firele tuturor problemelor nerezolvate ale oraşului. Pe acest centru este scris “CORUPŢIE”. Dacă vom reuşi să scăpăm de acest centru al păienjenişului, atunci vom rezolva şi majoritatea problemelor oraşului, este convins candidatul partidului lui Usatîi.
Caşu cunoaşte că până la el doar cel lenos nu s-a expus asupra necesităţii lupte cu corupţia, inclusiv Vlad Filat, alungat din fotoliul de Premier, anume pentru acte de corupţie. Mai mult, pentru intenţia de a lupta “cu morile de vânt”, Caşu chiar a fost numit un romantic naiv.
“Să nu fim totuşi atât de cinici”, cheamă “Don Quijote” al Partidului Nostru. “Foarte mulţi, până acum au mers să activeze la primărie nu pentru salariul de bugetar, ci pentru taxele informale, mite şi furturi directe. Dar, asta nu înseamnă că în administraţia oraşului în principiu este imposibil să aduni o echipă de oameni oneşti şi funcţionari necorupţi. Există lucruri în lume care nu pot fi măsurate cu bani. Şi, în această ţară au mai rămas oameni de treabă, care s-au realizat în plan financiar şi profesional, pentru care posibilitatea de a rezolva o problemă, de a fi utili cu adevărat societăţii şi să obţină respectul meritat — este un stimul echivalent cu profitul material. În cazul victoriei la alegeri, doar asemenea oameni vor fi în echipa mea de la primărie…”.
Noi, la fel, nu ne vom grăbi să-l plasăm pe Ilian Caşu în categoria romanticilor, rupţi de realitate. Sperăm totuşi că el înţelege câţi duşmani pe viaţă îşi va face, realizând măcar o parte din programul său. De fapt, partidul lui Usatîi nu-l mai sperii cu duşmani de moarte…