Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 AlegeriParlamentare2005

Informaţii generale despre alegerile parlamentare 2005 în Moldova

Data alegerilor6 martie 2005
Tipul alegerilorAlegeri parlamentare
Pragul electoral pentru
partide politice6%
blocuri electorale din 2 partide9%
blocuri electorale mai mult de 3 partide12%
candidaţi independenţi3%
Pragul de participare »»»
1/2
Numărul concurenţilor electorali
partide politice9
blocuri electorale2
candidaţi independenţi12
Au participat la votare »»»
64.84%
Repartizarea mandatelor
PCRM56
BMD34
PPCD11

Alegerile parlamentare din 6 martie 2005 au fost cea de a IV-a competiţie electorală de acest fel după proclamarea independenţei Republicii Moldova.

În vederea organizării scrutinului, pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi peste hotarele acesteia au fost deschise 1970 de secţii de votare, arondate la 37 de circumscripţii electorale de nivelul doi. Din întreg numărul secţiilor de votare, 9 dintre acestea au fost deschise pentru cetăţenii moldoveni din regiunea transnistreană, în localităţi subordonate administrativ autorităţilor de la Chişinău, iar 23 de secţii de votare — pe lîngă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova din străinătate.

La scrutinul parlamentar au participat 23 de concurenţi electorali, inclusiv 2 blocuri electorale, 9 partide sau mişcări social-politice şi 12 candidaţi independenţi. În urma modificării Codului electoral în 2002, la alegerile parlamentare din 2005, pentru prima dată în istoria electorală a Republicii Moldova, a fost aplicat pragul electoral succesiv de 6% pentru o formaţiune politică, de 9% pentru un bloc electoral format din două formaţiuni şi de 12% pentru o alianţă electorală din trei şi mai multe formaţiuni. Pentru candidaţii independenţi a fost menţinut acelaşi prag electoral de 3%, utilizat şi la alegerile parlamentare din 2001.

La scrutin au participat 64.84% din alegătorii incluşi în listele electorale. Cea mai mare rată de participare la alegeri a fost înregistrată în raionul Basarabeasca, iar cea mai mică rată de participare — în municipiul Chişinău.

În urma alegerilor, doar Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), Blocul electoral “Moldova Democrată” (BMD), compus din Alianţa “Moldova Noastră” (AMN), Partidul Democrat din Moldova (PDM), Partidul Social-Liberal (PSL) şi Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD) au reuşit să acumuleze suficiente voturi pentru depăşirea pragului de reprezentare în Parlament. Astfel, PCRM a întrunit 45.98% din voturile valabil exprimate, BMD — 28.53%, iar PPCD — 9.07%. Drept urmare, după distribuirea proporţională a celor 16.42% din sufragiile exprimate pentru ceilalţi 20 de concurenţi electorali, PCRM a intrat în posesia a 56 mandate de parlamentar, BMD — 34 mandate, iar PPCD — 11 mandate.

Scrutinul electoral din 2005 a fost monitorizat de 817 observatori internaţionali, de 158 jurnalişti din străinătate, precum şi de peste 2300 observatori locali independenţi. Misiunea Internaţională de Observare a Alegerilor (MIOA), care a reunit observatori din partea BIDDO/ OSCE, Adunării Parlamentare a OSCE, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi Parlamentului European, a conchis că alegerile parlamentare din 6 martie 2005 s-au desfăşurat în general în conformitate cu standardele internaţionale în materie de alegeri. Totuşi, MIOA a depistat tendinţe negative privind accesul inechitabil al concurenţilor electorali la mass-media. Această concluzie a fost susţinută de Departamentul de Stat al SUA şi de observatorii naţionali întruniţi în Coaliţia 2005.

Pe de altă parte, Departamentul de Informaţii al Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse s-a arătat sceptic faţă de transparenţa procesului electoral, atenţionînd asupra mai multor încălcări legate de utilizarea de către autorităţi a resurselor administrative, reflectarea părtinitoare a procesului electoral, mai ales în mass-media de stat, precum şi expulzarea mai multor observatori străini, preponderent cetăţeni ruşi. Potrivit MAE rus numeroase încălcări au avut loc şi în timpul votării, cînd mai mulţi cetăţeni moldoveni aflaţi peste hotare şi în regiunea transnistreană nu au avut posibilitatea să-şi exprime dreptul de vot.