alegeri.md

|| Valeriu Munteanu, 7 mai 2018

În şedinţa din 4 mai 2018, Comisia Electorală Centrală (CEC) a examinat contestaţia depusă de către Valeriu Munteanu, candidat la funcţia de primar general al mun. Chişinău, pentru reverificarea dosarului depus de Silvia Radu la Consiliul electoral Chişinău, în special a listelor de subscripţie. Având multiple informaţii privind utilizarea resurselor administrative la colectarea centralizată a semnăturilor pentru înregistrarea Silviei Radu (de la Partidul Democrat) în calitate de candidat independent, Valeriu Munteanu a solicitat ca CEC să dispună contrapunerea listelor de subscripţie prezentate de Radu cu listele de personal a mai multor instituţii şi întreprinderi municipale şi de stat, în vederea constatării abuzului. Din păcate, majoritatea membrilor CEC, în urma unei şedinţe cu dezbateri complicate şi contradictorii, în mod neaşteptat şi ilegal, au decis să respingă solicitarea domnului Munteanu şi în mod implicit au refuzat anularea înregistrării Silviei Radu în calitate de candidat la funcţia de primar general al municipiului Chişinău. În aceste condiţii, în termenul prevăzut de lege (3 zile) Valeriu Munteanu a atacat decizia CEC în instanţa de judecată şi a solicitat verificarea complexă a dosarului depus de Silvia Radu la Consiliul electoral Chişinău şi anularea înregistrării acesteia în cursa electorală.

Contestaţie la Hotărârea nr. 21 din 24.04.2018 a CECE mun. Chişinău nr. 1 privind înregistrarea candidatului la funcţia de Primar general al mun. Chişinău, dnei Silvia Radu şi Hotărârea CEC nr. 1586 din 04.05.2018 privind respingerea contestaţiei reclamantului

Prin Hotărârea contestată nr. 21 din 24.04.2018 a Consiliul Electoral al Circumscripţiei Electorale municipale Chişinău nr. 1 (CECE mun. Chişinău) s-a decis înregistrarea candidatului la funcţia de Primar general al mun. Chişinău, dnei Silvia Radu, inclusiv, inclusiv reglementarea altor raporturi juridice subsidiare înregistrării candidatului.

La 27.04.2018, reclamantul a contestat în ordine ierarhică Hotărârea în referinţă la Comisia Electorală Centrală (CEC), iar prin Hotărârea contestată a CEC nr. 1586 din 04.05.2018, adoptată în şedinţa din aceiaşi dată, contestaţia a fost respinsă ca neîntemeiată.

Considerăm ambele acte contestate ca fiind neîntemeiate, adoptate fără elucidarea în complex a circumstanţelor cauzei, inversarea sarcinii probaţiunii la examinarea în ordine ierarhică a contestaţiei şi prin interpretarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural.

Întru examinarea completă, obiectivă şi multiaspectuală a cauzei considerăm oportun de a expune succint şi în ordine cronologică circumstanţele relevante speţei.

Astfel, în rezultatul demisiei Primarului general al mun. Chişinău, dlui Dorin Chirtoacă, prin Hotărârea CEC nr. 1446 din 12.03.2018, s-a stabilit desfăşurarea alegerilor locale noi pentru funcţia de Primar general al mun. Chişinău, pentru 20.05.2018.

La 04.04.2018, reclamantul, candidat la funcţia de Primar general al mun. Chişinău din partea PL a depus la Consiliul Electoral al Circumscripţiei Electorale municipale Chişinău nr. 1 (CECE mun. Chişinău nr. 1) actele necesare în vederea înregistrării în calitate de concurent electoral, iar prin Hotărârea nr. 9 din 10.04.2018, a fost înregistrat în calitatea solicitată (copia se anexează).

În paralel, la 10.04.2018, intervenienta, Silvia Radu, în mod public şi-a declarat intenţia de a candida Ia funcţia de Primar general, prezentându-se în aceiaşi zi la CECE mun. Chişinău nr. 1 pentru recepţionarea listelor de subscripţie, fiind remise, pe parcurs, un număr de 500 (cinci sute) exemplare.

Precum rezultă din Hotărârea contestată nr. 21 din 24.04.2018 a CECE mun. Chişinău (copia se anexează), la 18.04.2018 intervenienta a depus la organul electoral setul de acte necesar, inclusiv listele de subscripţie semnate de susţinătorii candidatului.

Prin sesizarea nr. 2 din 23.04.2018 (copia se anexează), reclamantul a solicitat CECE mun. Chişinău adoptarea unei Hotărâri privind refuzul înregistrării intervenientei din motivul colectării semnăturilor cu utilizarea resurselor administrative, constrângerii semnatarilor şi încălcarea modului de perfectare a listelor de subscripţie.

Atât în conţinutul sesizării înaintate, cât şi în şedinţa CEC din 04.05.2018 (data examinării publice a contestaţiei) a fost precizat că sesizarea înaintată la CECE mun. Chişinău, nu este o contestaţie, în sensul Codului electoral dar o similar unei petiţii, conform Legii cu privire la petiţionare nr. 190/1994, întrucât până la înregistrarea în calitate de concurent electoral (conform Hotărârii contestate a CECE mun. Chişinău), intervenienta, este calificată ca o persoană fizică ce a iniţiat procedura de colectare a semnăturilor, iar acţiunile privind colectarea în mod fraudulos a semnăturilor nu sunt pasibile de contestare în instanţa de judecată, în ordinea contenciosului electoral (administrativ).

În acest sens şi în contradicţie cu argumentele expuse în referinţa depusă de intervenienta al CEC (la 30.04.2014), specificăm că potrivit art. 1 din Codul electoral, concurentul electoral este definit (la caz) ca fiind “/…/ persoana care candidează pentru funcţia de primar sau de consilier în consiliul local şi care este înregistrat de consiliul electoral de circumscripţie respectiv”.

Întrucât intervenienta, formal juridic s-a declarat candidat independent, aceasta este calificată ca fiind concurent electoral numai după înregistrarea acesteia în această calitate de către organul electoral, iar “procedura de colectare a semnăturilor” este, în ansamblu, un set de acte pregătitoare sau operaţiunile administrative şi tehnico-materiale, ce înglobează în sine un cumul de acte juridice (voinţa susţinătorilor — ne vom expune în continuare la subiectul dat) şi care, potrivit pct. 8 din Hotărârea cu caracter de recomandare a Plenului CSJ “Cu privire la practică aplicării de către instanţele de contencios administrativ a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ” nr.10 din 30.10.2009, nu pot constitui de sine stătător obiect al acţiunii în contenciosul administrativ, deoarece nu produc efecte juridice prin ele însele.

Fără a ţine cont de argumentele invocate prin referire la fraudele electorale mediatizate, prin Hotărârea nr. 21 din 24.04.2018 contestată a CECE mun. Chişinău (copia se anexează) s-a decis înregistrarea intervenientei în calitate de candidat la funcţia de Primar general al mun. Chişinău inclusiv, reglementarea altor raporturi juridice subsidiare înregistrării candidatului.

Conform părţii motivante a Hotărârii în referinţă, în urma verificării listelor de subscripţie şi întocmirii raportului respectiv s-au constatat a fi valabile 11 116 (unsprezece mii una sută şaisprezece) semnături ale susţinătorilor, număr care permite înregistrarea dnei Silvia Radu, fiind declarate nule şi neavenite un număr de? liste de subscripţie,

Prin contestarea adresată CEC a fost precizat că reclamantul, inclusiv reprezentantul cu drept de vot consultativ, conform pct. 7 din Regulamentul cu privire la activitatea membrilor reprezentanţi ai concurenţilor electorali, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 383/2006, sunt în drept a face cunoştinţă numai cu materialele şi documentaţia organului electoral ce vizează concurentul pe care îl reprezintă (neavând acces la actele din dosarul intervenientei, inclusiv a listelor de subscripţie) din care motiv argumentele în partea ce ţin de invaliditatea majorităţii listelor de subscripţie au axate pe informaţiile publice din mass-media, care prin analogie şi conform art. 123 alin. (1) din CPC, pot fi asimilate cu faptele de notorietate publică.

De asemenea a fost precizat că în perioada depunerii actelor pentru funcţia de Primar general al municipiului Chişinău nici un candidat independent nu a reuşit să colecteze semnăturile necesare înaintării sale, unii dintre aceştia s-au expus public precum că nu au posibilitatea într-un timp atât de scurt să colecteze un număr necesar de semnături, iar unicul pretendent a fost intervenienta care la 18.04.2018 a depus pachetul cu documente şi semnături în vederea înregistrării.

La acest capitol a mai fost precizat că în mijloacele de informare în masă au fost difuzate mai multe ştiri despre subiectul respectiv în partea ce ţine de colectarea semnăturilor în susţinerea intervenientei şi anume că acestea au fost colectate nemijlocit prin intermediul delegaţiilor în funcţiile publice a Partidului Democrat din autorităţile şi instituţiile centrale şi locale, precum şi întreprinderile de stat şi municipale. Corturile intervenientei destinate pentru colectarea semnăturilor instalate în oraş, au fost frecventate de un număr foarte mic de persoane. Semnăturile, de facto, erau colectate de la angajaţii bugetari ai instituţiilor municipale, sau funcţionarii publici din autorităţile administraţiei publice centrale. În procesul de colectare a semnăturilor pentru înaintarea candidatului Silvia Radu, au fost utilizate resurse administrative, fapt interzis expres de dispoziţiile art. 52 alin. (7) din Codul electoral, iar listele de subscripţie, precum a şi fost mediatizat, erau din start completate cu datele de identificare a persoanelor ce activează în structurile publice, care numai îşi depuneau semnătura, fapt interzis expres de dispoziţiile Regulamentului privind modul de întocmire, autentificare, prezentare şi verificare a listelor de subscripţie, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 2682/2014.

În motivarea contestaţiei a mai fost specificat că pentru a verifica neautenticitate semnăturilor este suficient de a examina cronologia şi persoanele semnatare pentru a stabili în mod cert că acestea au fost colectate forţat de la funcţionarii structurilor publice, precum Regia Transport Electric, spitale, policlinici aparţinând Primăriei mun. Chişinău şi autorităţile publice centrale: Agenţia Servicii Publice, autorităţile din cadrul ministerelor, inspectorate, agenţii etc., iar, per-ansamblu, semnatarii au fost impuşi să semneze listele de subscripţie sub ameninţarea unor consecinţe nefaste în legătură cu exercitarea atribuţiilor, inclusiv destituirea din funcţia publică. Contrapunerea datelor este una simplă, prin înaintarea unei interpelări la autorităţile publice, ori în perioada electorală, organele electorale dispun de acest drept.

În partea ce ţine de preluarea spre completare a listelor de subscripţie, a fost specificat faptul că potrivit art. 47 alin. (2) din Codul electoral, au dreptul de a colecta semnături candidaţii, inclusiv cei independenţi şi membrii grupurilor de iniţiativă care desemnează şi/sau susţin aceşti candidaţi la alegeri, persoanele împuternicite de aceştia, precum şi membrii grupului de iniţiativă pentru iniţierea referendumului. La o simplă analiză a numărului de persoane împuternicite de intervenientă, în coraport cu numărul semnăturilor record acumulate, al contrapunerii datelor din materialele video plasate pe internet (prin care se atestă numărul de persoane ce au frecventat corturile amplasate public), este evident că semnăturile au fost colectate de alte persoane şi din alte locaţii.

Conform alin. (4) al aceluiaşi articol, în lista de subscripţie, susţinătorul candidatului, precum şi susţinătorul iniţierii referendumului completează personal numărul curent, numele şi prenumele, anul naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate, data la care semnează în listă şi îşi aplică semnătura. În cazul în care susţinătorul candidatului nu poate, din motive obiective, să completeze personal datele solicitate, acestea sunt completate de membrul grupului de iniţiativă sau de o altă persoană împuternicită să colecteze semnăturile, semnătura în lista de subscripţie fiind aplicată nemijlocit de susţinător, iar în caz de imposibilitate, de un reprezentant legal al acestuia. Dispoziţiile respective sunt reiterate şi în pct. 17 din Regulamentul privind modul de întocmire, autentificare, prezentare şi verificare a listelor de subscripţie, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 2682/2014.

Conform contestaţiei înaintate a mai fost specificat că o mare parte din listele de subscripţie au fost prezentate la CECE num. Chişinău cu încălcarea normelor citate şi anume, astfel precum a fost mediatizat, listele au fost completate anticipat de către o singură persoană, cu datele de identificare a “susţinătorilor”, care nu erau altceva decât datele din Registru de evidenţă a personalului din instituţiile bugetare menţionate, atât cele locale din mun. Chişinău, cât şi cele centrale.

În concluzie a fost specificat că încălcarea normelor indicate în partea ce ţine de completare listelor de subscripţie are ca efect declararea acestora nule şi neavenite, astfel precum prevede dispoziţiile art. 48 alin. (4) lit. с) din Codul electoral (normă de blanchetă prin referirea la art. 47 alin. (4) şi (6) din Cod).

Din considerentele indicate, prin contestaţia înaintată a fost solicitat CEC preluarea de la CECE mun. Chişinău a actelor depuse de concurentul electoral Silvia Radu (dosarul integral) în special a listelor de subscripţie cu reverificarea în totalitate a listelor de subscripţie în vederea stabilirii cu exactitate a modului de colectare a semnăturilor prin contrapunerea parţială a datelor despre angajaţi/funcţionari ai structurilor publice cu cele prezentate, înaintarea demersurilor către instituţiile centrale şi locale, precum şi întreprinderile de stat şi municipale în vederea furnizării datelor despre angajaţi, în special Regia Transport Electric; Institutului Mamei şi Copilului, Î.S. “Franzeluţa”, Agenţia Servicii Publice, etc., inclusiv cu declararea nulă şi neavenită a listelor completate de o singură persoană şi a celor instituţionale colectate prin utilizarea resurselor administrative, după verificarea acestora şi totalizarea rezultatelor.

De asemenea, s-a solicitat că în rezultatul verificării să fie dispusă adoptarea unei Hotărâri privind constarea ca fiind neîntemeiată a Hotărârii nr. 21 din 24.04.2018 a CECE mun. Chişinău cu înaintarea unei acţiuni în instanţa de judecata în vederea anulării înregistrării intervenientei în calitate de candidat, inclusiv atragerea la răspundere juridică a persoanelor vinovate care au impus forţat funcţionarii şi angajaţii structurilor publice să semneze în favoarea susţinerii intervenientei.

În cadrul şedinţei CEC din 04.05.2018 la examinarea contestaţiei, în rezultatul întrebărilor formulate de membrii CEC, cerinţele au fost concretizate în partea solicitării privind anularea deciziei organului ierarhic inferior cu adoptarea unei noi decizii de refuz în înregistrare a concurentului electoral, în cazul reverificării listelor de subscripţie şi constatării faptului neîntrunirii numărului necesar de semnături.

Prin Hotărârea contestată a CEC contestaţia a fost respinsă motivându-se prin faptul că CEC, în calitatea sa de organ electoral ierarhic superior, verifică legalitatea hotărârilor organelor electorale inferioare, prin urmare reexaminarea dosarului pretendentului la statutul de candidat în alegeri locale, în lipsa de probe, este o atribuţie improprie Comisiei, or anume consiliul electoral, în condiţiile art. 29 lit. f), art. 46 alin. (1), art. 49 alin. (1) din Codul electoral, este abilitat cu funcţia de a examina dosarul pretendentului, din care motiv potrivit art. 26 alin. (1) lit. m), art. 71 alin. (1), alin. (5) şi art. 73 alin. (2) din Codul electoral, CCC verifică legalitatea actelor/acţiunilor consiliilor electorale în baza contestaţiilor ce se bazează pe probe.

Specifică pârâtul, CEC, în Hotărârea contestă că autorul contestaţiei nu a adus probe concrete în susţinerea solicitărilor înaintate, acestea fiind întemeiate pe reportaje mass-media (nefiind numite) din care izvorăsc concluziile contestatarului referitoare la utilizarea resurselor administrative şi nerespectarea condiţiilor de întocmire a listelor de subscripţie, care, în lipsă de probe, reprezintă doar presupuneri declarative, prin urmare, argumentarea obiectului contestaţiei rămâne neîntemeiată.

Concluzionează pârâtul în Hotărârea contestată că (cităm): “[…] cerinţele înaintate privind reverificarea listelor de subscripţie nu pot fi acceptate, ele fiind nu numai neîntemeiate, ci şi improprii atribuţiilor Comisiei în acest sens”.

De asemenea specifică pârâtul că (cităm): “[…] în ceea ce priveşte solicitarea contestatarului de a înainta acţiunea în instanţa de judecată în vederea anulării înregistrării dnei Silvia Radu în calitate de candidat la funcţia de primar general al mun. Chişinău la alegerile locale noi din 20 mai 2018, Comisia relevă că, în conformitate cu art. 75 alin. (5) din Codul electoral, în cazul alegerilor locale, o asemenea solicitare, în cazul existenţei temeiurilor, urmează a fi înaintată de către consiliul electoral. Mai mult, remarcăm că înaintarea unei asemenea solicitări reprezintă un drept al organului electoral şi nicidecum o obligaţie, iar în cazul în care organul electoral îşi exercită un asemenea drept, temeinicia acestuia deja se examinează de instanţa de judecată”.

În partea ultimului alineat din motivarea Hotărârii ne vom expune ulterior, dar considerăm necesar de a concretiza anumite aspecte ce ţin de esenţa listelor de subscripţie, probele pasibile de a fi prezentate, însăşi sarcina probaţiunii în procedura contenciosului administrativ precum şi atribuţiile organului ierarhic superior la examinarea contestaţiei, cu precizarea faptului că în cadrul CEC nu a fost o opinie unanimă în privinţa proiectului Hotărârii propus spre aprobare, fiind votată de cinci din cei şapte prezenţi.

Membrul CEC, dl Vasile Gafton. În semn de protest în coraport cu obstrucţionarea exercitării atribuţiilor conferite a părăsit şedinţa CEC, dar cu înaintarea în formă scrisă (accesibilă publicului până la data redactării prezentei contestaţii) a Opiniei separate, asupra argumentelor căreia subscriem în totalitate prin prezenta contestare.

Membrul CEC, dl Sergiu Gurduza. a votat împotriva Hotărârii contestate, cu precizarea că posibil v-a depune o opinie separată, în cazul în care va reuşi redactarea acesteia. Precum rezultă din declaraţiile publice din şedinţa CEC înregistrată video şi accesibilă pe site-ul oficial al instituţiei, membrul CEC, dl Gurduza a efectuat prealabil şedinţei. În ziua de 04.05.2018, o verificare sumară a listelor de subscripţie din dosarul intervenientei la sediul CECE mun. Chişinău în prezenţa câtorva membri a organului electoral, iar în rezultatul numai a unei verificării selective a listelor de subscripţie a constatat completarea manuală şi în mod evident de către o singură persoană a listelor în număr de 59 exemplare. În coraport cu 7 exemplare declarate oficial de CECE mun. Chişinău, conform Notei informative întocmite în acest sens! Precum a precizat membrul CEC, la un simplu calcul al datelor verificate, se constată cu certitudine că în cazul în care erau declarate în modul stabilit de legislaţie ca fiind nule şi neavenite listele de subscripţie ce nu corespund prevederilor legale enunţate, intervenienta nu ar fi prezentat numărul necesar de semnături, iar înregistrarea acesteia urma a fi refuzată.

