Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Valeriu Munteanu: Voi construi un bulevard în locul Căii Ferate ce traversează Chişinăul
|
Unul dintre primele proiecte pe care îl voi începe când voi fi ales primar al Chişinăului va fi desfiinţarea căii ferate care despică şi urâţeşte Chişinăul de la un capăt la altul.
Calea ferată va ocoli Chişinăul (aproximativ 35 km) la fel ca traseul rutier de centură care este proiectat, aşa cum este în toate marile oraşe europene.
În majoritatea oraşelor europene, garniturile feroviare ajung până la marginea oraşului, unde se construiesc gări. Desigur, cu timpul, marginea oraşelor a devenit alta, dar există o tendinţă comună a municipalităţilor europene, ca căile ferate să fie subtraversate sau scoase din oraş.
Calea ferată va ajunge din vest până la Vatra, unde va fi construită o gară de pasageri, iar din est până la staţia Revaca, de unde vor pleca trenurile cu destinaţia est. Toată suprafaţa căii ferate, a depozitelor şi magaziilor feroviare, de la Revaca până la Vatra va fi înlocuită cu un bulevard mare, cu zeci de ramificaţii spre toate sectoarele oraşului şi suburbii.
De la staţia de trenuri Revaca, de pe strada Munceşti, care este mare şi încăpătoare cât toată Uniunea Sovietică, şi staţia Vatra din celălalt capăt al oraşului, sunt 22 km, iar pe toată această lungime avem doar 5 poduri modeste (cel de la Grădina Botanică, următorul tocmai peste 6,5 km la strada Ismail, apoi Grigore Vieru, Mihai Viteazu şi Şoseaua Balcani).
Astăzi din vest şi est vin şi pleacă zilnic câte 4 trenuri internaţionale de pasageri (2 la Moscova, unul la Bucureşti şi unul la Sankt-Petersburg), şi două locale (Tighina şi Ungheni). În rest, 95% din toate trenurile care brăzdează zilnic Chişinăul sunt marfare, la traversarea şi manevrarea cărora se cheltuie zilnic mii de tone de motorină, iar oraşul este poluat fonic, de la trecerea trenurilor, dar este şi poluat intens şi de la lucrul locomotivelor.
Din păcate, calea ferată din Chişinău a devenit, în mare parte un cimitir de vagoane vechi şi urâte, iar zona este una cu aspect post-industrial.
Transferul de proprietate se poate face într-o singură zi. Plahotniuc când a avut interesul să-şi facă o afacere privată pe banii şi terenurile statului, anume proiectul “Arena Chişinău”, într-o singură zi a transferat 70 hectare de teren din domeniul public al statului în domeniul privat al comunei Stăuceni. Maşina de vot a Binomului Plahotniuc-Dodon a funcţionat la comandă şi Paramentul a adoptat legea de transfer al terenului. Igor Dodon a mormăit puţin de ochii lumii că proiectul lui Plahotniuc miroase a fraudă, dar mai apoi a semnat fără să clipească promulgarea legii de transfer a terenului. Dacă Binomul Plahotniuc-Dodon este strâns unit atunci să ne unim şi noi pentru ca să putem reuşi!
Toţi candidaţii promit un Chişinău european dar niciunul nu spune ce înseamnă acest lucru, cum ar arăta acest Chişinău european din discursul lor demagogic. Cum anume am putea realiza acest Chişinău european şi cu ce mijloace de finanţare.?
Eu sunt singurul candidat care are viziunea unui Chişinău european. Eu sunt singurul candidat care ştie şi vrea să obţină sursele de finanţare necesare. Nimeni nu vorbeşte despre acest lucru. Nu au proiecte. Chişinăul are în prezent 97% din buget pentru consum şi doar 3% pentru dezvoltare. Ei vă promit pasaje, parcuri şi străzi cu 3% din Buget? Ei vă mint, dragi chişinăuieni! Nu acceptaţi să vă jignească inteligenta, nu acceptaţi să vă mai batjocorească şi în campania electorală, singurul moment în care se tem cu adevărat de alegători!
Scoaterea din oraş a căii ferate este doar o parte din marele meu plan. La fel ca în toate capitalele europene, în calitate de primar voi dispune întocmirea unui Master Plan al infrastructurii de transport din Chişinău. Desfiinţarea căii ferate care schimonoseşte şi despică oraşul, precum şi urbanizarea şi dezvoltarea terenului eliberat al căii ferate, vor face parte din Master Planul infrastructurii de transport a Chişinăului. Master Planul va stabili în funcţie de necesităţi şi fluxurile de trafic unde vor fi pasaje şi parcări subterane şi supraterane sau cum se face semaforizarea inteligentă. Master Planul va fi o lege şi o Biblie a Primăriei care nu se va abate de la el. Toate construcţiile, investiţiile, modernizările se vor face numai în conformitate cu Master Planul.
Pentru a face Master Planul, voi apela la agenţiile de dezvoltare internaţională pentru a cere atât bani, un grant pentru experţii care vor lucra la Master Plan, cât şi sprijin tehnic. Agenţiile pe care le am în vedere sunt Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională (JICA) şi agenţia pentru comerţ şi dezvoltare a Statelor Unite (USTDA).
Eu nu fac experienţe pe spatele chişinăuienilor. JICA a făcut în urmă cu 20 de ani Master Planul de transport din Bucureşti şi a proiectat lucrări grandioase, cum ar fi podul Basarab, pasaje, parcări subterane. Pe baza Master Planului credibil Municipiul Bucureşti a putut obţine finanţări şi a realizat proiectele. Agenţia Japoneză a realizat asemenea proiecte pentru infrastructura de transport în zeci de oraşe din lume.
Dacă se va scoate din Chişinău calea ferată aceasta nu o va hotărî Valeriu Munteanu, ci experţii japonezi de la JICA. Japonezii sunt maeştrii recunoscuţi ai căilor ferate pe plan mondial. Banca Japoneză de Cooperare Internaţională a Japoniei (JBIC) este specializată în finanţarea proiectelor realizate în străinătate de către firmele japoneze. Banca JBIC consideră că sunt credibile acele proiecte realizate de agenţia japoneză de dezvoltare JICA şi atunci dă banii. Iar costurile creditelor din Japonia sunt de două ori mai ieftine decât finanţările din Europa.
Eu sunt unul dintre puţinii politicieni din Republica Moldova interesaţi de cooperarea cu Japonia, o mare democraţie şi în acelaşi timp a doua putere economică a lumii şi unul dintre cei mai importanţi donatori internaţionali, nu doar în scopuri umanitare dar şi pentru dezvoltare, aşa cum are nevoie Chişinăul nostru.
Dacă pentru Master Planul de Transporturi şi rezolvarea problemei căii ferate voi face apel la japonezi sau americani, pentru urbanizarea şi dezvoltarea terenului căii ferate, eliberat şi pus la depoziţia chişinăuienilor voi face apel la marea noastră prietenă şi susţinătoare Germania.
Voi solicita sprijinul GIZ, agenţia de cooperare internaţională a Germaniei, cu scopul de a obţine un grant necesar proiectului de urbanizare şi dezvoltare a terenului rămas liber după scoaterea căii ferate din Chişinău. Am nevoie de proiecte pentru un nou bulevard, pentru străzile adiacente care se vor intersecta cu acest bulevard. Am nevoie să văd cum se vor ocupa cu construcţii terenurile libere şi cum se va face planul de urbanism. Pentru aceasta voi apela pentru schimb de experienţă şi la Primăria oraşului Berlin.
Eu nu fac experienţe şi fantezii pe seama chişinăuienilor. Iată de ce apelez la partenerii germani, la experienţa lor.
Chişinăul este despicat de calea ferată de la nord-vest la sud-est. Sunt două oraşe separate. Sectoarele Râşcani şi Ciocana sunt separate de restul oraşului iar traficul este foarte greu. Am observat o tulburătoare asemănare a situaţiei Chişinăului cu situaţia Berlinului de după 1989 şi căderea zidului care separa cele două sectoare ale oraşului: Berlinul de Vest, sectoarele occidentale şi Berlinul de Est, ocupat de sovietici.
Aşa cum calea ferată despică Chişinăul, tot aşa Zidul Berlinului despica oraşul în două părţi, de la nord la sud. Pe partea ocupată de sovietici era teren liber, nu existau construcţii, pentru ca grănicerii să observe pe cei care se apropiau de Zid. După 1990 Berlinul reunificat s-a trezit împărţit în două de o fâşie de teren liber rămas în locul Zidului. Acest lucru a devenit motorul de dezvoltare al oraşului. S-a făcut un nou urbanism, s-au conectat străzile care mai înainte erau tăiate de Zidul Berlinului. Terenul liber a fost luat în concesiune de marile companii multinaţionale care şi-au făcut acolo sedii, clădiri de birouri. Banii au început să curgă în Berlin.
Germania a fost mereu dornică să ajute Republica Moldova să se dezvolte şi să se modernizeze şi la sigur va fi bucuroasă să ajute cu experienţa sa din Berlin şi Municipiul Chişinău.
Principiile urbanismului modern interzic căile ferate care străbat oraşul şi îl despică în două. Chişinăul este o excepţie în Europa.
Municipiul Chişinău s-ar înfrumuseţa prin scoaterea căii ferate şi urbanizarea locului prin construcţia de bulevard şi străzi. Calea ferată şi împrejurimile sale reprezintă o zonă urâtă, o zonă industrială abandonată, specifică fostei URSS, care desfigurează Chişinăul şi în acelaşi timp îi sugrumă dezvoltarea. Aşa ceva nu există în Europa. Peste tot, în marile oraşe europene au fost desfiinţate zonele dezolante post-industriale din oraşe iar în locul acestora şi-a făcut loc urbanismul modern. De la caz la caz, au fost construite străzi fie cu clădiri de afaceri, fie cu străzi pietonale şi zone de divertisment, turistice.
Pe lângă experienţa Berlinului avem la dispoziţie şi experienţa oraşului Birmingham, al doilea oraş al Marii Britanii. Marea Britanie s-a industrializat pe baza cărbunelui, a industriei grele, a căilor ferate. După anii 1980, când Marea Britanie a trecut la economia post-industrială, Birmingham s-a văzut desfigurat de clădiri şi hale industriale abandonate. Dacă la Chişinău problema este calea ferată, la Birmingham avea o problemă cu canalele navigabile, pe care veneau nave, şlepuri, cu cărbune. Experţii britanici au transformat acest pustiu cu hale industriale abandonate, străbătut de canale, într-o zonă de nerecunoscut. Este o zonă cu străzi pietonale, cafenele, magazine de artă, un centru splendid. Fostele canale industriale au ajutat Birmingham să se transforme în Veneţia Marii Britanii. Nimeni nu mai ştie acum că acel loc frumos era în anii 1980 la fel de urât ca zonele industriale abandonate din fosta URSS.
Mă voi duce şi la Birmingham şi le voi cere ajutorul. Eu spun ce gândesc şi fac ce spun. Dacă am hotărât că această cale ferată încurcă dezvoltarea oraşului şi dacă voi avea la dispoziţie planurile experţilor, ale partenerilor de dezvoltare, atunci vă asigur că voi desfiinţa această cale ferată şi voi face în loc o zonă frumoasă, cu urbanism modern, un motor de dezvoltare al oraşului care va aduce slujbe bine plătite în Chişinău. Voinţa mea este de fier şi nu mă voi abate nici cu un pas de la acest plan. Eu construiesc, nu cârpesc!
Proiectul meu de modernizare şi urbanizare a terenului căii ferate va deveni motorul de dezvoltare a Chişinăului. Voi da de lucru pentru firmele de proiectare şi de construcţii din Chişinău. Voi pune la dispoziţia dezvoltătorilor terenuri în concesiune pentru sedii de afaceri.
Toate acestea mă vor ajuta să obţin încă şi mai multe finanţări necesare pentru bunăstarea chişinăuienilor. Când un oraş doreşte să obţină bani pentru dezvoltare de la finanţatorii internaţionali trebuie să demonstreze că investiţia respectivă va creşte economia locală, va creşte Produsul Intern Brut al oraşului, şi odată cu acesta vor creşte şi veniturile din taxe şi impozite la bugetul Primăriei. Finanţatorul va fi astfel convins că Primăria are de unde să întoarcă creditul. Proiectele mele economice şi de dezvoltare sunt credibile. Finanţatorii vor fi convinşi că banii daţi Chişinăului vor duce la dezvoltarea economiei locale şi atunci Primăria va avea de unde să întoarcă banii.
Eu am viziunea unui Chişinău european şi nu mă voi abate niciun pas. Eu propun alegătorilor nu minciuni cu floricele şi borduri vopsite în roz. Eu propun o viziune probată de practica altor mari oraşe din Europa. Eu propun obţinerea de finanţări aşa cum obţin toate oraşele, eu nu am nicio soluţie-minune. Doar că sunt singurul care vrea şi poate să pună în practică viziunea unui Chişinău european.
Împreună facem istorie!
