Prezidenţiale 2020 | ADEPT | Chişinău 2018 | Găgăuzia 2016 | Prezidenţiale 2016 | Locale 2015 | partide.md | avere.md
Prezenta sesizare reflectă încălcările sesizate de către reprezentanţii PPCD, comise în cadrul alegerilor locale în mun. Chişinău. Sesizarea este întemeiată pe o serie de probe referitoare la fraudele electorale care au influenţat esenţial rezultatele votării şi au condus la compromiterea caracterului liber, legal şi democratic al procesului electoral.
Partidul Popular Creştin Democrat a analizat modul în care au decurs alegerile din 3 iunie 2007 în municipiul Chişinău. Rezultatul acestei analize a scos în evidenţă un număr mare de încălcări ale legislaţiei electorale. Aceste încălcări s-au răsfrânt asupra rezultatului alegerilor.
Majoritatea faptelor de încălcare a legislaţiei electorale şi a altor norme referitoare la alegerile libere şi democratice au fost comise de către exponenţii comuniştilor în administraţia de stat şi în organele electorale, de candidaţii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, precum şi de către alte persoane, dar de asemenea în favoarea candidaţilor partidului de guvernământ.
Încălcările sesizate se referă practic la toate prevederile şi restricţiile legale privind alegerile. Acestea au afectat toate etapele procesului electoral. Astfel, constatăm că a fost compromis întregul proces electoral în municipiul Chişinău.
În rândurile ce urmează prezentăm pe compartimente o serie de încălcări ale legislaţiei electorale care au viciat atât de grav aceste alegeri, încât ele nu pot fi recunoscute drept corecte, legale şi desfăşurate în condiţii democratice.
Fraudarea alegerilor a debutat cu înregistrarea candidaţilor pentru funcţiile elective în municipiul Chişinău, când recurgând la fraudă, candidatul comuniştilor, Veaceslav Iordan, a obţinut prima poziţie în buletinul de vot.
Prima şedinţă a Consiliului electoral de circumscripţie al municipiului Chişinău a avut loc la data de 13 aprilie 2007. Unul dintre subiectele discutate în cadrul acestei şedinţe a fost stabilirea datei de la care organul electoral municipal va începe să primească documentele de înregistrare de la concurenţii electorali. Fără a adopta vreo decizie în acest sens, membrii Consiliului electoral de circumscripţie al mun. Chişinău au convenit asupra datei de 17 aprilie 2007, ora 9.00, când acest organ electoral urma să se întrunească pentru a decide asupra datei şi orei de la care va începe primirea documentelor de înregistrare a candidaţilor. Acest fapt a fost declarat presei de către preşedintele Consiliului Electoral Municipal Chişinău, Ion Creţu, şi este înregistrat de camerele de luat vederi ale posturilor de televiziune “EuroTV” şi “TV-7”.
După încheierea şedinţei, preşedintele organului electoral în cauză, Ion Creţu, a difuzat în mod abuziv şi cu de la sine putere o declaraţie de presă în numele întregului Consiliu Electoral prin intermediul Agenţiei Moldpress, preluate la ora 12.00 de postul de radio Antena C. În baza acestei ştiri trucate, făcute pe la spatele celorlalţi membri ai Consiliului Electoral, exponenţii Partidului Comuniştilor, care se aflau în complicitate cu Ion Creţu, au înregistrat prin fraudă imediat după ce anunţul respectiv a fost făcut public, candidatura lui Veaceslav Iordan cu nr. 1. Articolul 44 al Codului electoral prevede la alin. (2) că toţi concurenţii electorali îşi pot depune actele de înregistrare în cursa electorală abia după ce consiliul electoral al circumscripţiei respective face publică informaţia despre ora, locul şi data începerii primirii actelor de la concurenţii electorali. Această informaţie trebuie să fie publicată în decurs de două zile de la momentul luării unei decizii în privinţa înregistrării candidaţilor. Or, o decizie în acest sens adoptată în mod legal nu există.
Cazul a fost contestat la Comisia Electorală Centrală. Dar organul electoral superior a ignorat argumentele aduse, dându-i dreptate Consiliului Electoral Municipal şi favorizându-l în acest mod pe Veaceslav Iordan.
Acest caz este unul simptomatic şi vădeşte intenţia comuniştilor de a utiliza la scară largă abuzul pentru a obţine condiţii mai favorabile în competiţia electorală cu alţi concurenţi.
Modul fraudulos în care Consiliul electoral de circumscripţie al municipiului Chişinău a început primirea actelor pentru înregistrarea candidaţilor şi listelor de candidaţi la funcţiile de primar şi consilieri ai municipiului Chişinău demonstrează că procesul electoral din capitală a fost afectat din start.
Ultimul candidat înscris în cursă, Mihai Roşcovan, s-a retras spre finele campaniei electorale. Codul electoral prevede la art. 46 alin. (6): “Concurentul electoral poate să-şi retragă candidatura printr-o declaraţie scrisă, adresată organului electoral care l-a înregistrat, dar nu mai târziu de 7 zile până la ziua alegerilor. (…) După expirarea termenului menţionat, înregistrarea concurentului electoral poate fi anulată doar de organul electoral care l-a înregistrat, în baza deciziei instanţei de judecată, precum şi în caz de deces al acestuia sau survenire a condiţiilor stabilite la art. 13 alin. (2).”
Mihai Roşcovan a depus cererea de retragere din cursă la 28 mai 2007, adică doar cu şase zile până la data alegerilor. Consiliul electoral de circumscripţie al mun. Chişinău nu avea dreptul să hotărască retragerea lui Roşcovan din cursă decât după adoptarea unei decizii judecătoreşti în acest sens. Deci, din punct de vedere juridic, Mihai Roşcovan a participat la alegeri, iar ştampila “RETRAS” aplicată în dreptul numelui său din buletinul de vot a figurat în mod ilegal.
Tot legat de cazul lui Roşcovan, trebuie remarcat faptul că la multe secţii de votare s-a aplicat în buletinul de vot, în dreptul numelui acestuia, ştampila “ANULAT”, în loc de “RETRAS”. Deci, trebuie să se procedeze imediat la renumărarea buletinelor pentru a fi excluse cele pe care a fost aplicată ştampila “ANULAT”, or, la data numărării voturilor a fost luat în calcul un număr impresionant de buletine anulate. Acesta este unul dintre multele motive pentru care scrutinul nu poate fi considerat valabil.
La secţia de votare nr.1/191, în ziua alegerilor, preşedintele biroului electoral a dispus în mod arbitrar ca fiecare alegător să se prezinte la un reprezentant al biroului pentru a i se înmâna ştampila “votat”. La momentul înmânării ştampilei reprezentantul biroului îi sugera alegătorului pentru care dintre concurenţii electorali să voteze — pentru reprezentanţii Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. În legătură cu acest caz a fost depusă o contestaţie.
Birourile electorale ale secţiilor de votare nu au asigurat respectarea principiului de exprimare liberă şi secretă a votului.
De exemplu, la secţia de votare nr.1/37 pe tot parcursul zilei alegerilor au avut loc cazuri de încălcare a principiului secretului votării prin admiterea întrării în cabină de vot a două şi mai multe persoane, fiind astfel încălcat art.54 al Codului electoral.
În municipiul Chişinău listele electorale nu au fost perfectate în condiţiile şi termenii stabiliţi de lege (art.39 din Codul electoral). Listele electorale nu au fost aduse la cunoştinţa publicului cu cel puţin 20 zile înainte d ziua alegerilor, cum prevede Codul electoral la art. 40 alin. (1). Listele nu au fost afişate la secţiile de votare deşi organele electorale au avut posibilitatea tehnică să le plaseze în locuri unde puteau fi consultate oricând de alegători. De exemplu, listele electorale puteau fi plasate pe sticlele geamurilor, din partea interioară şi astfel fiecare alegător le-ar fi putut consulta independent de regimul de lucru al birourilor electorale. Abaterea respectivă scoate în evidenţă tăinuirea intenţionată de public a listelor electorale.
Totodată, faptul că listele electorale nu au fost actualizate la nici o secţie de votare, aruncă o umbră de neîncredere peste autorităţile responsabile de veridicitatea întocmirii listelor electorale. Avem motive temeinice să considerăm că tăinuirea de public a listelor neactualizate s-a făcut cu intenţia fraudării rezultatelor scrutinului.
La secţia de votare nr.1/130 s-a depistat includerea în lista alegătorilor a unor persoane care nu au viza de reşedinţă în mun. Chişinău şi nu locuiesc în raza secţiei de votare respective. Preşedintele biroului acestei secţii de votare a fost informat despre acest fapt, însă nu a întreprins măsuri pentru a exclude aceste ilegalităţi.
La secţia d votare nr. 26, pe adresa Cuza Vodă 20/1 ap. 14, a fost introdusă o persoană străină dar cu acelaşi nume de familie (Rusu Valentin, cu datele din buletin) ca al locatarilor — numele de familie RUSU. La explicaţiile solicitate de proprietarii apartamentului, membrii biroului electoral al secţiei de votare au refuzat să dea orice explicaţie. Abia la intervenţia reprezentantului PPCD Călin Cotruţă, organul respectiv a recunoscut că este vorba de un fals inclus în lista electorală. Cazul a fost adus în atenţia organelor procuraturii.
Alt caz grav este cel al Elenei Botnaru. Dânsa şi-a retras viza de domiciliu de pe adresa str. Asachi, 62/5, ap. 37 încă în decembrie 1996. Din 11 martie 2007 şi-a perfectat viza d reşedinţă n or. Bălţi, str. Ceahlău, 8. Dar, de la retragerea vizei de reşedinţă, doamna Elena Botnaru îşi găseşte de fiecare dată numele în lista unde a figurat înainte de a-şi retrage viza de domiciliu din mun. Chişinău, inclusiv la alegerile din 3 iunie 2007.
De asemenea, în aceeaşi listă electorală la secţia de votare 1/130 figurează până în prezent Onica Alexandru ca fiind locatar al ap. 37 din str. Gheorghe Asachi, 62/5, cu toate că el şi-a retras viza de reşedinţă cu patru ani în urmă.
În apartamentele 9a, 28, 36, 65, care au fost vândute, figurează în listele electorale tot vechii proprietari.
La secţia de votare 210 unele persoane figurau în listele electorale de două ori: odată cu numele pe care îl purta până la căsătorie, iar a doua oară — cu numele de după căsătorie. Astfel, a fost încălcat principiul potrivit căruia fiecare cetăţean are dreptul la un singur vot.
Deşi Codul electoral prevede că listele de candidaţi, incluzând numele, prenumele, anul naşterii, domiciliul, precum şi denumirea partidului care i-a înaintat trebuie să fie disponibile pentru consulare la fiecare secţie de votare, nici un birou electoral nu a respectat această dispoziţie. În incinta nici unei secţii de votare nu au fost puse la dispoziţia publicului listele de candidaţi.
Astfel, cu încălcarea art. 44 alin. (7) al Codului electoral, alegătorilor le-a fost îngrădit accesul la informaţia completă despre candidaţii şi formaţiunile politice care s-au înscris în cursa electorală. Este ştiut că nu toţi concurenţii electorali sunt în stare să-şi facă publică oferta electorală prin intermediul mijloacelor de informare în masă. Dar acest fapt nu trebuie să servească drept cauză a limitării accesului tuturor alegătorilor la informaţia despre toate ofertele doritorilor de a ocupa funcţii publice elective. Voinţa autentică a legislatorului a fost să garanteze tuturor alegătorilor accesul la informaţia despre toţi concurenţii electorali. Deci, fiind informaţi parţial şi disproporţionat, alegătorii, precum şi unii concurenţi electorali, au fost lezaţi în drepturile lor stabilite de normele care reglementează alegerile.
Nici un birou electoral al secţiilor de votare nu a adus la cunoştinţa alegătorilor din raza activităţii secţiilor respective informaţia despre locul, ziua şi ora votării. Invitaţiile nominale care se distribuie la fiecare apartament sau casă de locuit au fost tipărite şi depozitate la preturi. Astfel, înştiinţarea populaţiei despre timpul şi locul votării a fost sub nivelul unei campanii electorale normale. Acest fapt explică în parte şi participarea foarte redusă a electoratului la votare.
Totodată, trebuie să menţionăm că tipărirea invitaţiilor nominale s-a făcut din bani publici. Deci, organele procuraturii ar trebui să investigheze şi acest aspect regretabil, pentru a depista funcţionarii vinovaţi de cheltuirea iraţională a banilor publici.
Un caz deosebit de grav de încălcare a dispoziţiilor legale privind agitaţia electorală a fost înregistrat la Postul de radio “Vocea Basarabiei”. La 02.06.2007, dimineaţa, iar seara în reluare, în cadrul unei emisiuni cu participarea lui Valeriu Saharneanu, Constantin Tănase, Petru Bogatu şi Luciei Culev s-a făcut agitaţie electorală împotriva Partidului Popular Creştin Democrat. Protagoniştii emisiunii respective au denigrat Partidul Popular Creştin Democrat în ziua precedentă zilei alegerilor, fapt care încalcă flagrant art.47, alin. (14) din Codul electoral, care prevede că “în ziua alegerilor şi cea precedentă ei nu se admite nici un fel de agitaţie.”
Acest caz ne convinge că electoratul a fost manipulat, iar PPCD, în calitate de concurent electoral, a fost denigrat într-un moment interzis de lege, fără să poată da replica de rigoare.
Încălcând prevederile articolelor 50 — 53 din Codul electoral, unele birouri electorale nu au asigurat organizarea legală a ordinii votării, ceea ce a creat condiţii nefavorabile pentru exprimarea liberă a opţiunilor electorale.
Astfel, secţia de votare nr.37 a fost deschisă pentru alegători cu o întârziere de peste 6 minute.
La unele secţii de votare, cabina de vot a fost plasată în aşa fel încât observatorii nu au avut posibilitatea să observe liber ce se întâmplă în preajma urnelor.
La unele secţii de votare mesele amenajate pentru membrii birourilor au fost plasate în aşa fel încât observatorii nu puteau monitoriza activitatea membrilor comisiei. Astfel, a fost prejudiciată transparenţa procesului votării şi au fost create condiţii pentru comiterea fraudelor masive (agitaţia inadmisibilă în secţia de votare, manipularea cu listele electorale, exercitarea influenţei ilicite asupra opţiunii electorale etc.).
La secţia nr.39 cetăţeanca Viorica Prodan a făcut agitaţie electorală la ora 16.45. Faptul respectiv nu a fost curmat de către preşedintele biroului şi nici de membrii acestuia, în pofida observaţiilor verbale formulate de observatori .
La secţia de votare nr.1/191, pentru observatori a fost amenajat un loc care nu permitea monitorizarea procedurii de introducere a buletinului de vot în urnă. Observatorii au sesizat preşedintele şi vice-preşedintele biroului respectiv, cerând înlăturarea acestei ilegalităţi, însă responsabilii sesizaţi nu au întreprins nici o măsură pentru a înlătura ilegalitatea.
Încălcări grave a normelor referitoare la agitaţia electorală au fost comise de unele persoane cu înalte funcţii de răspundere. Aceste încălcări au fost comise de către Vladimir Voronin, seful statului, Marian Lupu, preşedintele Parlamentului, Vasile Tarlaev, primul ministru, precum şi de alţi funcţionari de stat de rang înalt pentru a-l favoriza pe candidatul comuniştilor. Aceşti demnitari au participat la o serie de întruniri care purtau caracter electoral, în cadrul cărora şi-au manifestat în mod deschis susţinerea pentru candidatul comuniştilor la funcţia de Primar General al mun. Chişinău, Veaceslav Iordan. De asemenea, aceştia au făcut agitaţie electorală în favoarea lui Veaceslav Iordan.
Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu chiar a apărut în spoturile electorale difuzate în mass-media electronice, susţinând candidatura lui Veaceslav Iordan.
De asemenea, pe site-ul electoral al candidatului Veaceslav Iordan (www.iordan.md) au fost plasate mesaje de agitaţie electorală din partea lui Vladimir Voronin, Preşedintele Republicii Moldova, şi Marian Lupu, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova.
Aceste cazuri de încălcare grosolană a normelor electorale au fost aduse în atenţia Comisiei Electorale Centrale, care a cerut demnitarilor sus menţionaţi să nu se mai implice în mod abuziv în procesul electoral. Dar somaţia Comisiei Electorale Centrale a fost ignorată de demnitarii comunişti. Marian Lupu, de exemplu, prin spoturile publicitare a continuat să-l recomande alegătorilor pe Veaceslav Iordan drept cel mai bun potenţial gospodar al capitalei.
În ziua alegerilor, votanţii unuia dintre concurenţii electorali — blocul “Patria-Rodina”, nu au găsit respectiva formaţiune politică în buletinul de vot pentru consiliul municipal Chişinău. Aceasta deoarece din neglijenţă, sau poate intenţionat, responsabilii de tipărirea buletinelor de vot nu au imprimat în respectivul act electoral sigla formaţiunii politice “Patria-Rodina”. Astfel, cetăţenii care simpatizează cu acest partid au fost lezaţi flagrant în dreptul lor de a-şi da liber şi în aceleaşi condiţii cu votanţii altor partide votul pentru partidul lor predilect. Totodată, formaţiunea politică “Patria-Rodina” a fost lezată în mod grosolan în dreptul său de a fi găsită datorită siglei şi votată astfel de simpatizanţii săi.
Acest caz este unul notoriu, iar faptul că scăparea respectivă, gravă şi ilegală, a influenţat esenţial rezultatul alegerilor nu poate fi contestat. Încălcarea respectivă ar fi fost suficientă pentru ca alegerile să fie declarate nevalabile.
Buletinele de vor au fost tipărite într-un număr exagerat de mare. Observatorii şi membrii comisiilor au depistat că în pachetele cu buletine de vot primite de la tipografie erau cu 20 — 30 buletine mai multe decât s-a indicat în actele oficiale. În actele de evidenţă a documentaţiei şi altor obiecte electorale, inclusiv a buletinelor de vot, figurează un număr de buletine care nu corespunde realităţii. De fapt, în afară de buletinele luate la evidenţă, a rămas un număr impunător de asemenea acte care a circulat liber. Totodată au fost atestate şi cazuri de menţionare în procesele verbale ale unor birouri electorale fapte de primire a unui număr de buletine mai mare decât cel înregistrat la momentul predării-primirii.
Deci, fiecare se poate convinge că şi sub acest aspect au existat suficiente condiţii de fraudare a alegerilor. Altfel nu se poate explica de ce în unele urne de vot au fost depistate mai multe buletine decât numărul cetăţenilor care au semnat că li s-a înmânat buletin de vot.
Schema de distribuţie a buletinelor de vot trebuie analizată cu mare atenţie. Aceasta a fost din start greşită şi contrară prevederilor Codului electoral. Modalitatea de distribuire a buletinelor de vot trebuie să rezulte din relaţia stabilită de legislaţia electorală între organele electorale. Astfel, Comisia Electorală Centrală ar fi trebuit să primească de la tipografie buletinele, respectând toate regulile de siguranţă şi asigurând evidenţa strictă a acestor acte. Apoi, în baza datelor despre alegători, Comisia Electorală Centrală ar fi trebuit să repartizeze buletinele de vot către Consiliile electorale de circumscripţie de nivelul doi, iar acestea la rândul lor să le distribuie către consiliile electorale de nivelul unu, sau, după caz, direct către secţiile de votare.
Contrar prevederilor legii, Consiliul electoral de circumscripţie al mun. Chişinău a împuternicit preturile să distribuie spre secţiile de votare buletinele de vot. Astfel, în lucrul cu actele electorale a fost implicată o verigă a administraţiei publice locale care nu are nimic în comun cu organizarea alegerilor.
Secţia de votare nr. 35, care avea în liste 1357 alegatori, conform normativelor consiliului electoral de circumscripţie al mun. Chişinău trebuia să primească 700 buletine de vot în limba de stat şi 700 in limba rusă. Dar de fapt această secţie de votare a primit câte 1400 buletine de vot în limba de stat şi 1400 în limba rusă.
Aceeaşi neregulă a fost atestată la secţia de votare nr. 219.
Cazul comunelor care fac parte din municipiul Chişinău este şi mai alarmant. Reprezentanţii organelor electorale din aceste localităţi au luat buletinele de vot direct de la tipografie.
Astfel, constatăm o dezordine totală în ceea ce priveşte distribuţia buletinelor de vot şi ducerea strictă a evidenţei acestora. Din cauza acestei dezordini, au apărut condiţii pentru scoaterea de sub evidenţă strictă a unui număr destul de mare de buletine de vot.
Dacă la neregulile atestate în cadrul procesului de recepţionare şi distribuţie a buletinelor de vot adăugăm faptul că la multe secţii de votare, cel puţin reprezentanţii PPCD au fost înlăturaţi în mod fraudulos de la ţinerea evidenţei buletinelor, putem să conchidem că s-a înregistrat un grad sporit al compromiterii alegerilor locale din acest an în municipiul Chişinău.
În urnele de vot la unele secţii de votare au fost depistate buletine pe care era votat Veaceslav Iordan, acestea neavând pe partea verso aplicată ştampila specială a biroului electoral respectiv. De menţionat este faptul că numărul acestor buletine ar putea fi destul de mare, deoarece la numărarea voturilor, membrii birourilor atrag atenţia de regulă cu precădere la ştampila “VOTAT” din dreptul candidaţilor şi trec adesea cu vederea exigenţa referitoare la ştampila specială de pe verso buletinului de vot.
De asemenea, au fost depistate buletine care, deşi aveau aplicată ştampila biroului respectiv de votare pe verso, totuşi pe această ştampilă nu se vede ultima cifră din numărul secţiei respective de votare.
La secţia de votare nr. 217 preşedintele biroului electoral a scos buletinul de vot în afara secţiei de câteva ori, motivându-şi fapta prin grija de oamenii în vârstă care au venit să voteze, dar nu pot veni până în secţia de votare. Acest gen de fapte este pasibil de urmărire penală şi este de natură să influenţeze manifestarea opţiunii alegătorilor, precum şi rezultatul votării.
La secţia de votare nr.1/221 s-a înregistrat o discrepanţă esenţială între numărul de alegători care s-au prezentat la urne constatat de observatori şi numărul de alegători anunţat de biroul electoral, discrepanţa fiind de 32 alegători (cca.10%).
Un caz similar, dar cu consecinţe mai grave, a fost înregistrat la secţia de votare nr. 208, unde secretarul biroului a anunţat la ora 16.00 participarea a 525 alegători, pe când absolut toţi observatorii număraseră până la acea oră 432 persoane (cu 93 persoane mai puţin)
La secţia de votare nr.1/36 observatorilor şi reprezentanţilor concurenţilor electorali nu le-a fost pusă la dispoziţie toată informaţia despre rezultatul alegerilor.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare nr.1/208 a refuzat să elibereze observatorilor copiile de pe procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor votării, încălcând astfel prevederile art. 58 alin. (4) al Codului electoral. De asemenea, la aceeaşi secţie de votare a fost ignorată cererea observatorilor de a li se pune la dispoziţie informaţia veridică privind numărul de alegători care au participat la votare.
Reprezentanţii Partidului Popular Creştin Democrat s-au prezentat la Curtea de Apel Chişinău în ziua de 14 aprilie 2005 (sâmbăta) pentru a depune o cerere de chemare în judecată. Aceştia au fost surprinşi când au aflat de la paznic că în ziua respectivă nimeni dintre cei care ar putea să primească cererea nu erau la serviciu, deşi această instanţă judecătorească trebuia să activeze în regim electoral — în zilele de odihnă trebuia să fie o persoană de serviciu pentru a înregistra eventualele adresări cu caracter electoral.
PPCD califică acest caz drept o abatere gravă de la normele legislaţiei electorale. Curtea de Apel Chişinău a încălcat în acest mod dreptul concurentului electoral PPCD de a-i fi acceptată cererea într-un regim de lucru specific perioadei electorale.
Iurie ROSCA,
Preşedintele Partidului Popular Creştin Democrat