Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Ca urmare a demisiei dlui Dorin Chirtoacă din funcţia de primar general al municipiului Chişinău, Comisia Electorală Centrală a adoptat în temeiul prevederilor art.150 alin.(4) din Codul electoral hotărîrea nr. 1446 din 12 martie 2018, prin care a stabilit pentru data de 20 mai 2018 desfăşurarea alegerilor locale noi pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău.
Conform datelor procesate în urma alegerilor locale noi din 20 mai 2018 desfăşurate în circumscripţia electorală municipală Chişinău nr.1, din cei 11 candidaţi nici unul nu a întrunit mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate ale alegătorilor care au participat la votare. Ca urmare, în temeiul art.145 alin.(2) din Codul electoral, prin hotărîrea Comisiei nr.1662 din 23 mai 2018, s-a stabilit pentru data de 3 iunie 2018 desfăşurarea turului al doilea de scrutin în municipiul Chişinău între candidaţi care au acumulat cel mare număr de voturi: Ceban Ion din partea Partidului Politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” şi Năstase Andrei din partea Partidului Politic “Platforma Demnitate şi Adevăr”.
La 11 iunie 2018, în temeiul art.146 alin.(1) din Codul electoral, Consiliul electoral al circumscripţiei electorale municipale Chişinău s-a adresat Judecătoriei Chişinău cu solicitarea confirmării legalităţii alegerilor noi pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău.
Prin hotărîrea Judecătoriei Chişinău (sediul Centru) din 19 iunie 2018 (dosarul nr.3–701/2018), pe motivul încălcărilor admise de ambii candidaţi care au constat în efectuarea agitaţiei electorale în ziua alegerilor contrar prevederilor art.52 alin.(10) din Codul electoral, nu a fost confirmată legalitatea alegerilor locale noi pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău din 20 mai 2018 (turul I) — 3 iunie 2018 (turul II).
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 iunie 2018 (dosarul nr.3a-1156/18), s-a menţinut soluţia instanţei de fond.
Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 25 iunie 2018 (dosarul nr.3ra-998/18), recursurile asupra deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 iunie 2018 au fost declarate inadmisibile, hotărîrea Judecătoriei Chişinău (sediul Centru) din 19 iunie 2018 devenind irevocabilă.
În conformitate cu art.148 din Codul electoral, “alegerile sînt declarate nule dacă în cadrul operaţiilor electorale au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor. Hotărîrea cu privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza hotărîrilor instanţelor de judecată respective”.
Astfel, conform dispoziţiilor citate şi avînd ca bază hotărîrea judecătorească irevocabilă privind invalidarea alegerilor, Comisia urmează să declare nulitatea alegerilor în cauză.
În acelaşi timp, menţionăm că instanţa a anulat scrutinul în întregime, atît turul I cît şi turul II. În vederea executării corespunzătoare a hotărîrii judecătoreşti irevocabile, urmează a fi corelate între ele normele de drept ce decurg din nulitatea alegerilor.
În conformitate cu art.149 alin.(1) din Codul electoral, “dacă în anumite circumscripţii sau secţii de votare alegerile sînt declarate nevalabile sau nule, Comisia Electorală Centrală dispune efectuarea, în termen de 2 săptămîni, a votării repetate pe baza aceloraşi liste electorale, cu aceleaşi candidaturi şi cu participarea aceloraşi consilii şi birouri electorale”.
Potrivit art.149 alin.(2) din Codul electoral, “concurenţii electorali vinovaţi de încălcări ale prevederilor Codului electoral sînt excluşi din buletinele de vot, în baza unei hotărîri judecătoreşti definitive, iar consiliile şi birourile electorale care au comis asemenea încălcări se înlocuiesc”.
Conform alin.(3) din acelaşi articol, “votarea repetată se efectuează în strictă conformitate cu prevederile capitolelor 9 [Votarea] şi 10 [Numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor] şi se consideră valabilă indiferent de numărul alegătorilor care au participat la votare”.
Deci, legiuitorul a stabilit în general că, după infirmarea alegerilor de către instanţă, Comisia declară aceste alegeri nule şi organizează alegeri repetate, excluzînd din buletinul de vot candidaţii vinovaţi şi înlocuind funcţionarii electorali în funcţie de vinovăţia lor, votarea fiind valabilă fără a fi necesară atingerea pragului de participare la alegeri.
Potrivit art.150 alin.(1) lit.c) din Codul electoral, “alegeri noi au loc dacă şi după votarea repetată nu a fost ales consiliul şi/sau primarul”.
Astfel, în particular, dacă se efectuează votarea repetată, se stabileşte numai o fază a alegerilor, adică numai votarea repetată.
Totodată, conform art.145 alin.(2) din Codul electoral, “în cazul în care nici un candidat nu întruneşte mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, în termen de 2 săptămîni se va proceda la al doilea tur de scrutin cu 2 candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin”.
Astfel, în cazul în care se organizează votarea repetată a primului tur şi nici un candidat nu întruneşte mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, urmează a fi efectuat turul II, ceea ce este contrar prevederilor art.150 alin.(1) lit.c) din Codul electoral, care nu oferă posibilitatea suplimentară de identificare a cîştigătorului prin vot. La rîndul său, identificarea persoanei care a cîştigat după criteriul celui mare număr de voturi este contrară prevederilor art.145 alin.(2) din Codul electoral, care stabileşte necesitatea obţinerii a mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate.
Prin urmare, respectivele reglementări incerte şi contradictorii prejudiciază principiul previzibilităţii raporturilor juridice, fapt pentru care organizarea votării repetate a turului I în baza reglementărilor actuale distorsionează conceptul uniform al normelor electorale ce ţin de alegerea primarilor.
Mai mult, în aceste condiţii, reluarea votării repetate la situaţia zero, adică pînă la data desfăşurării primului tur de scrutin (20 mai 2018), este contrară inclusiv principiului stabilităţii raporturilor juridice, or calitatea de concurent electoral a candidaţilor care nu au trecut în turul doi de scrutin s-a consumat odată cu stabilirea datei turului doi prin hotărîrea Comisiei nr.1662 din 23 mai 2018.
Astfel, unica soluţie care permite respectarea prevederilor legale existente, fără a fi prejudiciată de eventuale fapte juridice (număr de voturi obţinute) este dispunerea efectuării alegerilor noi, ceea ce ar fi în concordanţă cu caracterul corect, normativ previzibil şi legal al alegerilor, — criterii indispensabile pentru aprecierea conformităţii standardelor naţionale şi celor internaţionale.
Totodată, în conformitate cu art.150 alin.(2) din Codul electoral, “dacă vacanţa funcţiei de primar al localităţii a apărut în ultimul an înainte de expirarea mandatului, alegeri noi pentru funcţia de primar nu se organizează”. Alegerile ordinare pentru funcţia de primar al municipiului Chişinău au avut loc pe 14 iunie 2015 (turul I) şi 28 iunie (turul II), respectiv luînd în considerare faptul că ziua alegerilor locale noi nu poate fi stabilită cu mai puţin de 60 de zile înainte de ziua alegerilor, se atestă imposibilitatea desfăşurării acestora. Mai mult, potrivit art.150 alin.(4) din Codul electoral, alegerile noi pot avea loc de cel mult 2 ori pe an, primăvara sau toamna.
Avînd în vedere concluziile expuse supra, Comisia conchide asupra necesităţii finalizării procedurilor electorale aferente alegerilor primarului general al municipiului Chişinău şi dizolvării organelor electorale constituite pentru desfăşurarea acestora.
În temeiul art.18 alin.(2), art.37, art.148, art.149, art.150 alin.(2) din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală hotărăşte: