1. Crearea unui climat de afaceri favorabil

Strategia de depăşire a crizei şi de trecere la o dezvoltare durabilă presupune o ameliorare calitativ nouă a economiei Moldovei. Acest scop poate fi atins doar pe baza unor investiţii masive în capitalul de bază, sporindu-se totodată eficienţa investiţiilor de capital. În context, o problemă-cheie pentru următorii cinci ani o constituie asanarea climatului de afaceri şi investiţional, fără de care e cu neputinţă modernizarea şi dezvoltarea economică. Ameliorarea condiţiilor generale de gestionare presupune:

• apărarea drepturilor de proprietate şi perfecţionarea administrării corporative;
• egalarea condiţiilor de concurenţă;
• reglementarea economiei.

O parte componentă a unei economii în ascensiune o constituie pieţele şi instituţiile financiare aflate într-o dezvoltare dinamică. Elementele-cheie pentru edificarea unui sistem financiar adecvat pieţei sînt:

• reforma sistemului bancar;
• dezvoltarea pieţei de valori şi a structurilor de investiţii.

1.1. Apărarea drepturilor de proprietate

Condiţia principală pentru înviorarea economiei Moldovei, în lipsa resurselor energetice şi minerale, este crearea unor mecanisme ce ar asigura libertatea iniţiativei economice, egalitatea şi protecţia drepturilor tuturor persoanelor ce participă la circuitul patrimonial, indiferent de forma de proprietate. Pentru asigurarea unui regim de drept echitabil pentru toate formele de proprietate, PDM va promova:

• protecţia juridică reală a proprietarilor autohtoni şi străini, şi inviolabilitatea drepturilor lor de proprietate;
• condiţii egale de activitate de antreprenoriat pentru persoanele fizice, particulare şi persoanele juridice de stat;
• informarea subiecţilor activităţii de antreprenoriat, a proprietarilor, despre modificările ce se preconizează în reglementările de drept, la orice modificare a legislaţiei, ţinîndu-se cont de opinia lor:
• în legislaţie, măsuri de responsabilitate administrativă şi penală pentru acţiunile de natură să aducă atingere drepturilor proprietarilor şi să submineze bazele de funcţionare a economiei de piaţă;
• elaborarea şi adoptarea unor acte normative care ar prevedea apărarea drepturilor patrimoniale ale acţionarilor, în primul rînd ale fondurilor de investiţii, de samavolnicia şi dispunerea abuzivă a patrimoniului de către conducătorii organelor executive ale societăţilor pe acţiuni;
• crearea unor condiţii ce ar proteja în mod sigur drepturile creditorilor, prin eficientizarea aplicării mecanismelor prevăzute de legislaţia privind gajarea şi cea privind procesul de executare a directivelor;
• aplicarea unui sistem de responsabilitate administrativă şi penală pentru acţiunile neoneste sau necompetente ale conducătorilor de întreprinderi şi a managerilor desemnaţi prin concurs, înfăptuite în interese personale sau în interesul unor anumiţi creditori, şi care au atras după sine falimentul de facto al întreprinderii;

1.2. Egalarea condiţiilor de concurenţă

Obiectivul pe care îl urmăreşte politica de concurenţă a PDM este crearea unui mediu în care să se desfăşoare o concurenţă echitabilă, onestă, ce ar înlesni distribuirea eficientă a resurselor, creşterea economică durabilă şi protecţia permanentă a drepturilor consumatorilor autohtoni.

Atingerea acestui scop va fi asigurat din contul:

• asigurării transparenţei tranzacţiilor legate de fondarea, contopirea sau asocierea organizaţiilor comerciale, de cumpărarea unor importante pachete de acţiuni şi de mijloace fixe de producţie, precum şi a unor drepturi ce dau posibilitatea de a dicta altor participanţi propriile condiţii pe piaţă;
• înlăturarea barierelor nejustificate la intrarea pe pieţele de mărfuri şi asigurarea unui control eficient în întreprinderile ce au o poziţie dominantă pe piaţă prin monitorizarea permanentă a for-mării preţurilor şi confiscarea veniturilor obţinute în urma încălcării legislaţiei antimonopol;
• creării unui sistem de pieţe angro, care să servească drept instrument ce ar limita posibilităţile unei conspiraţii anticoncurenţiale în domeniul formării preţurilor, cu scopul de a obţine profituri de monopol;
• creării unor mecanisme eficiente ce ar urmări respectarea în fapt a interdicţiei pentru reprezentanţii organelor puterii de a presta activităţi de antreprenoriat;
• susţinerii pe toate căile a dezvoltării business-ului mic şi mijlociu, ca element fundamental pentru formarea unui mediu concurenţial, prin simplificarea sistemului de înregistrare, fiscal, de evidenţă contabilă şi de dare de seamă.

1.3. Dereglementarea economiei

Condiţia cea mai importantă pentru crearea în Moldova a unui climat favorabil liberei iniţiative constă în diminuarea presiunii birocratice asupra business-ului, ridicarea nivelului de libertate economică pentru agenţii implicaţi în activitatea productivă şi eficientizarea puterii de stat în vederea creării unui mediu de afaceri favorabil, apărarea drepturilor şi intereselor legitime atît a întreprinzătorilor, cît şi a consumatorilor de mărfuri şi servicii oferite de piaţă.

Pentru înlăturarea barierelor de ieşire pe piaţă e necesar:

• de a simplifica procedura de înregistrare a subiecţilor activităţii de antreprenoriat, trecerea la sistemul de înregistrare prin înştiinţare, iar pentru agenţii business-ului mic şi mijlociu — trecerea la sistemul de înregistrare “prin poştă”;
• de a reduce drastic activităţile ce pot fi desfăşurate cu licenţe, înlocuind la maximum procesul de eliberare a licenţelor prin standardizare, acreditare şi atestare;
• de a stimula dezvoltarea organizaţiilor neguvernamentale pentru apărarea drepturilor consumatorilor, care vor fi principalele organe de control a activităţii subiecţilor de antreprenoriat;
• de a reduce numărul organelor ce au dreptul de a controla activitatea agenţilor economici şi de a aplica împotriva acestora sancţiuni administrative;
• de a aplica practica elaborării şi adoptării cu prioritate a unor legi cu acţiune directă, ce ar exclude elaborarea ulterioară a unor instrucţiuni departamentale, care să denatureze şi să golească de conţinut esenţa legii;

Drept temelie pentru politica de dereglementare trebuie să servească introducerea unei norme constituţionale ce ar fixa acest principiu de drept: pentru un organ de stat de orice nivel tot ce nu este prevăzut de lege este interzis.

1.4. Modernizarea sistemului bancar

Principalul scop al modernizării sistemului bancar este de a asigura dezvoltarea sa durabilă, de a-l orienta spre interesele sectorului real al economiei, de a-l face mai sigur şi mai atractiv pentru clienţi.

Sporirea eficienţei şi atractivităţii sectorului bancar necesită soluţionarea următoarelor sarcini:

• extinderea cererii la serviciile bancare tradiţionale şi resursele creditare, pe seama perfecţio-nării gestiunii riscurilor bancare şi a fixării în legislaţie a responsabilităţii ce revine beneficiarilor de credite;
• crearea unui sistem de rezervă de asigurare a depunerilor cetăţenilor şi persoanelor juridice, de natură să sporească încrederea în sistemul bancar,
• o monitorizare susţinută a situaţiei financiare a băncilor cu scopul de a preveni falimentul acestora şi prejudicierea deponenţilor;
• crearea unor mecanisme ce i-ar obliga pe acţionarii băncilor să le acorde acestora sprijin în situaţiile de criză:
• asigurarea unei transparenţe maxime în activitatea bancară, care ar exclude formarea unor familii de clienţi care să beneficieze de servicii prioritare, în prejudiciul altor clienţi şi acţionari;
• dezvoltarea unui sistem de instituţii financiare de alternativă (asociaţii de credite şi împrumut, cooperative de credit etc.), care să ridice nivelul concurenţial şi, drept consecinţă, eficienţa pieţei financiare.

1.5. Modernizarea pieţei mobiliare şi a instituţiilor investiţionale

Scopul principal constă în formarea unui model de piaţă mobiliară care să-şi asume rolul de instrument eficient pentru atragerea şi redistribuirea capitalurilor în ramurile de perspectivă ale economiei moldoveneşti, să stimuleze activitatea investiţională şi să oprească exodul capitalului din ţară. Pentru a atinge acest scop este necesar:

• de a asigura pentru investitorii individuali şi persoanele juridice un număr mare de mijlocitori pe piaţa mobiliară, pentru aceasta e necesar de a asigura dezvoltarea sistemului unor investitori instituţionali, cum sînt fondurile de pensionare private, fondurile de asigurare a sănătăţii, fondurile de acţionari şi de participare;
• de a înlătura barierele fiscale şi administrative pentru a stimula oferta corporativă a hîrtiilor de valoare;
• de a asigura dezvoltarea infrastructurii pieţei imobiliare, în primul rînd a celei destinate consultării permanente a cetăţenilor privind posibilităţile de investire a mijloacelor acestora;
• consolidarea sistemului naţional de asigurări, în scopul protejării acestuia de riscurile posibile şi pentru acumularea unor investiţii pe termen lung pentru dezvoltarea economiei.

2. Politica macroeconomică

Eforturile statului în vederea creării unui mediu favorabil pentru afaceri şi descătuşarea spiritului de iniţiativă potenţial al cetăţenilor se va încununa de succes doar în cazul promovării unei politici macro-economice adecvate, în primul rînd a celei bugetare, fiscale şi vamale.

2.1. Direcţiile principale ale politicii

Formarea unui sistem bugetar eficient constituie o parte integrantă a procesului de afirmare a unui stat eficient, a economiei de piaţă şi a societăţii deschise. Politica bugetară urmează să aibă un rol-cheie în politica statului şi să asigure realizarea următoarelor funcţii de bază:

• asigurarea financiară de către stat a funcţiilor ce-i revin;
• menţinerea stabilităţii financiare în ţară;
• asigurarea securităţii financiare a statului;
• crearea unor stimulente financiare pentru o dezvoltare durabilă.

În acest scop, este necesar:

• a armoniza obligaţiile statului cu posibilităţile sale şi a promova o politică bugetară orientată spre reducerea permanentă şi lichidarea deficitului bugetar;
• concentrarea resurselor financiare pentru îndeplinirea de către stat a principalelor sale funcţii — a majora cheltuielile bugetare pentru învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, asistenţă socială, cultură, sistemul judiciar şi activitatea organelor de drept;
• crearea unui sistem unic de gestionare a datoriilor statului;
• asigurarea unei transparenţe maxime în ce priveşte utilizarea mijloacelor bugetare achiziţionarea de mărfuri şi servicii pentru nevoile statului numai în baza unor concursuri deschise;
• reducerea mijloacelor extrabugetare şi concentrarea tuturor mijloacelor financiare acumulate de organele puterii într-un buget unic al statului;
• descentralizarea reală a bugetului prin formarea unor bugete autonome ale organelor locale de administrare publică, întemeiată pe o bază fiscală suficientă.

2.2. Politica fiscală şi vamală

Principalul scop al politicii fiscale şi vamale a PDM îl constituie asigurarea în fapt a principiului constituţional privind distribuirea egală a poverii fiscale asupra tuturor agenţilor economici şi cetăţenilor, pentru constituirea resurselor bugetare ale statului. În acelaşi timp, politica fiscală şi vamală nu trebuie să devină o frînă în calea dezvoltării liberei iniţiative a participanţilor pe piaţă. Soluţionarea acestor probleme va fi asigurată prin:

• asigurarea stabilităţii legislaţiei fiscale şi vamale; orice schimbare în legislaţia fiscală şi vamală care afectează activitatea agenţilor economici poate fi pusă în aplicare nu mai devreme decat peste 5 luni de la publicarea acesteia;
• revizuirea sistemului de înlesniri. Înlesnirile pot fi acordate unor agenţi economici numai dacă acestea sînt dictate de interesele societăţii, nu de cele ale unor persoane sau grupuri;
• stabilirea unui control operativ strict asupra agenţilor economici în ceea ce priveşte respectarea de către ei a legislaţiei fiscale şi vamale şi aplicarea dură a unor măsuri de contracarare a activităţilor ilicite şi a operaţiilor economice subterane, ce evită fiscul;
• scutirea de fiscalitate a tuturor cheltuielilor legate de activitatea de afaceri;
• simplificarea şi accelerarea procedurilor de contestare a deciziilor şi acţiunilor organelor fiscale;
• reducerea numărului de impozite şi taxe;
• crearea unui sistem vamal informaţional unic, care ar permite de a urmări mişcarea mărfurilor şi onorarea tuturor plăţilor din momentul în care marfa trece frontiera pînă în momentul în care ea ajunge la destinatar;
• sincronizarea maximă a legislaţiei vamale cu standardele Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi ale Uniunii Europene.

3. Politica structurală

Direcţia principală a politicii structurale a PDM este sporirea competitivităţii economiei moldoveneşti prin atingerea următoarelor scopuri, legate între ele:

• sporirea puterii de concurenţă a producătorilor de mărfuri şi servicii autohtoni pe pieţele internă şi externă, creşterea ponderii ramurilor cu un înalt grad de industrializare a materiei prime şi a ramurilor din sfera serviciilor;
• restructurarea sectoarelor şi întreprinderilor de bază ale economiei, generatoare de pierderi;
• transformarea instituţiilor puţin eficiente ale economiei “perioadei de tranziţie” (structurile proprietăţii de stat, pieţele de mărfuri şi financiare, sistemele reglementării de stat) în instituţii ce corespund exigentelor economiei moderne de piaţă.

