Declinul în care se află economia Republicii Moldova s-a produs din cauza lipsei unei politici consecvente de reformare si a unui mecanism eficient de realizare acesteia. Pentru redresarea urgentă a situaţiei propunem un program coerent, reformator, cu o viziune profunda a economiei moderne, incorporat în contextul national. Programul este axat pe patru momente-cheie, care asigură realizarea principiului “nu omul pentru stat, ci statul pentru om”:

I. Constituirea unui stat de drept cu o separare reala a puterilor în cea legislativa, judiciara si executiva, ca principiu de guvernare eficienta si garantie a respectarii drepturilor omului. Refoma celor trei ramuri ale puterii presupune alegerea unui parlament profesionist, cinstit si competent, constituirea unei justitii independente si impartiale, instituirea unei administratii publice eficiente prin modernizarea aparatului administrativ, combaterea favoritismului si coruptiei functionarilor publici, asigurarea transparentei sistemului financiar, descentralizarea reală a administratiei publice, acordarea dreptului primarilor în gestionarea fondurilor financiare locale.

II. Funcţia prioritară a statului constă în asigurarea securităţii economice si sociale a populatiei, perfectionarea cadrului legislativ, a unei noi politici fiscale si monetare adecvate economiei de piaţă.

III. Cresterea nivelului de trai este posibila doar prin dezvoltarea sectorul de productie. Retehnologizarea industrială, asigurarea securitatii energetice a statului, dezvoltarea pietei funciare reprezinta premizele necesare ale dezvoltarii pietii de capital si reformarii sferei sociale.

IV. Esenta politicii externe a Republicii Moldova consta în consolidarea statului nostru în calitate de stat independent, unitar si indivizibil, intretinind relatii avantajoase cu toate tarile lumii în stricta concordanta cu interesele nationale majore, integrarea Republicii Moldova în structurile internaţionale şi în special ale Uniunii Europene.

I. Constituirea unui stat de drept şi democratic

I (1) Alegerea unui parlament profesionist si competent care va definitiva si va promova consecvent reforma de drept în vederea crearii cadrului juridic adecvat unui stat de drept si unei societati civile libere si democratice, integrate în sistemul mondial de valori. Pentru realizarea acestor deziderate este necesara:

1. adoptarea unei noi Constitutii, în care vor fi inlaturate lacunele existente în Constituţia actuala:

• consfîntirea dretului fiecarui om la viata;
• restrîngerea dreptului la inviolabilitatea domiciliului si a corespondentei numai la conditiile stabilte în Constitutie;
• restringerea exercitiului unor drepturi si libertati în stricta corespundere cu prevederile Conventiei Europene;
• emiterea mandatului de arest de catre tribunal si nu de procuratura;
• excluderea dreptului oferit Parlamentului de a numi în funcţie Procurorul general, ceea ce însemnă recunoaşterea puterii a patra în stat;
• aducerea rolului si functiilor procuraturii în conformitate cu exigentele statului de drept, cu normele Conventiei Europene si angajamentele asumate fata de Consiliul Europei;
• excluderea neutralităţii ca principiu a politicii externe a statului, deoarece este în detrimentul republicii;
• întroducerea în Constituţie a dreptului la moştenire .

2. amonizarea legislatiei nationale în conformitate cu documentele europene si alte conventii, tratate si pacte internationale. În acest context pledam pentru o revizuire cardinala a legislatiei în vigoare în scopul adaptarii cadrului juridic national la principiile si normele dreptului international.

3. asigurarea respectarii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului: civile, politice, economice si culturale în conformitate cu pactele, conventiile si tratatele internationale la care Republica Moldova este parte; promovarea principiului egalitatii oamenilor în fata legii, indiferent de starea sociala, sex, opinie, etnie, limba, avere etc.

În particular milităm pentru asigurarea următoarelor drepturi:

• dreptul la restituirea de către stat a pierderilor materiale, cauzate cetăţenilor prin infractiuni, reiesind din faptul că statul este garantul respectarii drepturilor omului, inclusiv a proprietăţii private (ulterior statul îşi va recupera pierderile prin acţiunea de regres către persoana vinovată);
• dreptul de moştenire a rudelor de orice grad, excluzînd dreptul de moştenire al statului.

I (2) Costituirea unei justitii independente si impartiale presupune:

1. infaptuirea reformei sistemului organelor de drept (procuraturii, organelor afacerilor interne, ale securitatii) în corespundere cu standardele internationale si angajamentele Republicii Moldova (în particular ale acelora care rezulta din aderarea la Conventia Europeana pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale).
2. asigurarea accesului liber la justitie, inclusiv dreptul de a sesiza Curtea Constitutionala de catre cetatenii Republicii Moldova în cazulin care, un act normativ i-a lezat drepturile si interesele legitime.
3. asigurarea dreptului persoanei la examinarea cauzei sale intr-un mod echitabil, public si intr-un termen rezonabil de catre o judecata independenta si impartiala stabilita prin lege.
4. fiind constienti de actuala stare deplorabila a institutiilor justitiei si a functionarilor ei, consideram necesar ridicarea la un nivel calitativ a asigurarii tehnico-materiala a institutiilor respective, precum si a sistemului de pregatire si perfectionare a cadrelor juridice.

I (3) Instituirea unei administratii publice eficiente

1. ridicarea eficienţii funcţionării aparatului administrativ, combaterea favoritiismului si coruptiei functionarilor publici
   • rationalizarea structurii aparatului administratiei publicela toate nivelurile;
   • evaluarea si reprofilarea personalului, promovarea specialistilor onesti, profesionisti şi responsabili;
   • stabilirea si tragerea la raspundere a functionarilor corupti;
   • asigurarea transparentei tenderelor de privatizare, achizitiilor publice si a altor decizii primordiale de stat;
   • simplificarea si unificarea licentierii si inregistrarii activitatilor economice.
2. asigurarea transparentei utilizarii finantelor bugetare şi extrabugetare
   • perfectionarea sistemului informational în domeniul finanţelor;
   • eliminarea practicii amendamentelor frecvente la legea anuala a bugetului
   • asigurarea controlului permanent de catre Parlament asupra indeplinirii legislatiei;
3. descentralizarea administratiei publice
   • adoptarea unei legi privind Statutul localităţilor din stînga Nistrului în conformitate cu normele si principiile dreptului international, în particular cu Conventia-cadrul cu privire la protectia minoritatilor nationale ratificata de Parlamentul Republicii Moldova;
   • democratizarea procesului de elaborare a bugetului si de utilizare a mijloacelor respective în scopul reducerii deficitului bugetului consolidat si gestionarii eficiente a bugetelor locale;
   • finantarea echitabila a diferitor unitati administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova stabilindu-se un raport adecvata si incurajator între volumul de mijloace utilizate si rezultatele obtinute si delegarea functiilor respective de catre organele ierarhic superioare celor inferioare;
   • sustinerea si încurajarea micului business, stimularea crearii unei retele de organizatii non-guvernamentale pentru realizarea diferitor proiecte sociale, economice, ecologice ale comunitatilor.

II. Rolul statului în asigurarea cresterii economice durabile

II (1) Crearea unui cadru legislativ adecvat economiei de piata si stimularii proprietatii private

Pornind de la ideea ca un stat este bogat în primul rînd prin bunastarea cetatenilor sai, militam pentru ocrotirea si garantarea proprietatii private si liberei initiative, pentru consfintirea prin lege si realizarea urmatorului principiu: proprietatea privata este temelia economica a sociatatii si este sfinta.

Crearea cadrului juridic adecvat unei economii de piata moderne si civilizate, respectindu-se principiul echilibrului just între interesul public si cel privat, necesita adoptarea unor legi economice eficiente, implementînd experienta legislativa a ţarilor cu o economie de piata avansata, care vor permite promovarea exportului produselor naţionale pe piata mondiala, integrarea Republicii Moldova în structurile economice si financiare internationale.

În vederea atragerii investitiilor straine, fluxului de capital, tehnicilor si tehnologiilor avansate pledam pentru un cadru legislativ care va întari garantiile si va largi facilitatile acordate investitorilor.

II (2) Promovarea politicii de stabilizare macroeconomica

O politica fiscala si monetara orientata la stabilizare macroeconomica, la stimularea învestitiilor în economie si la integrarea Republicii Moldova în comunitatea economica europeana si internationala presupune:

1. asigurarea integritatii economice, financiare, bancare, monetare, vamale, bugetare, energetice etc. a Republicii Moldova
   Pentru curmarea contrabandei cu produse petroliere, articole de tutungerie şi băuturi alcoolice este oportună întroducerea unui mecanism de percepere a sumelor asigurării echivalente cu suma accizelor pentru tranzitarea teritoriului republicii sau transportarea mărfurilor în Transnistria, sumă ce va fi restituită agenţilor economici la scoaterea produselor din republică.
2. promovarea unei politici fiscale echilibrate si incurajatoare pentru producatori si investitori
   Diminuarea poverii fiscale prin reducerea cotelor impozitare:
   • scutirea de la impozitul funciar a persoanelor fizice si juridice;
   • scutirea de contributiile la Fondul Social a pensionarilor proprietari de pamînt,
   • diferenţierea si micsorarea cotelor de contribuire la Fondul Social,
   • simplificarea licentierii, înregistrarii businessului si gestionarii fiscale.

   Aceste masuri în complex cu altele vor asigura stoparea crizei social-economice si o crestere economica durabila, vor combate evaziunea fiscala si vor elimina economia tenebră.

3. gestionarea eficientă şi transparentă a budgetului, monedei naţionale şi a datoriei publice
   Actualmente datoria publică depăşeşte 11 miliarde lei, reprezentînd 80% din mărimea PIB anual (1999), iar un sfert din cheltuielile bugetare sunt direcţionate spre rambunsarea şi deservirea datoriei publice. Ameliorarea situaţiei la acest capitol o vedem prin prisma întăririi disciplinii financiare, raţionalizării cheltuielilor bugetare, ţinerii sub control a inflaţiei, asigurării transparenţei financiare, bugetare prin programe naţionale, orientarea împrumuturilor la promovarea inovaţiilor şi dezvoltarea sectorului productiv.
4. reducerea treptata a deficitului comercial extern ($123 mln în 1999) si trecerea la balanta comerciala echitabila prin:
   • reorientarea structurala spre exportul de produse alimentare prin formarea unor intreprinderi mici si mijlocii de prelucrare a materiei prime locale (a pielii, lînii, cărnii, tutunului, zaharului, fructelor, legumelor etc.) în sate si centre raionale etc.
   • incurajarea diversificarii geografice a importului resurselor energetice si reorientarea exportului alaturi de tarile traditionale la tarile Baltice, Scandinave, Europa de Vest, Orientului Apropiat etc.
   • politica judicioasa a preturilor de export si import: excluderea importurilor la preturi ce le depasesc pe cele medii mondiale si asigurarea la exporturi a unor preturi comparabile cu cele mondiale la marfuri analogice (în primul rînd la produsele agroalimentare)î

II (3) Politica sociala echilibrata

O politica sociala echilibrata în conditiile limitariii bugetare si pauperizarii maselor largi ale populatiei impune o politica publica rationala a cheltuielilor bugetare orientata la paturile vulnerabile ale populatiei prin garantarea de catre stat a unui minimum real de existenţă şi servicii sociale.

Stimularea formelor alternative în învăţămînt, ocrotirea sănătăţi, asigurare ţi asistenţă socială.

Asigurarea unui nivel decent a tinetretului.

1. Învatamint şi ştiinţă
   Rezolvarea problemelor specifice cu care se confrunta actualmente sistemul educational în Moldova:
   • asigurarea accesului la învăţămînt tuturor copiilor de vîrstă şcolară şi a şanselor egale de a învăţa;
   • reglementarea finantarii alternative a învatamintului universitar;
   • accesibilitatea tineretului la surse de creditare a învatamîntului cu rambursarea dupa absolvire untr-un termen si la o dobinda avantajoase;
   • modernizarea programelor de învatamînt, instruirea cadrelor didactice, stabilirea unui sistem eficient de evaluare a nivelului de performanţă, asigurarea cu material metodico-didactic a procesului de învăţămînt;
   • crearea condiţiilor adecvate de funcţionare a instituţiilor preşcolare, şcolare, universitare;
   • stoparea abandonării cadrelor didactice din activitatea pedagocă, prin asigurarea unei remunerări adecvate muncii depuse;
   • racordarea învăţămîntului post universitar la standardele europene;
   • asigurarea bazei tehnico materiale de dezvoltare a ştiinţelor fundamentale şi aplicate;
   • remunerarea adecvată a savanţilor şi a cercetărilor ştiinţifice;
   • implimentarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi a inovaţiilor în economia naţională.
2. Ocrotirea sanatatii:
   • reorientarea sistemului ocrotirii sanatatii de la servicii specializate la stationar la serviciile medicului de familie si serviciile medicale publice (de exemplu, igiena sanitara, imunizarea, combaterea bolilor infectioase si medicina preventiva);
   • garantarea de catre stat a minimumului rational de servicii medicale si stimularea sectorului privat si a medicinei bazate pe principiile de asigurare;
   • adoptarea unor legi dure si promovarea unei politici de protectie a mediului ambiant si de asigurare a populatiei cu produse alimentare calitative;
   • pregătirea unei legi despre îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei, în special a copiilor — viitorul acestei ţări, a unei legi despre obligaţiunile medicului şi pacientului în Republica Moldova;
   • lichidarea disproporţiei în acordarea ajutorului medical la sate şi oraş, vom pleda pentru transportul gratis al copiilor bolnavi de la ţară spre spitalele judeţene şi capitală, asemănător orăşenilor care folosesc urgenţa medicală;
   • scăderea morbidităţii şi invalidizării copiilor din RM, se va analiza fiecare caz de mortalitate şi invalidizare, vinovaţii vor fi traşi la răspundere;
   • în domeniul ştiinţific accentul va fi pus pe lucrările ştiinţifice, iar cele de proastă calitate vor fi sancţionate.

   Cultură

   • crearea condiţiilor adecvate pentru creaţie oamenilor de cultură. Elaborarea unui sistem sigur de protejare a dreptului de autor şi remunerarea creatorului
3. Asigurarea si asistenta sociala
   Depasirea crizei este posibila prin:
   • promovarea echitatii sociale în stabilirea pensiilor publice pentru diferite grupuri sociale;
   • introducerea schemelor private de pensionare, finantarea voluntara si obligatorie de a pensiilor prin gestionarea conturilor individuale pentru angajati, precum si conturilor patronilor;
   • majorarea si garantarea de catre stat a pensiei minime de stat, care este posibila prin accelerarea reformelor în economie, indexarea si garantarea platilor din fondurile pensionare nestatale în cazul falimentarii acestora;
   • reglementarea si monitorizarea de catre stat a fondurilor pensionare si a companiilor de asigurare pentru protejarea contribuabililor si pensionarilor
   • initierea unui program antisomaj in scopul stabilirii numarului real al somerilor, studierii structurii profesionale a lor si a pietei regionale de munca, reprofilarii somerilor spre profesiile cerute de conjunctura economica, gestionarii amplasarii lor in cimpul de munca;
   • antrenarea activa a tineretului in cimpul muncii, inclusiv prin acordarea inlesnirilor fiscale agentilor economici ce ofera locuri de munca tinerilor specialisti si creditarea avantajoasa a activitatii antreprenoriale a acestora;
   • utilizarea mecanismelor financiare bazate pe principiile economiei de piata (de exemplu, asociatii de economii si imprumut) in sfera constructiei spatiului locativ care ar permite constructia apartamentelor, in deosebi pentru tineret, cu termen lung de achitare (15–20 ani), crearea locurilor de munca în constructii si industria materialelor de constructii;
   • antrenarea organizatiilor de constructii la finisarea caselor de locuit, restituirea depozitelor populatiei din Banca de Economii prin utilizarea combinata a resurselor bugetare, a emisiunii de hirtii de stat de valoare si a repartizarii spatiului locativ;
   • reorientarea sistemului de subventionare a populatiei pentru servicii comunale de la plata preferentiala la subventii directe

III. Promovarea reformelor de piata în sectorul productiv

III (1) Accelerarea retehnologizarii industriei

Stoprarea situatiei catastrofale din sectorul industrial (scaderea continua a productiei industriale, cresterea datoriilor reciproce ale intreprinderilor, predominarea operatiilor barter/troc, micsorarea salariilor reale si utilizarea în mare masura a achitarii cu angajatii în natura, deprecierea utilajului, reducerea potentialului intelectual) necesita:

