alegeri.md

La 1 februarie CEC a înregistrat în calitate de concurenţi electorali Partidul Ţărănesc Creştin Democrat (PŢCD), candidatul independent Maia Laguta, preşedintele Asociaţiei de locuinţe, şi candidatul independent Ştefan Matei, preşedintele Fundaţiei de caritate “Fiii”. Astfel, numărul total al concurenţilor electorali a atins cifra de 13. La 3 februarie se încheie termenul de depunere a cererilor de înregistrare a concurenţilor electorali.

Serviciul de presa al Guvernului a făcut publică o declaraţie în care constată “o nouă tensionare a situaţiei din regiunea transnistreană”, acuzînd autorităţile acesteia că au întreprins în ultima vreme “acţiuni de mobilizare, concentrează unităţi armate şi tehnica de luptă în zona de securitate, desfăşoară o ampla campanie propagandistică, avînd drept scop intimidarea locuitorilor regiunii cu un pretins pericol militar care, chipurile, ar proveni din partea autorităţilor oficiale ale RM şi a poporului ei. Totodată, au crescut de cîteva ori proporţiile prezenţei formaţiunilor armate transnistrene la hotarele satelor din stînga Nistrului aflate sub jurisdicţia RM”.

În declaraţie se afirmă că acţiunile autorităţilor transnistrene sînt preconizate în mod premeditat pentru destabilizarea situaţiei din RM în ajunul alegerilor parlamentare. De asemenea, se subliniază că “este evident şi faptul ca anume prin asemenea acţiuni inadecvate liderii transnistreni încearcă să influenţeze si procesul electoral din Moldova, pregătind calea pentru venirea la putere a partenerilor lor politici si economici”. Nu este specificat în mod expres cine ar fi “partenerii politici” pe care liderii transnistreni ar dori să-i vadă ajunşi la putere, dar acest lucru poate fi uşor desprins din presa oficială şi surse anonime afiliate PCRM.

O sursă electronică a început republicarea articolului “Alternativa KGB pentru Basarabia” apărut la 18 martie 2002 în ziarul ZIUA şi preluat ulterior de presa oficială din RM. Articolul în cauză fusese dat publicităţii în ajunul alegerilor locale anticipate preconizate pentru 7 aprilie 2002, alegeri care au fost anulate în urma unei hotărîri a Curţii Constituţionale. Articolul respectiv era îndreptat împotriva primarului de Chişinău, Serafim Urechean, care în actuala campanie electorală este lider al BMD. Publicaţia respectivă dăduse startul campaniei cvazicontinue de acuzaţii împotriva lui Urechean că ar fi implicat în acte de corupţie.

Ziarul Comunistul din nr. 8 din 2.02.2005 a publicat articolul “Întîmplare sau comandă?” dedicat tragicului accident în urma căruia a decedat candidatul cu nr.38 din lista PRCM, dl Gheorghe Benderschi. Autorul articolului afirmă că “Puterea lupta cu caracatiţa corupţiei parcă «de sus». Benderschi organiza lupta «de jos»”, şi se întreabă “cine a avut nevoie de omorul lui Benderschi (dacă într-adevăr e omor) — e destul de clar”. Autorul citează titlul ziarului Vecernii Kisinev: “Dacă dosarul lui Benderschi nu va fi examinat în mod onest şi deschis, Urechean îl va avea pe Gongadze al său”. Articolul respectiv se corelează cu un articol publicat pe 1.02.2005 într-un spaţiu virtual în care se afirma: “în ambele cazuri, cauzele tragediei sînt neelucidate, iar ambianţa este mistificată si politizată. Kucima — Gongadze. Urechean — Benderschi”.

Pare a fi evident că aceste surse insinuează împotriva liderilor principalilor formaţiuni politice angajate în campania electorală. Amintim că Leonid Kucima, ex-preşedinte al Ucrainei a fost acuzat de un fost ofiţer care îi asigura paza de corp că în 2000 ar fi comandat asasinarea ziaristului ucrainean Gheorghii Gongadze. În noiembrie 2003 şeful statului l-a decorat pe Leonid Kucima cu cea mai înaltă distincţie de stat a RM “Ordinul Republicii”.

Raportorii Comisiei de monitorizare a RM din cadrul APCE Josette Durrieu şi Andre Kvakkestad au avut o întîlnire cu ministrul afacerilor externe al autoproclamatei republici nistrene, Valerii Liţcai. Tema discuţiilor a fost axată pe subiectul alegerilor parlamentare din RM. În special a fot abordată problema exercitării dreptului de vot al cetăţenilor RM care locuiesc în Transnistria. S-a constatat că aceştia îşi vor putea exercita dreptul de vot în cele 6–12 secţii de votare care urmează a fi deschise în mod special în localităţile de pe malul drept al Nistrului, aflate sub jurisdicţia RM.

Liţkai nu a ezitat să insinueze că preconizatele alegeri din RM ar putea fi falsificate invocînd că: a) autorităţile RM nu au întreprins nimic pentru a asigura dreptului de vot al cetăţenilor RM din Transnistria, pe motiv că nu s-au adresat autorităţilor transnistreane cu rugămintea de a deschide secţii de votare după cum au procedat autorităţile Rusiei şi Ucrainei, b) cetăţenii RM din Transnistria ar fi lipsiţi de dreptul de vot activ, dat fiind faptul că în listele concurenţilor electorali nu a fost inclus nici un cetăţean al RM cu domiciliul în Transnistria: “Acestea vor fi alegeri basarabene, într-un parlament basarabean”, c) sistemul electoral din RM permite aruncarea în urnele de vot a oricărei cantităţi de buletine de vot, d) pentru că CEC nu deţine o bază de date cu informaţii de spre numărul de alegători ai RM şi ar fi posibile mistificări legate de întocmirea listelor de alegători la secţiile de votare special destinate alegătorilor transnistreni.

Liţkai a menţionat că din aceste motive ar fi “extreme de importantă prezenţa observatorilor străini”.

De fapt, autorităţile transnistrene întotdeauna au împiedicat exercitarea dreptului de vot al cetăţenilor RM domiciliaţi în Transnistria. Afirmaţiile lui Liţkai sînt îndreptate în mod premeditat împotriva autorităţilor RM şi CEC, ştiind că acestea nu-şi pot permite să trateze Transnistria ca pe un subiect străin, precum procedează Rusia şi Ucraina. Experienţa şi statistica celor 3 campanii electorale parlamentare şi a unei campanii prezidenţiale nu a pus în evidenţă nici un fel de pericol de falsificări legate de asigurarea dreptului de vot al cetăţenilor transnistreni.

Oficiosul Moldova Suverană nr. 17.02.2005 a publicat un comentariu politic intitulat “Noile tactici electorale şi deficienţele de comportament” în care afirmă că “pentru prima dată în scurta istorie a Moldovei este utilizată lipsa culturii de comportament a societăţii moldoveneşti… Ştim cu toţii nivelul poliţiei noastre… Cu toţii am fost brutalizaţi de poliţişti cel puţin o dată în viaţă. Şi acum s-au găsit cîteva personaje politice care utilizează deficitul comportamental al forţelor de ordine în scopuri electorale”.

Este vorba despre liderii PSDM, care bat alarma că activiştii acestuia sînt obstrucţionaţi şi maltrataţi de poliţie, şi care afirmă că “în prezent alegerile deja nu mai pot fi calificate drept democratice, deoarece forţele de ordine încearcă să servească puterea într-un mod primitiv”.

Autorul articolului continuă: “Cu toţii ştim ce poliţie avem şi ştim că nu trebuie s-o provocăm. Păcat că din cauza unor astfel de deficienţe comportamentale ale poliţiştilor are de suferit imaginea ţării noastre. PSDM sesizează cu orice ocazie structurile internaţionale şi le comentează în direcţia care-i convine. Opoziţia speculează orice deficienţă comportamentală, orice exces de zel din partea forţelor de ordine şi o etichetează ca ordin direct din partea Pueterii. Poliţiştii au reţinut un membru de partid de opoziţie? Răfuială politică…Ordin direct al lui Voronin”.

“Şi după astfel de exemple ale campaniei electorală ne miră că populaţia este profund dezgustată nu numai de acţiunile poliţiei, dar şi de politică, de politicieni şi de viaţă în general?” — se întreabă autorul care consideră, probabil, că a venit timpul să fie promovată etica politică, aşa cum o face MS în conformitate cu hotărîrea Guvernului nr. 365 din 5.06.95.

Ziarul FLUX din 2.02.2005 publică editorialul lui Petru Bogatu intitulat “De ce Andrei Stratan nu e pe lista comuniştilor?”. Autorul susţine că şeful statului şi liderul PC ar avea o stratagemă de înnoire a cadrelor ministeriale, care ar fi impusă de necesitatea promovării unor politici de integrare europeană a RM, şi pe care o aplică în mod eşalonat. Drept dovadă serveşte promovarea în funcţii ministeriale a unor persoane relativ tinere şi competente, precum Marian Lupu, Victoria Iftidi, Zinaida Greceanîi, Andrei Stratan. Autorul lasă să se înţeleagă că lipsa dlui Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe al RM, din lista de candidaţi a PCRM nu este întîmplătoare. El consideră că Stratan ar fi adus puncte electorale PCRM, iar lipsa lui din listă ar fi o parte a stratagemei, care ar avea drept scop final promovarea acestuia în funcţia de Preşedinte al RM în calitate de candidat neafiliat politic. Acest lucru ar fi convenabil RM, PCRM şi liderului acestuia, care ar putea prelua funcţia de prim-ministru. Autorul conchide: “Astfel, se poate presupune că Andrei Stratan e stratagema electorală a liderului comunist. Rămîne de văzut dacă electoratul democratic va avea forţa s-o dea peste cap”.

Guvernul a aprobat majorarea cu 15–20% a salariilor unor categorii de angajaţi din sfera bugetară (dădăci, paznici, asistenţi sociali, medicilor veterinari etc.). Majorarea se va produce de la 1 februarie 2005.

Guvernul a mai decis şi majorarea “cuantumului numărului de studenţi bugetari care vor primi burse de stat de la 40 la sută la 70 la sută”.

Agenţia BASA-press menţionează că este cea de a treia majorare operată de Guvern în ultimele 3 luni.