Politica structurală a PDM va fi promovată prin aplicarea următoarelor principii de bază:

• piaţa concurenţială ca regulator principal al dezvoltării economice;
• optimizarea intervenţiei statului în domeniul economic;
• caracterul deschis al economiei;
• liberalizarea activităţii economice la micronivel.

4. Politica socială

Rezultatul final al înfăptuirii programului economic al PDM trebuie să fie ridicarea nivelului de trai al populaţiei, eradicarea sărăciei, asigurarea protecţiei sociale a cetăţenilor.

Programul PDM prevede, în context, o serie de măsuri orientate spre transformări în sfera socială. Acestea vor viza următoarele scopuri de bază:

• soluţionarea definitivă a problemelor legate de restanţele la pensii şi majorarea pensiilor;
• asigurarea maximă a unei protecţii eficiente pentru categoriile de populaţie vulnerabile, care nu au posibilitatea de a-şi soluţiona singuri problemele sociale;
• asigurarea accesibilităţii pentru toţi şi o calitate acceptabilă a bunurilor sociale, în primul rînd a serviciilor medicale şi a învăţămîntului;
• crearea pentru populaţia aptă de muncă a unor condiţii de muncă ce ar permite cetăţenilor să-şi asigure un nivel de consum din contul veniturilor proprii;
• formarea în sfera social-culturală a unor instituţii ce ar oferi posibilitatea unor mobilizări maxime a mijloacelor populaţiei pentru soluţionarea tuturor problemelor sociale.

4.1. Dezvoltarea sistemului de învăţămînt

PDM concepe dezvoltarea învăţămîntului ca o condiţie inseparabilă a modernizării societăţii. Pentru ca sistemul de învăţămînt să corespundă necesităţilor reale ale societăţii, PDM va asigura:

• promovarea în fapt a principiului constituţional al învăţămîntului mediu gratuit. În acest scop, va fi asigurată trecerea la finanţarea salariilor cadrelor didactice din şcolile medii nemijlocit din bugetul statului şi va fi introdus un sistem special de ajutoare sociale pentru copiii de vîrstă şcolară din familiile puţin asigurate;
• asigurarea unor burse nominale care ar acoperi costul studiilor şi al cazării în cămine în sistemul de învăţămînt profesional pentru elevii şi studenţii din familiile puţin asigurate;
• dezvoltarea unui sistem de credite garantate de stat, ce ar permite tinerilor să-şi continue studiile;
• crearea de către organele locale ale puterii şi de către instituţiile de învăţămînt a unor fonduri a locurilor de muncă cu program redus pentru studenţi;
• întărirea, prin sistemul de atestare şi acreditare, a controlului de stat asupra calităţii studiilor în instituţiile de învăţămînt private;
• stimularea dezvoltării şi susţinerea fondurilor obşteşti de învăţămînt, crearea unui sistem de consilii de tutori în instituţiile de învăţămînt de toate nivelurile.

4.2. Dezvoltarea sistemului ocrotirii sănătăţii

Scopul strategic al programului PDM îl constituie ameliorarea sănătăţii populaţiei. Atingerea acestui scop va fi asigurată prin:

• majorarea cotei cheltuielilor bugetare destinate dezvoltării medicinii primare şi măsurilor de profilaxie;.
• finalizarea trecerii la medicina prin asigurare şi finanţarea prin asigurare a instituţiilor curative;
• intensificarea reglementării de către stat a asistenţei medicale cu plată, acordată în instituţiile curative de stat şi municipale ;
• introducerea unui sistem de reduceri fiscale pentru mijloacele pe care patronii le varsă în fondurile de asigurare medicală a angajaţilor;
• sprijinirea dezvoltării fondurilor sociale de promovare a culturii fizice şi sportului ca mijloc esenţial pentru ameliorarea stării sănătăţii tineretului.

4.3. Politica în domeniul culturii

Scopurile strategice ale politicii promovate de PDM în domeniul culturii sînt:

• păstrarea şi dezvoltarea potenţialului cultural şi a moştenirii culturale a ţării, a sistemului învăţămîntului artistic;
• asigurarea unităţii spaţiului cultural, a posibilităţilor egale pentru accesul cetăţenilor la valorile culturale, crearea condiţiilor pentru un dialog între culturile etniilor conlocuitoare din R. Moldova;
• orientarea persoanelor şi a grupurilor sociale spre valori general-umane, care să asigure modernizarea societăţii republicii. Pentru realizarea scopurilor indicate mai sus, PDM va asigura:
• majorarea alocaţiilor bugetare pentru dezvoltarea instituţiilor de cultură, în primul rînd a muzeelor, bibliotecilor, teatrelor;
• sprijinirea fondurilor sociale de susţinere a creaţiei populare şi a activităţii artistice de amatori;
• aplicarea largă a sistemului de angajare pe bază de contract a conducătorilor din sfera culturii şi a lucrătorilor de creaţie, extinderea independenţei instituţiilor de cultură la stabilirea salariilor şi a condiţiilor de retribuire a muncii;
• crearea condiţiilor juridice pentru transformarea instituţiilor de cultură în organizaţii sociale necomerciale, cu un regim fiscal mai uşor.

4.4. Relaţii de muncă şi gradul de ocrotire a populaţiei

Scopul strategic al reformei în relaţiile de muncă, pe care şi l-a propus PDM, este crearea în Moldova a unei pieţe a muncii civilizate, care să-l asigure pe patron cu forţe de muncă de calificarea necesară, iar pe angajat — cu muncă, cu un salariu decent şi cu condiţii de muncă acceptabile. Pentru atingerea acestui scop PDM va asigura soluţionarea următoarelor sarcini.

• Reforma legislaţiei muncii în scopul folosirii eficiente a resurselor de muncă, fiind respectate drepturile de bază ale angajaţilor;
• Dezvoltarea mecanismului de parteneriat social la nivelul întreprinderilor;
• Perfecţionarea şi sporirea eficienţei mecanismelor de protecţie a drepturilor sociale şi de muncă ale angajaţilor cu ajutorul avocaţilor, sprijinirea de către stat a sistemului de protecţie nestatală a dreptului la muncă şi a autoapărării;
• conjugarea eforturilor serviciilor de plasare în cîmpul muncii pentru reducerea perioadei de căutare de către şomer a unui nou loc de muncă, dezvoltarea sistemului instituţiilor de stat de recalificare a lucrătorilor conform cerinţelor pieţei forţei de muncă;
• sprijinirea financiară şi organizatorică a întreprinzătorilor care creează noi locuri de muncă de alt profil decît cel agricol în localităţile rurale;
• semnarea cu alte ţări a unor acorduri privind garanţiile juridice şi dezvoltarea sistemului de a-trenare a şomerilor la lucrări utile societăţii: la construirea şi repararea drumurilor, amenajarea teritoriului, construirea obiectivelor de importantă socială, cu mijloace de la bugetul de stat şi de la cele locale.

4.6. Asistenţa socială a populaţiei

Politica socială a PDM se întemeiază pe necesitatea dezvoltării în continuare a sistemului de asistenţă nominală pentru categoriile defavorizate care într-adevăr au nevoie de un asemenea ajutor. în acest scop, PDM va asigura:

• un sistem eficient de identificare a persoanelor ce au nevoie de sprijin social;
• extinderea libertăţii de opţiune pentru cetăţenii care beneficiază de servicii sociale gratuite sau subvenţionate, inclusiv în baza deschiderii unor conturi sociale speciale, care dau dreptul deţinătorilor acestora de a beneficia de servicii gratuite şi subvenţionate de un volum stabilit;
• asocierea finanţării de stat cu instituţiile caritabile private, autohtone sau din străinătate, inclusiv prin dezvoltarea mişcării voluntarilor şi cooperarea cu organizaţiile religioase şi filantropice;
• atragerea unor organizaţii non-profit de profil la elaborarea şi expertizarea programelor sociale de stat, precum şi a compartimentelor respective ale bugetului;
• majorarea pensiilor medii în ţară la nivelul de cel puţin 75% din salariul mediu pe economia naţională;
• crearea unui sistem de conturi de acumulare a pensiilor, care să ofere dreptul pentru moştenitorii pensionarilor de a beneficia de suma rămasă nefolosită.

Acest program pe care îl propunem se bazează pe posibilităţi reale şi pe potenţialul economic al Moldovei, iar transpunerea lui în fapt va asigura o creştere economică durabilă a ţării, va ridica continuu nivelul de trai şi gradul de protecţie socială a cetăţenilor, va apropia Moldova de momentul intrării în familia ţărilor dezvoltate ale UE. PDM mizează pe sprijinul tuturor cetăţenilor republicii şi îşi asumă obligaţia de a depune toate eforturile pentru atingerea scopurilor trasate.

Slogan electoral

Partidul Democrat — şansa Moldovei!

 

© 2001–2018 Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”
Tel./Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:
Reproducerea materialelor se permite doar cu menţionarea sursei

YouTube | Facebook | Twitter | RSS

Creat de NeoNet