1. urgentarea si asigurarea transparentei privatizarii intreprinderilor industriale si restructuralizarea celor viabile prin atragerea investitorilor straini si prin stimularea institutiilor financiare pentru creditarea pe termen lung a producatorilor care utilizeaza tehnologii inovationale si respecta cerintele ecologice internationale, folosind în mod judicios scutiri sau inlesniri fiscale
2. protejarea producatorilor locali-exportatori si încurajarea productiei tehnologiilor avansate prin crearea parcurilor tehnologice si zonelor economice libere doar pentru producere proprie si export
3. reevaluarea adecvata a mijloacelor fixe si circulante, accelerarea introducerii unui sistem contabil adecvat economiei de piata si compatibil cu cel international si reprofilarea managerilor întreprinderilor
4. utilizarea diferentiata de catre stat a instrumentelor financiare pentru restructizarea datoriilor întreprinderilor (înghetare, reesalonare, achitare reciproca, vinzare a datoriilor etc.)

III (2) Asigurarea securitatii energetice a tarii

Sistemul energetic se confrunta cu urmatoarele deficiente: datorii publice externe cu preponderenţă Ucrainei, Rusiei şi Romîniei datorii interne din partea institutiilor bugetare fata de sistemul energetic, tarife la energie sub costul productiei, costuri înalte, furturi si pierderi, privilegii nejustificate pentru mai multe categorii ale populatiei cu nivel înalt al tranzactiilor barter/troc. Redresarea situatiei date cere:

1. restructurizarea si privatizarea rapida, transparenta si concomitenta a tuturor structurilor organizationale din sistemul energetic prin atragerea investitorilor straini care sa detina o cota considerabila de actiuni, precum ?i diversificarea portofoliului de investitii utilizind licitatiile la bursa, vinzarea unei parti de actiuni angajatilor, transferarea partiala de actiuni ale statului în proprietatea municipiilor
2. evidenta si controlul resurselor energetice la întrarea în Republica Moldova prin contorizarea acestora, controlul strict si sistematic al cheltuielilor pentru energie în sferele bugetara si individuala prin instalarea contoarelor
3. promovarea unei politici active de stat orientate spre folosirea situatiei geo-politice favorabile a RM prin implicarea în proiectele internationale ce tin de constructia conductelor tranzit de petrol si gaz din tarile Asiei Centrale spre tarile Europei de Sud-Est prin Moldova
4. reglementarea riguroasa a sferei import-export a resurselor energetice prin diversificarea geografica a importului de resurse energetice, prin implementarea unui program de utilizare rationala a resurselor netraditionale de energie si prin controlul colectarii impozitelor la importul-exportul resurselor energetice

III (3) Dezvoltarea pietei funciare

Fiind traditional o tara agrara (peste 50% din toata populatia si din marimea PIB-ului din ultimii ani) criza în agricultura afecteaza toate sferele activitatii umane si de producere: piata muncii, pauperizarea populatiei, dezvoltarea industriei de prelucrare etc. Aceasta criza se manifesta si prin situatia financiara deplorabila a gospodariilor taranesti, falimentarea aproape totala a gospodariilor colective, dezorganizarea infrastructurii de deservire etc. Dezvoltarea pietei funciare este posibila prin:

