Să alegem griul de neghină

Criza economică adîncă, ce a afectat societatea, are cauze atît obiective cît şi subiective, care provin din incapacitatea actualei conduceri de a guverna ţara şi a dirija economia.

Reformele economice şi, în primul rînd, privatizarea nu au fost promovate în modul cuvenit. Departamentul de stat pentru privatizare, condus de Visarion Ceşuey şi Viorel Ciubotarii — ultimul, pînă nu demult, şi copreşedinte al Partidului Social-Democrat — nu a realizat programul de privatizare pe anii 1993–1994, adoptat de Parlament. Social-democraţii au declarat în repetate rînduri la televiziunea că cetăţenii republicii îşi vor primi bonurile patrimoniale în august 1993. Şi iată că sîntem la începutul anului 1994, însă majoritatea populaţiei nici nu le-a văzut. După asemenea gafe, în orice ţară un conducător de departament ar demisiona fără întîrziere, în timp ce la noi social-democraţii, dimpotrivă, îşi consolidează poziţiile în aparatul de stat, ocupînd noi posturi.

Aşa-zisa licitaţie experimentală s-a desfăşurat în condiţiile cînd oamenii încă nu dispuneau de bonuri şi de aceea nu au putut participa la ea.

Tot cu acordul Departamentului de stat pentru privatizare un număr extrem de mare din întreprinderile statului au devenit societăţi pe acţiuni cu capital mixt, de stal şi privat. Însă din cauza că Departamentul nu a reevaluat fondurile fixe ale întreprinderilor de stat în funcţie de nivelul inflaţiei la momentul creării societăţii pe acţiuni, unele persoane fizice şi juridice cu mijloace mici s-au pomenit stăpîne pe întreprinderi de stat. Procesul a ieşit de sub controlul Ministerului Economici Naţionale. Acest furt din averea statului, încurajat de social-democraţi, nu a fost curmat de guvernanţii ţării. Partidul Social-Democrat s-a lansat în campania electorală cu mari pretenţii de a cîştiga alegerile, mizînd pe ţărani şi intelecuali şi vorbind despre privatizarea pe bonuri ca despre o victorie a lor.

Liderii Partidului Social-Democrat au uitat însă să vorbească de faptul că, în conformitate cu programul de privatizare propus de ei, ţăranii rămîneau fără dreptul de a participa la privatizarea proprietăţii statului. Pentru că nu era prevăzut să li se distribuie şi lor bonuri patrimoniale. Potrivit programului social-democraţilor, trebuiau să primească bonuri patrimoniale numai locuitorii de la oraşe, care în marca lor majoritate sînt veniţi de aiurea pe acest pămînt. Parlamentul a contracarat intenţia social-democraţilor de a face o asemenea fărădelege. Au ei, deci, astăzi dreptul să mizeze pe sprijinul ţăranilor sau al intelectualilor, pe ai căror părinţi au vrut să-i lipsească de partea lor din averea statului?

Conducerea guvernului — premierul A. Sangheli, preşedintele Parlamentului, P. Lucinschi, vicepreşedintele Parlamentului, V. Puşcaşu, nu au întreprins nimic pentru a pune capăt hoţiei şi corupţiei. Au păstrat cu toţii tăcerea, încurajînd prin ea jefuirea averii statului şi demonstrînd un interes personal.

Neîmpovăraţi de grijile poporului, după ce au făcut mari datorii de stat, ce vor apăsa pe umerii copiilor noştri, în condiţiile hoţiei şi corupţiei ce atinge proporţii enorme, şi ale sărăciei cumplite în care se află o mare parte din populaţie, prim-ministrul A. Sangheli şi preşedintele Parlamentului. P. Lucinschi, vicepreşedintele Parlamentului, V. Puşcaşu, s-au avîntat în campania electorală pe listele Partidelor Democrat-Agrar şi Republican pentru a-şi menţine puterea, fotoliile, onorurile.

Pe parcursul mai multor decenii aceste persoane nu au făcut altceva decît să lupte împotriva religiei, bisericii, credinţei, să ne distrugă sufletele. O făceau pentru ca să le fie lor bine. Astăzi tot ei stau cu lumînarea în mînă în faţa altarului în noaptea de Paşti. Pot avea oare asemenea oameni credinţă în suflet? Sigur că nu.

Dar o fac şi pe asta, pentru ca din nou să le fie bine.

În anul 1990 nu am fost în stare să alegem grîul de neghină. Căci altfel cum s-a întimplat revoluţia de eliberare naţională a fost înfăptuită de unii, dar la putere au venit alţii? Cum s-a întîmplat că Ilie Ilaşcu se află în temniţa condamnaţilor la moarte, iar cei ce au slujit pînă în ultimul moment “cu dăruire partidul comunist, huzurind bine, se află din nou la cîrma ţării”.

Situaţia de astăzi este mai complicată decît în 1990. Forţele conservatoare comuniste şi neocomuniste sînt astăzi şi maii agresive, şi mai bogate. Şi ele depune eforturi imense în campania electorală pentru a menţine la puterea, pe care n-au cedat-o nicicînd.

Nouă, alegătorilor, ni se oferă din nou şansa de a alege grîul de neghină. Dacă nu von în stare să o facem în ziua de 1 februarie 1994, dacă ne vom lăsa din nou induşi în eroare vom reinstala la putere, de propriile noastre mîini, forţe conservatoare şi reacţionare, nu va înghiţi întunericul. Înţelegînd importanţa momentului pe care îl trăim, adresăm tuturor cetăţenilor republicii apelul de a participa la alegeri. Prin pasivitate şi indiferenţă vom permite revenirea la putere a forţelor conservatoare. Ne adresăm oamenilor ce cunosc adevărul: să ne luminăm rudele şi părinţii, vecinii, prietenii colegii. Să ne ducem aportul la instaurarea democraţiei.

Ne adresăm mamelor, şi femeilor, ca să nu vindem ziua de mîine a copiilor şi nepoţilor.

Ne adresăm ţăranilor, ca să nu vă lăsaţi induşi în eroare printr-un sac de grăunţe sau cinci kilograme de ulei. Ele şi aşa sînt ale Dumneavoastră.

Adresăm tuturor alegătorilor apelul de a alege grîul de neghină, dea promova pentru Parlament oameni cinstiţi, competenţi, ce ar putea duce Republica Moldova spre lumină şi viaţa mai bună.

Prezidiul Partidului Democrat din Moldova
/Mesagerul, an. 2, nr.4, 26 ianuarie 1994/

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

YouTube | Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet