alegeri.md

|| Andrei Năstase, 31 mai 2018

Andrei Năstase, candidatul unic al forţelor anti-oligarhice, pro-europene pentru primăria Chişinău şi echipa sa au susţinut o conferinţă de presă pe subiectul inovaţiei ca axă de dezvoltare a Chişinăului.

“Cea mai mare şansă de dezvoltare a Chişinăului este să utilizeze cea mai de preţ resursă a sa: inteligenţa tinerilor. Este, în fond, o mare oportunitate de a edifica o capitală cu adevărat europeană şi care să aducă prosperitate locuitorilor săi. Vorbim, de fapt, de adoptarea modelului japonez. Ştim că după Cel de-al Doilea Război Mondial, Japonia era o ţară săracă şi distrusă de război, dar inteligenţa, creativitatea şi capacitatea de a inova au fost atuurile folosite cu abilitate pentru a transforma economia niponă într-o forţă economică uriaşă a lumii contemporane” — a spus Andrei Năstase, amintind şi faptul că în România acest model a fost utilizat de municipiul Cluj, care a devenit capitala IT-ului românesc.

“În Cluj se află peste 20.000 de specialişti în IT, iar unul din 11 clujeni lucrează în acest domeniu bine plătit. Clujul este oraşul candidat pentru titlul de Capitală Europeană a Inovării, după ce în 2015 a fost şi Capitală Europeană a Tineretului, iar în 2018 este Oraşul European al Sporturilor.

În Austria, acest model a fost utilizat de Viena, care s-a reinventat complet. Vechea capitală imperială a devenit Capitală Europeană a Inovării” — a mai spus Andrei Năstase, afirmând că echipa sa are relaţii excelente cu primarii din Viena şi din Cluj, ceea ce va facilita crearea Axei Inovării: Chişinău — Cluj — Viena.

Această Axă a Inovării va fi implementată în 3 paşi, a menţionat Andrei Năstase, primul dintre care va fi clusterizarea economiei Chişinăului: “Clusterele sunt mai mult decât o platformă: sunt un răspuns dat de UE provocărilor globalizării. Este singurul mod în care companiile europene pot concura cu giganţi precum Microsoft, Apple, Google, Amazon sau Facebook. Clusterele reunesc companiile dintr-o industrie (IT, energie verde, mobilă, alimente etc), universităţile şi autorităţile locale. Companiile contribuie cu resurse financiare şi relaţii comerciale. Universităţile — cu pregătirea resurselor umane şi cu cercetarea ştiinţifică, autorităţile vin cu politici publice adecvate şi cu garanţii de stabilitate. Cuvintele-cheie în acest proces sunt inovarea şi transferul tehnologic care pot produce valoare adăugată mare. Clusterele sunt, astfel, un model de parteneriat public — privat şi o asociere simplă şi eficientă pentru a face economia să funcţioneze.”

Al doilea pas va fi orientarea spre o economie verde. “Clusterele vor promova resursele regenerabile. Moldova nu are petrol, însă a primit de la Dumnezeu soare. De aceea, toate clădirile clusterelor vor fi dotate cu panouri fotovoltaice, iar Primăria va dota clădirile publice cu asemenea panouri. De asemenea, apa de ploaie va fi colectată în bazine şi folosită pentru irigarea spaţiilor verzi. Municipalitatea va atrage fonduri europene şi din alte surse (elveţiene, norvegiene etc) pentru a cumpăra autobuze verzi. Iluminatul public va fi bazat pe tehnologia LED (un corp de iluminat de tip LED consumă doar 28 la sută din energia unui bec incandescent şi rezistă minim 10 ani în condiţii normale de utilizare). Iluminatul şi traficul rutier vor fi controlate prin calculator. Resursele regenerabile vor permite economii importante care vor fi folosite pentru a creşte bunăstarea locuitorilor” — a explicat viitorul primar, specificând că pasul al treilea va fi Fondul start-up, prin intermediul căruia primăria va oferi finanţări pentru investiţii în companii de tip start-up inovator. În schimbul acestor bani, companiile vor oferi Primăriei un pachet de acţiuni cuprins între 3 şi 10 la sută, în funcţie de valoarea finanţării.

“Astfel, va fi încurajată inovarea şi creativitatea. Chişinăul are un potenţial uriaş de inovare, care însă nu este folosit din două motive. Primul, lipsa unui cadru coerent care să încurajeze inovarea. Experienţa europeană a demonstrat faptul că clusterele sunt cel mai potrivit cadru care încurajează acest proces de inovare. Cel de-al doilea motiv pentru care performanţele Chişinăului în domeniul inovării sunt slabe este lipsa fondurilor. Însă viitoarele clustere din Chişinău, pe care le vom acredita la Comisia Europeană, au capacitatea de a atrage investitori serioşi care vor putea finanţa cercetarea ştiinţifică, inovaţiile tehnologică şi soluţiile de transfer tehnologic care aduc rezultatele muncii cercetătorilor ştiinţifici în economia reală.” — a spus Andrei Năstase, reiterând sprijinul său ferm pentru tineri. asigurându-i de o colaborare eficientă şi benefică atât pentru ei, cât şi pentru un Chişinău european.

Alexandru Machedon, şeful staff-ul electoral al lui Andrei Năstase, cunoscut specialist în IT, a adus exemplul Vienei, un oraş cu 1,74 milioane de locuitori, care are o strategie de oraş inteligent bine structurată. “Se axează, aşa cum vrem să o facem şi noi, pe digitizare. Oraşul stabileşte ţinte clare pe termen scurt, pe termen mediu şi pe termen lung pentru digitizare. Paşii includ investiţii în fibră optică, dar şi în cea mai nouă generaţie de reţele wireless, în acelaşi timp fiind menţinute si infrastructuri digitale avansate. Serviciile publice se mută spre online, iar wi-fi-ul este extins în întreg oraşul în colaborare cu şcoli, universităţi şi colegii. Oraşul caută neîncetat companii pentru a sponsoriza activităţile de tip smart city, cu proiecte pilot desfăşurate în parteneriat alături de companiile ICT. Toate aceste exemple dorim să le implementăm şi în oraşul nostru, alături de zeci de proiecte de tip smart city.” — a spus Alexandru Machedon.

platformada.md

[toate declaraţiile…]