1. accelerarea repartizarii titlurilor de autentificare a drepturlui deţinătorului de teren, oferirea creditelor tehnice de catre stat taranilor improprietariti; improprietarirea cetatenilor cu pamint în satele în care pamîntul a ramas în proprietatea statului sub pretextul apartenentei la institutiile stiintifice si experimentale
2. liberalizarea pietei funciare si stabilirea unui pret normativ real la pamint în functie de bonitate si echilibrarea intereselor ambelor parti în procesul vinzare-cumparare a pamîntului, crearea unui cadru legislativ pentru utilizarea arendarii pamîntului
3. liberalizarea si demonopolizarea pietei factorilor de productie (seminte, îngrasaminte, pesticide si altele), care va diminua costurile de productie (îngrasamintele reprezinta mai mult de jumatate din costuri), marind si diversificind oferta de produse agricole
4. atragerea prin concursul statului a imprumuturilor straine avantajoase pentru creditarea bancara a gospodariilor taranesti, a asociatiilor de gospodarii taranesti si a altor structuri din sectorul agrar
5. asigurarea de catre stat, inclusiv din mijloace straine, a crearii în localitatile rurale mari si centre raionale a unor întreprinderi mici si mijlocii în baza utilizarii materiei prime de provenienta proprie, în deosebi agroalimentara.
6. dezvoltarea continua a institutiilor nebancare, cum ar fi asociatiile de economii si imprumut, pentru finantarea agentilor economici mici si mijlocii în agricultura; fondarea cu sprijinul statului a unei banci rurale care sa acorde credite pe o durata medie si lunga la dobinzi acceptabile si rezonabile
7. perfectionarea retelelor de comunicatii si stimularea crearii infrastructurii de deservire în regiunile rurale, inclusiv a celei de asigurare a riscurilor
8. stimularea crearii întreprinderilor mixte (moldo-straine) în scopul comercializarii produselor moldovenesti pe pietele straine şi contribuirea statului la comercializarea produselor agricole ale gospodariilor taranesti (de exemplu, eliberarea certificatelor de calitate la export, oferirea datelor referitor la pietele de desfacere internationale si altele)
9. implementarea unei politici nationale de instruire a fermierilor în domeniile marketingului, managementului financiar si bancar etc.
10. anularea datoriei artificiale ale gospodariilor si asociatiilor taranesti puse pe umerii lor în urma activitatii nejudicioase a conducatorilor de colhozuri si sovhozuri

IV. Politica externa a Republicii Moldova

Direcţiile principale ale politicii externe a Republicii Moldova derivă din interesele naţionale vitale, premisa de integrare europeană şi colaborare internaţională avantajoasă cu parteberii străini.

Elementele cheie ale politicii externe se bazează pe:

• consolidarea independenţei şi suveranităţii asigurarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova prin intensificarea eforturilor pe plan extern în vederea reglementării conflictului transnistrean.
  Realizarea acestui deziderat presupune:
  • adoptarea de către Parlament a unei Legi, atribuind localităţilor din stînga Nistrului condiţii speciale de autonomie în conformitate cu principiile şi normele internaţionale;
  • introducerea inui nou mecanism de mediere internaţională, invitînd în calitate de mediator suplimentar la Federaţia Rusă, Ucraina şi OSCE şi România;
  • urgentarea retragerii necondiţionate, complete şi ordonate a trupelor Armatei a 14-a în conformitate cu decizia Summitul-ui OSCE de la Istanbul;
• integrarea Republicii Moldova în structurile europene şi intensificarea procesului de aderare la Uniunea Europeană:
  • elaborarea şi realizarea strategiei naţionale de integrare în Uniunea Europeană;
  • iniţierea negocierilor privind asocierea Republicii Moldova la UE;
  • concordarea continuă a legislaţiei naţionale celei comunitare;
  • ieşirea din CSI;
  • efectuarea demersurilor diplomatice necesare pentru includerea Republicii Moldova în Pactul de stabilitate în Europa de Sud-Est.
• consolidarea securităţii militare a Republicii Moldova:
  • renunţarea la politica neutralităţii permanente şi intensificarea activităţii în Consiliul de Cooperare Nord-Atlantică şi Adunarea Atlanticului de Nord;
• lichidarea dependenţei unilaterale de agenţi energetici şi materii prime, diversificarea furnizorilor externi şi a pieţelor de disfacere a produselor naţionale:
  • valorificarea activă a euroregiunilor şi zonelor economice libere;
  • crearea unei pieţe comune cu România şi Ucraina;
  • intensificare colaborării cu ţările riverane Mării Negre şi cele dunărene;
  • aprofundarea relaţiilor cu ţările din Europa Occidentală, SUA şi Canada în vederea realizării cu succes a reformelor politice şi economice.
• îndeplinirea strictă a angajamentelor Republicii Moldova, inclusiv a celor financiare care rezultă din calitatea de membru la diverse organisme şi convenţii internaţionale.

Slogan electoral

Votaţi Omul şi nu veţi greşi!

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

YouTube | Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet