Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Astăzi, 21 aprilie, Valeriu Munteanu, candidatul PL la funcţia de primar al mun. Chişinău a susţinut o conferinţă de presă la tema: Finanţele publice locale ale Chişinăului.
În debutul conferinţei de presă, Valeriu Munteanu a ţinut să accentueze că, “din punctul meu de vedere, în calitate de candidat la funcţia de primar al Chişinăului, finanţele sunt baza dezvoltării capitalei. Din păcate nu am văzut nicio referinţă consistentă la niciun alt candidat legată de evaluarea finanţelor publice ale Chişinăului, dar nici soluţii de rezolvare ale acestei probleme. Aceasta mă duce cu gândul că fie nu înţeleg datele problemei, fie i-a rugat V. Plahotniuc să nu ridice această problemă atât de gravă pentru Chişinăul de astăzi, de mâine şi de poimâine”.
Valeriu Munteanu a făcut o evaluare telegrafică a structurii finanţelor publice din Chişinău, or în situaţia în care nu există finanţe suficiente pe interiorul municipiului, toate proiecţiile care sunt realizate de către concurenţii electorali devin elucubrante din momentul în care nu există surse financiare.
“Calculele demonstrează că mun. Chişinău încasează anual, cel puţin pentru 2017, 10 miliarde de lei, însă bugetul oraşului pentru 2018 este de doar 4 miliarde de lei. Astfel, 6 miliarde de lei sunt luate de Guvern pentru necesităţi proprii, şi, din păcate, le distribuie pe o paradigmă politică. Este unicul exemplu din Europa unde este încălcată în mod brutal Carta autonomiei locale. Pe hârtie, au fost date competenţe foarte multe administraţiei publice locale, mai ales mun. Chişinău, unele dintre aceste competenţe îi revin Guvernului şi din păcate nu există resurse suficiente necesare pentru acoperirea acestora, pentru că 60% din bugetul municipiului este luat de Guvern”, a menţionat V. Munteanu.
Tabloul clar este ilustrat în art. 5 al Legii privind finanţele publice locale, unde cea mai importantă sursă de formare a bugetului este impozitul pe venit al persoanelor fizice, din care rămâne doar 50%.
În acelaşi timp, fără nicio jenă, în UTA Găgăuzia impozitul pe venit al persoanelor juridice care este cel mai consistent rămâne în proporţie de 100% la Comrat, impozitul pe venit al persoanelor fizice, TVA şi accizele plătite la fel rămân 100% la Comrat. În timp ce chişinăuienii sunt prizonierii intereselor politice ale tuturor guvernelor care au considerat că trebuie să ţină Chişinăul în insuficienţă financiară ca să poată specula pe aceste subiecte.
Chişinăul este unica capitală din Europa care din cauza paradigmei impuse de toate guvernele şi a tăierii masive din bugetul municipal în 2013, atunci când PL era în opoziţie, are pentru dezvoltare doar 3% din cele 4 miliarde de lei, restul banilor sunt pentru cheltuieli curente de întreţinere. Pentru că în această campanie electorală, dar şi de-a lungul timpului, am demonstrat că nu doar vorbesc dar şi acţionez, împreună cu colegii din fracţiunea PL din parlament am elaborat un proiect de amendare a Legii finanţelor publice locale.
Valeriu Munteanu a subliniat faptul că, “în acest proiect solicităm ca paradigma de calculare a bugetului mun. Chişinău să fie similară cu cel din Găgăuzia, respectiv impozitele pe venit ale persoanelor fizice şi juridice în proporţie de 100% să rămână la Chişinău. Aceasta va permite pe un termen mediu şi lung să puteam avea proiecte de dezvoltare în Chişinău, în caz contrar Chişinăul va degrada tot mai mult, iar politicul din Republica Moldova va putea să intervină tot mai mult în gestionarea resurselor care se sustrag din buzunarele chişinăuienilor şi care vor fi utilizate strict după interese politice şi electorale.
Sunt absolut sigur că acest nou proiect înregistrat, odată ajuns pe masa deputaţilor va fi o platformă de discuţie solidă pentru societatea civilă, dar şi pentru cei care înţeleg de unde trebuie să pornim pentru dezvoltarea municipiului. Acest proiect de lege este un început în acţiunea noastră de redimensionare a finanţelor publice locale. În situaţia în care Parlamentul nu va considera necesar să se subordoneze intereselor cetăţenilor, în calitatea mea de viitor primar ales al Chişinăului îmi rezerv dreptul de a convoca un referendum pentru a tranşa această problemă pentru totdeauna”.
Roman Boţan, deputat în parlament, de asemenea s-a referit la acest subiect şi a declarat că “acest proiect de lege vine să confirme necesitatea respectării cartei europene a autonomiei locale, o condiţie necesară pentru descentralizarea administrativă. Autorităţile publice locale trebuie să dispună de suficiente instrumente pentru ca resursele să poată fi gestionate corect şi cu eficienţă pentru dezvoltarea comunităţii locale, pe toate dimensiunile de responsabilitate ale APL. Repartizarea acestor resurse nu trebuie să depindă de voinţa puterii pentru că supunerea politică şi migrarea dintr-un partid în altul nu trebuie să fie condiţia asigurării bugetare”.
Alina Zotea-Durnea, deputat în parlament şi membră a comisiei economie, buget şi finanţe a prezentat o analiză comparativă a bugetelor Bucureştiului şi Chişinăului.
“În Bucureşti locuiesc 1.6 milioane de oameni, iar în Chişinău 800 000. Bugetul Bucureştiului este de 1,2 miliarde de euro, pe când cel al Chişinăului este de 200 de mln euro, adică de 6 ori mai puţin, cu toate că numărul populaţiei Chişinăului este de doar 2 ori mai mic decât al Bucureştiului. Această discrepanţă scoate în evidenţă şi alte cifre, cum ar fi faptul că în sectorul 1, cel mai mic din Bucureşti, cu o populaţie de 195.000, bugetul se ridică la suma de 350 mln de euro, iar un calcul ar arăta că per capita ar reveni 2500 de euro în sectorul 1, iar chişinăuienilor le revine doar 243 de euro”, a precizat Alina Zotea-Durnea.