alegeri.md

O lună după începerea perioadei electorale chiar şi în municipiul Chişinău publicitatea electorală este foarte redusă. Un şir de posturi TV şi radio private au refuzat să distribuie publicitate electorală. S-a creat un fel de vacuum informaţional, care permite fixarea impresiilor cetăţenilor dinaintea începerii campaniei electorale. În schimb, candidaţii pe lista Partidului Comuniştilor (PC), în calitatea lor de funcţionari publici şi conducători ai statului, lansează iniţiative cuprinse în oferta din platforma electorală care sînt prezentate în mass-media publică şi cea privată, inclusiv cea care a refuzat să reflecte campnaia electorală, în calitate de activităţi curente ale administraţiei de stat, nu ca agitaţie electorală. Acest lucru se referă, în primul rînd, la Forul republican pentru lansarea Programului Naţional “Satul Moldovenesc”. Ingenios, legal, dar cît de corect?

PPCD consideră că prin decizia de a-l lipsi pe Vitalie Nagacevschi de dreptul de a reprezenta cu drept de vot consultativ acestă formaţiune la CEC Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a comis un “abuz cras”. CSJ a luat această decizie după ce CEC, iar apoi Curtea de Apel au respins cererea reprezentantului PC de a-i retrage lui Vitalie Nagacevschi calitatea de membru reprezentant al PPCD la CEC pe motiv că acesta este şi candidat la funcţia de deputat din partea acestei formaţiuni. Reprezentantul PC a invocat articolul 44(4) al Codului electoral care afirmă că “candidaţii desemnaţi în alegeri nu pot fi angajaţi şi nu pot desfăşura activităţi în cadrul nici unui consiliu sau birou electoral pe durata alegerilor în cauză”. PPCD invocă argumentul că clauza respectivă se referă în mod expres la consilii şi birouri, dar nu se referă la CEC. Articolul 14 al Codului electoral stipulează în mod expres care este sistemul organelor electorale din RM: CEC, consiliile electorale raionale, birourile electorale ale secţiilor de votare. Excepţia făcută pentru CEC este că această instituţie nu este implicată niciodată şi în nici un fel în procedura directă de votare şi numărare a voturilor. În acelaşi timp, este considerată inoportună prezenţa unor candidaţi, chiar dacă au doar drept de vot consultativ, în organele electorale unde se votează şi se numără voturile. Este vorba doar despre birourile electorale şi consilii electorale (în cazul alegerilor locale în localităţile unde se deschide doar o secţie de votare acestea îndeplinesc şi funcţiile de consilii electorale).

Biroul de presă al Blocului Moldova Democrată (BMD) a informat că în ziua de 24 ianuarie 2005 “reprezentanţii poliţiei au comis un abuz grosolan împotriva echipei care instala autorizat în sectorul Botanica al capitalei un panou cu publicitatea electorală a BMD. Forţele de ordine au intervenit înainte ca banerul să fie fixat pe construcţia metalică. Materialul publicitar a fost preluat de poliţişti. Echipa agenţiei de publicitate, contractată de BMD şi care avea toate autorizaţiile de rigoare, a fost reţinută şi dusă forţat la secţia de poliţie. Acest fapt dovedeşte caracterul planificat al acţiunilor de urmărire şi de blocare a activităţii legale de plasare a materialelor de agitaţie”.

“Partidul aflat la guvernare utilizează tot mai brutal instrumentele poliţieneşti, control absolut instituit asupra puterii şi resurselor de stat, împotriva BMD. Deşi demonstrează frica în faţa BMD şi a eşecului electoral, aceste abuzuri ale actualelor autorităţi trebuie să fie oprite imediat, dacă nu se doreşte compromiterea alegerilor democratice încă pînă la data scrutinului de la 6 martie 2005”.

Serafim Urechean, liderul BMD, l-a informat despre acest incident pe reprezentantul Belgiei la OSCE, precum şi “despre mai multe abuzuri ale lucrătorilor de poliţie şi de securitate, pe care autorităţile îi trimit la întîlnirile cu alegătorii”.

La 25 ianuarie 2005 PSDM a convocat o conferinţă de presă în cadrul căreia a informat presa despre încercările poliţiei de a împiedica activitatea agitatorilor PSDM în raioanele republici. PSDM a relatat cazuri concrete de reţinere a agitatorilor de către poliţie şi însoţire la comisariatul poliţiei raionale. Atitudinea faţă de PSDM contrastează puternic pe fundalul avantajelor de care se bucură PC “Colectivul Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS) a fost vizitat de candidaţii la funcţia de deputat în Parlament din partea PC Nicolae Bondarciuc şi Nicolae Mîndru, care i-a familiarizat pe colaboratori cu platforma preelectorală, cu documentele recentului congres al partidului” (Comunist nr. 4, 19.01.2005). CNAS este o instituţie publică, dar nu este singura unde PC face agitaţie. La 22 ianuarie 2005 ziarul Vecernii Kişinev “loial guvernării” informa cetăţenii, prezentînd şi o fotografie, că poliţia nu a strîns toate probele legate de un accident în care nimerise un candidat PC, printre acestea fiind şi o “listă a întreprinderilor şi organizaţiilor pe care urma să le viziteze în cadrul agitaţiei cetăţenilor”. Deci candidaţii PC deţin astfel de liste şi nu întîmpină nici un fel de obstacole, concluzionează PSDM.

PSDM şi-a exprimat şi nemulţumirea faţă de Televiziunea publică “Moldova 1” care “continuă să încalce dreptul cetăţeanului la informaţie şi să ignore absolut orice gen de informaţie parvenită de la Partidul Social Democrat din Moldova”. PSDM consideră că Televiziunea publică este obligată să informeze cetăţenii despre încălcări, “deoarece nu doar se intimidează un partid politic şi un concurent electoral al puterii, şi se privează populaţia republicii de posibilitatea de a dispune de informaţie şi a alege”. PSDM şi-a rezervat dreptul de a “sesiza structurile internaţionale despre comportamentul inadmisibil al Televiziunii publice «Moldova 1»”.