Precum am precizat, inclusiv este specificat şi în Opinia separată expusă în scris de membrul CEC, dl Gurduza, reclamantul şi/sau reprezentantul cu drept de vot consultativ nu are acces la aceste liste de subscripţie, dar argumentele expuse ce pot fi vizualizate de pe înregistrarea video a şedinţei şi urmează a fi luate în considerare la examinarea cauzei.

La fondul prezentei acţiuni considerăm necesar a face anumite precizări referitoare la listele de subscripţie şi anume calificarea juridică a acestora.

Esenţa şi impactul public al faptului colectării în mod forţat şi într-un termen atât de restrâns a unui număr imens de semnături reprezintă, din start, o metodă de fraudare a alegerilor, ori în societate se formează opinia că respectiva persoană ar avea o susţinere masivă din partea electoratului.

În ansamblu, o listă de subscripţie reprezintă o însumare a voinţei unor persoane de a susţine o altă persoană, în interesul căreia sunt colectate, la o anumită funcţie electivă. Implicit reprezintă un cumul de acte juridice, adică manifestări unilaterale de voinţă cu scopul de a produce efecte juridice.

Ca orice act juridic, listele de subscripţie urmează să întrunească anumite condiţii de fond şi de formă.

Condiţiile de fond şi de formă sunt stabilite parţial prin Regulamentul privind modul de întocmire, autentificare, prezentare şi verificare a listelor de subscripţie, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 2682/2014, iar una din condiţiile de fond a actului juridic este consimţământul, care reprezintă manifestarea, exteriorizată, de voinţă a persoanei şi este valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ, este exprimat cu intenţia de a produce,efecte juridice si nu este viciat.

Vicierea consimţământului este calificată ca fiind constrângere prin violenţă, iar actele încheiate în astfel de circumstanţe, urmează a fi declarate nule.

Or, însăşi pct. 4 din Regulamentul privind modul de întocmire, autentificare, prezentare şi verificare a listelor de subscripţie, în partea consimţământului liber exprimat stabileşte expres că (cităm): “Alegatorii participa benevol în campania de susţinere a candidatului la una din funcţiile elective […] şi pot susţine prin semnătură numai un singur candidat în cadrul unui tip de scrutin”.

În partea ce ţine de verificarea respectării normelor indicate în contestaţie a fost făcută referire la materialul publicat în mijloacele de informare în masă, cu solicitarea către CEC privind reverificarea în totalitate a listelor de subscripţie în vederea stabilirii cu exactitate a modului de colectare a semnăturilor prin contrapunerea parţială a datelor despre angajaţi/funcţionari ai structurilor publice cu cele prezentate, înaintarea demersurilor către instituţiile centrale şi locale, precum şi întreprinderile de stat şi municipale în vederea furnizării datelor despre angajaţi, în special Regia Transport Electric; Institutului Mamei şi Copilului, Î.S. “Franzeluţa”, Agenţia Servicii Publice.

Cerinţa respectivă este axată pe dispoziţiile art. 22 alin. (1) lit. q) din Codul electoral, potrivit căruia CEC, în calitate de organ specializat în domeniul electoral analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare şi ia măsuri pentru prevenirea lor, iar conform pct. 65 din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărârea CEC nr. 137/2006, Comisia exercită controlul asupra corectitudinii şi exactităţii aplicării Codului electoral şi a altor acte normative în domeniu pe teritoriul ţării şi asupra executării propriilor hotărâri. În acest sens, conform pct. 67 din Regulamentul în referinţă, în baza hotărârilor Comisiei şi la dispoziţia preşedintelui, membrul Comisiei poate să verifice activitatea autorităţilor publice, instituţiilor, întreprinderilor, organizaţiilor, partidelor, organizaţiilor social-politice privind chestiunile ce ţin de competenţa Comisiei şi să ia cunoştinţă de materialul şi documentele necesare.

În partea ce ţine de forma actelor juridice, precum a fost precizat, art. 47 alin. (4) din Codul electoral stabileşte expres că în lista de subscripţie, susţinătorul candidatului, precum şi susţinătorul iniţierii referendumului completează personal numărul curent, numele şi prenumele, anul naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate, data la care semnează în listă şi îşi aplică semnătura, iar încălcarea dispoziţiei respective serveşte temei de nulitate a listei, conform art. art. 48 alin. (4) lit с) din Cod.

La caz, în privinţa argumentului invocat în Hotărârea contestată a CEC, precum că contestatarul/reclamantul nu ar fi prezentat probe în ce priveşte faptul că listele de subscripţie ar fi fost redactate de o singură persoană, iar susţinătorii ar fi aplicat numai semnătura, menţionăm că atare concluzie a CEC este una contradictorie.

Subscriem argumentelor membrului CEC din Opinia separată şi reiterăm în sumar că Regulamentele CEC (aprobate prin Hotărârile nr. 2682/2014 şi nr. 383/2006) nu permit concurenţilor electorali de a face cunoştinţă cu materialele din dosarul altui concurent electoral. La listele de subscripţie au acces numai membri organului electoral, din care motiv la este imposibil de prezentat probe în acest sens.

Or, reieşind din concluzia CEC, reclamantul urmează în mod ilicit să obţină copii de pe liste pentru a le prezenta unui organ care are acces la aceste liste, dar nu doreşte să facă cunoştinţă cu ele.

Referitor la concluzia privind declararea ca fiind “improprie Comisiei”, reverificarea listelor de subscripţie, dar numai “verificarea legalităţii actelor/acţiunilor consiliilor electorale”, specificăm că aceasta este complet eronată şi dificil de explicat.

Oricare nu ar fi calea de atac în instanţa de judecată (ordinară sau extraordinară), cauza judiciară nu poate avea loc în lipsa dosarului de judecată.

Din atare considerent, specificăm că Legea contenciosului administrativ nr. 793/2000, implicit reglementarea procedurii prealabile de soluţionare a litigiului de contencios administrativ, pasibil de apariţie, este conform “Recomandării CE nr. (2001)9 din 05.09.2001 privind căile alternative de soluţionare a litigiilor dintre autorităţile administrative şi persoanele private”, potrivit căreia se recomandă statelor să promoveze utilizarea căilor alternative de soluţionare a litigiilor, iar anumite căi alternative, cum ar fi recursul administrativ intern urmează a fi folosite înainte de a se recurge la instanţa judecătorească. Utilizarea acestor modalităţi ar putea fi obligatorie, constituind o condiţie prealabilă declanşării procedurilor legale. Din atare considerent, pe parcurs în Legea de referinţă au fost operate mai multe modificări, pentru a perfecţiona sistemul de “recurs administrativ”, dar reieşind din concluzia CEC, această formă de contestare ar fi una formală întrucât verificarea “actelor pregătitoare sau operaţiunile administrative şi tehnico-materiale care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat”, este o activitate “improprie” CEC, care rezultă că s-ar limita doar la verificarea corectitudinii redactării actului (greşelilor ortografice) sau indicarea corectă a articolului din Codul electoral, or, în caz contrar nu este clar cum este posibil de verificat legalitatea unui act administrativ fără a verifica actele (documentele) ce au stat la baza emiterii acestuia (un fel de verificare în ordine ierarhică a legalităţii unei hotărâri judecătoreşti în lipsa dosarului de judecată)?!

În alt context dar în aceiaşi ordine de idei specificăm că la contestarea actelor administrative, în consonanţă cu dispoziţiile art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793/2000, sarcina probaţiunii legalităţii actului este a autorităţii publice. Conform Hotărârii contestate rezultă că CEC a inversat sarcina probaţiunii respingând contestaţia pe motiv că contestatarul/reclamantul nu ar fi prezentat probe că listele de subscripţie ar fi fost completate de o singură persoană, în cazul în care listele de subscripţie se află la pârât! Iarăşi în cazul dat se atestă un cerc juridic vicios complet inexplicabil.

În final şi în partea ce ţine de concluzia CEC privind anularea concurentului electoral (refuzul înregistrării) potrivit căreia (cităm): “Comisia relevă că, în conformitate cu art. 75 alin. (5) din Codul electoral, în cazul alegerilor locale, o asemenea solicitare, în cazul existenţei temeiurilor, urmează a fi înaintată de către consiliul electoral. Mai mult, remarcăm că înaintarea unei asemenea solicitări reprezintă un drept al organului electoral şi nicidecum o obligaţie, iar în cazul în care organul electoral îşi exercită un asemenea drept, temeinicia acestuia deja sе examinează de instanţa de judecată”.

La acest capitol precizăm succint că Constituţia Republicii Moldova, în tot conţinutul său normativ, conferă drepturi si corelativ obligaţii numai persoanelor fizice, cetăţeni ai Republicii Moldova (şi implicit asociaţiilor acestora indiferent de formă), autorităţile publice dispun de “atribuţii”. În acest sens şi art. art. 22, 26, 29, 33 din Codul electoral stabileşte “atribuţiile” Comisiei Electorale Centrale şi ale altor organe electorale, iar drepturile, conform codului sunt ale alegătorului.

În concluzie la cele menţionate, prin prezenta acţiune, solicităm respectuos admiterea contestaţiei cu anularea actelor administrative contestate şi, având în vedere faptul că membrii CECE mun. Chişinău sau expus în fond asupra legalităţii listelor de subscripţie, aplicând prin analogie regulile transmiterii spre rejudecare a cauzei în cadrul instanţelor de judecata şi dispoziţiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 190/1994 potrivit căruia se interzice remiterea materialelor organelor sau persoanelor oficiale, acţiunile ori deciziile cărora sunt atacate, solicităm respectuos obligarea CEC de a reverifica listele de subscripţie în litigiu, cu adoptarea unei noi Hotărâri conform rezultatelor reexaminării.

În contextul celor expuse, conform normelor citate şi art. 71–74 din Codul electoral, art. 25 alin. (1) lit. b) din art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793/2000, art. 239–240 din Codul de procedură civilă, SOLICITĂM RESPECTUOS:

1. Primirea spre examinare şi admiterea integrală a prezenţei contestaţii;

2. Pronunţarea unei Hotărâri privind:

   • Anularea Hotărârii nr. 21 din 24.04.2018 a CECE mun. Chişinău nr. 1 privind înregistrarea candidatului la funcţia de Primar general al mun. Chişinău, dnei Silvia Radu, la alegerile locale noi din 20.05.2018;
   • Anularea Hotărârii nr. 1586 din 04.05.2017 a CEC cu privire la contestaţia dlui Valeriu Munteanu, candidat la funcţia de primar general al mun. Chişinău, împotriva Hotărârii nr. 21 din 24.04.2018 a CECE mun. Chişinău nr. 1 privind înregistrarea candidatului la funcţia de Primar general al mun. Chişinău, dnei Silvia Radu, la alegerile locale noi din 20.05.2018;
   • Obligarea CEC la reverificarea listelor de subscripţie prezentate de candidatul la funcţia de Primar general al mun. Chişinău, dna Silvia Radu şi adoptarea unei Hotărâri conform rezultatelor reverificării.

Candidat la funcţia de Primar general al municipiului Chişinău
Vaieriu Munteanu

pl.md

[toate declaraţiile…]

Documente CEC

• Hotărîre cu privire la înregistrarea candidatului independent la funcţia de Primar General al municipiului Chişinău, doamnei Silvia Radu
  24 aprilie 2018, nr. 21

Declaraţii şi comunicate de presă

• Contestare la Hotărârea cu privire la înregistrarea candidatului la funcţia de Primar general al mun. Chişinău, dnei Silvia Radu, la alegerile locale noi din 20.05.2018
  PL, 27 aprilie 2018