Alegerile parlamentare din 2021 în Republica Moldova - alegeri.md
 Alegeri→Parlamentare→2005→Concurenţi electorali→UCM

Programul electoral a Uniunii Centriste din Moldova pentru alegerile parlamentare din 6 martie 2005

|versiune pentru tipar|
Aprobat prin hotărîrea
Consiliului Republican al UCM
din 16 ianuarie 2005

Pentru o putere competentă, eficientă şi responsabilă

La elaborarea prezentului Program, Uniunea Centristă din Moldova (UCM) a pornit de la situaţia reală existentă, de la problemele politice, economice, sociale, administrative, justiţiare şi altele, cu care se confruntă cetăţenii ţării şi societatea în ansamblu, precum şi de la importanţa identificării modalităţilor, mecanismelor şi surselor necesare pentru soluţionarea acestora.

Asemenea probleme sînt prea multe. Cetăţenii le cunosc foarte bine. Uniunea Centristă din Moldova îşi vede misiunea de a prezenta societăţii viziunea proprie asupra principalelor probleme, factorilor care le provoacă şi generează, împiedicînd dezvoltarea normală a societăţii, precum şi asupra celor mai rezonabile şi eficiente, în opinia noastră, căi de soluţionare a lor.

Uniunea Centristă din Moldova este convinsă că fără a pune un diagnostic corect, competent şi profesionist problemelor existente şi fără a aplica “tratamentul” propus în prezentul Program, va fi dificil sau chiar imposibil de a asigura capacitatea şi randamentul sporit al funcţionării organelor puterii de stat, în scopul creării şi garantării unor condiţii absolut necesare pentru dezvoltarea şi consolidarea unei societăţi democratice, pluraliste, în sens politic şi economic, ideologic şi religios, pentru a garanta ireversibilitatea reformării fundamentului politic, economic şi social consacrat în Constituţie, pentru crearea unui climat favorabil şi stabil, necesar procesului de intensificare a fluxului investiţional, intern şi extern, de afirmare şi protejare a cetăţeanului proprietar, liber, activ şi stăpîn, demn şi responsabil pentru prosperarea sa individuală şi a societăţii în ansamblu.

Uniunea Centristă din Moldova este conştientă de faptul că o anumită parte a cetăţenilor sînt indiferenţi, apatici şi nu manifestă nici un interes faţă de viaţa politică şi socială, inclusiv faţă de alegeri, chiar şi în Parlament, fiind puşi în situaţia de a se conforma condiţiilor de trai existente.

Totodată, noi pornim de la faptul că cea mai mare parte a cetăţenilor rămîne activă, energică şi conştientă, înţelegînd corect esenţa problemelor cu care se confruntă ţara, manifestîndu-se interesat şi responsabil în viaţa politică şi socială, susţinînd sau dezaprobînd, respingînd ideile, programele sau echipele unor sau altor forţe politice, care pretind să-şi asume responsabilitatea pentru guvernarea ţării.

Uniunea Centristă din Moldova îşi propune drept scop, în aceste alegeri parlamentare, să trezească şi să impulsioneze interesul tuturor cetăţenilor, inclusiv al celor pasivi şi indiferenţi, mizînd în mod deosebit pe înţelegerea şi sprijinul celor conştienţi, activi şi interesaţi în progresul democratic, politic şi economic al ţării.

Alegerile din 6 martie 2005 au o importanţă enormă, urmînd să dea răspuns la următoarele întrebări:

  1. Care sînt partidele, programele şi echipele capabile să restabilească încrederea societăţii faţă de puterea de stat şi să se bucure de sprijinul majorităţii cetăţenilor?
  2. Care sînt mecanismele şi garanţiile de asigurare a transparenţei actului de guvernare, de control al societăţii asupra puterii de stat (Parlament, Preşedinţie, Guvern, Justiţie), precum şi de sancţionare politică a puterii prin voinţa poporului?
  3. Care sînt garanţiile de asigurare a stabilităţii politice în ţară, a reformării şi dezvoltării economice previzibile şi durabile, în calitate de condiţii necesare pentru asigurarea unui nivel înalt de securitate socială pentru toate grupurile şi categoriile sociale?

Uniunea Centristă din Moldova este convinsă că cetăţenii Republicii Moldova vor găsi răspuns la problemele-cheie, menţionate mai sus, în prezentul Program electoral, pe care îl propune societăţii pentru analiză, dezbatere şi susţinere.

Noi recunoaştem şi apărăm dreptul la diversitatea de opinii, convingeri, simpatii şi preferinţe ale cetăţenilor şi sîntem convinşi că o alegere conştientă, raţională şi întemeiată poate fi realizată doar în condiţii de concurenţă politică civilizată, loială şi constructivă, a diferitelor programe şi echipe.

De aceea, facem apel către cetăţeni să studieze, să mediteze şi să aprecieze comparativ şi obiectiv toate programele şi echipele antrenate în aceste alegeri parlamentare. Doar aşa vom reuşi să facem o alegere raţională şi responsabilă la 6 martie 2005.

Este necesar să se ţină cont de un adevăr incontestabil — orice program electoral sau de guvernare, oricît de frumos ar fi scris pe hîrtie, poate fi realizat doar de o echipă de oameni competenţi, cinstiţi, necorupţi, dornici şi capabili să-şi folosească capacităţile în interesul celor mulţi.

Uniunea Centristă din Moldova se sprijină pe convingerea că doar un popor liber, cu credinţă în Dumnezeu, avînd sentimentul propriei demnităţi, poate să aleagă o putere responsabilă, în stare să ne scoată pe toţi la o viaţă mai bună.

Formarea, organizarea şi funcţionarea puterii de stat

1. Parlamentul

Uniunea Centristă din Moldova afirmă cu toată responsabilitatea că experienţa acumulată de Republica Moldova în ultimii paisprezece ani, perioadă în care Republica Moldova a făcut primii paşi în dezvoltarea sa ca stat independent, perioadă în care cetăţenii ţării au ales trei parlamente în baza sistemului electoral proporţional, potrivit listelor de partid, supranumit “spiska”, adică “cu motanul în sac”, modul în care a fost organizată activitatea Parlamentului, relaţiile dintre partidele reprezentate în Legislativ, eficienţa şi responsabilitatea de care au dat dovadă partidele respective, fiecare deputat şi Parlamentul în ansamblu, ne conving că schimbarea actualului sistem electoral este absolut necesară.

Noi sîntem convinşi, că anume aplicarea sistemului electoral proporţional (spiska) în alegerile parlamentare pe parcursul ultimilor zece ani zădărniceşte toate eforturile societăţii de a avea o putere de stat responsabilă. Anume acest sistem, în condiţiile reale din Republica Moldova (lipsa tradiţiilor de guvernare, cultura politică şi juridică scăzută atît a alegătorilor, cît şi a celor aleşi, lipsa mecanismelor de control şi sancţionare a puterii de către popor), permite clasei politice în general şi guvernanţilor în special să-şi decline răspunderea în faţa societăţii, creează condiţii în care intriga, minciuna, făţărnicia, incompetenţa şi lipsa individuală şi colectivă de răspundere sînt puse în capul mesei.

Nu întîmplător în această perioadă toate parlamentele (agrarian, ADR-ist şi cel actual), pretins democratice şi pretins comunist, au respins peste zece iniţiative legislative, precum şi două iniţiative de desfăşurare a referendumurilor naţionale, înaintate de grupuri de deputaţi, de şeful statului şi de peste 213 mii de cetăţeni, care au avut drept scop schimbarea actualului sistem electoral cu sistemul electoral majoritar sau mixt, care ar permite alegerea deputaţilor în circumscripţii electorale cu un singur mandat. Nu întîmplător cei mai înverşunaţi adversari ai acestei schimbări au fost şi rămîn a fi Partidul Comuniştilor şi Partidul Popular Creştin-Democrat.

Reafirmăm încă o dată — fără a schimba sistemul electoral actual, cetăţenii şi societatea nu vor putea spera la alegerea unor deputaţi şi a unui Parlament competent şi responsabil, capabil să adopte legi calitative şi stabile, să formeze un Guvern pe potrivă, energic, productiv şi credibil atît în faţa societăţii, cît şi în faţa comunităţii internaţionale.

Alegerile în Parlament reprezintă cel mai serios examen politic al fiecărui cetăţean şi al societăţii în ansamblu. Aceste alegeri vor fi un barometru care ne va arăta dacă noi toţi sîntem pregătiţi, dacă înţelegem şi dorim să trăim într-o societate liberă şi democratică, dacă într-adevăr sîntem capabili să preţuim libertatea, pluralismul şi democraţia ca valori şi condiţii indispensabile şi necesare pentru progresul firesc şi normal al societăţii noastre.

În acest sens, alegerile parlamentare sînt un act politico-juridic bilateral, în cadrul căruia partidele politice, pe de o parte, şi cetăţenii alegători, pe de altă parte, îşi asumă drepturi, îndatoriri şi reponsabilităţi reciproce. O dată la patru ani, cetăţenii au şansa, dreptul şi obligaţiunea de a-i alege pe cei mai buni, mai competenţi şi mai responsabili reprezentanţi ai săi în Parlament, delegîndu-le dreptul de a guverna ţara. Acei care sînt aleşi, la rîndul lor, îşi asumă obligaţiunea ca timp de 4 ani să dea dovadă de competenţă profesională şi responsabilitate civică pentru guvernarea eficientă a ţării.

Cetăţenii trebuie să înţeleagă că exercitarea mandatului de deputat nu se reduce doar la întîlniri cu alegătorii, prezenţa în sala de şedinţe a Parlamentului sau pe ecranul televizorului sau la dorinţa de a acumula un stagiu de parlamentar, necesar pentru a primi o pensie bună. Dimpotrivă, exercitarea mandatului solicită capacitatea de a înţelege profund esenţa problemelor cu care se confruntă societatea şi rezolvarea adecvată şi eficientă a acestora prin legi.

În scopul dezlegării nodului gordian al problemelor existente în relaţiile Popor-Parlament, sporirii încrederii cetăţenilor faţă de Parlament, ca autoritate reprezentativă supremă a poporului, Uniunea Centristă din Moldova consideră necesar şi va sprijini adoptarea de către viitorul Parlament a următoarelor propuneri:

  1. Modificarea Codului electoral, avînd în vedere aplicarea sistemului electoral mixt, potrivit căruia 70 de deputaţi vor fi aleşi pe circumscripţii electorale cu un singur mandat, iar 31 de deputaţi în baza sistemului electoral proporţional. Această modificare urmează a fi realizată în primăvara anului 2006, astfel încît regulile procesului electoral să fie stabilite din timp, iar partidele politice să dispună de timp suficient pentru o pregătire temeinică în aplicarea noului sistem;
  2. În cazul în care Parlamentul nou-ales se va dovedi instabil şi ineficient, ceea ce ar putea conduce la dizolvarea lui, Uniunea Centristă din Moldova va pleda pentru schimbarea imediată a sistemului electoral şi desfăşurarea alegerilor anticipate în baza noului sistem electoral;
  3. Modificarea Constituţiei în scopul acordării poporului a dreptului de exprimare a votului de neîncredere Parlamentului (în situaţii în care Parlamentul încalcă vădit prevederile Constituţiei, ignoră şi respinge voinţa politică a poporului). Această propunere este întemeiată pe experienţa relaţiilor dintre Popor şi Parlament din ultimii 7 ani, care este una negativă, şi ne demonstrează că în această perioadă Parlamentul a respins 3 iniţiative de desfăşurare a referendumului naţional, 2 dintre care au fost propuse de către 243.000 şi, respectiv, 213.000 de cetăţeni şi a ignorat rezultatele unui referendum naţional consultativ susţinut de 769.000 de cetăţeni, fără a se osteni măcar să dea poporului explicaţiile de rigoare, clare şi argumentate. O asemenea stare de lucruri ne convinge că parlamentele — şi cele pretins democratice, şi cel pretins comunist — s-au temut şi se tem de voinţa poporului, ignorînd-o în mod brutal, fiind convinse că nu va urma nici o sancţionare, nici o răspundere;
  4. Crearea Consiliului Legislativ, instituţie specializată şi independentă de Parlament, Preşedinţie şi Guvern, autorizată să avizeze orice proiect de lege sub aspectul oportunităţii, gradului de argumentare şi eficacităţii, precum şi să elaboreze cele mai importante, complicate şi complexe proiecte de legi. Fără avizul de expertiză al Consiliului Legislativ, nici Guvernul, nici Parlamentul nu vor putea include în ordinea de zi şi adopta vreun proiect de lege sau hotărîre. Astfel, Consiliul Legislativ va asigura calitatea înaltă şi eficienţa activităţii legislative a Parlamentului;
  5. Antrenarea activă şi permanentă a instituţiilor ştiinţifice din ţară şi din străinătate în procesul de elaborare şi expertizare a iniţiativelor legislative în baza unor condiţii stimulatorii de ordin moral şi material, de asemenea, va spori în mod esenţial calitatea exercitării de către Parlament a funcţiei legiuitoare;
  6. Exercitarea controlului parlamentar eficient asupra procesului de implementare şi executare a legilor adoptate. În acest scop vom propune şi vom susţine formarea unei comisii permanente a Parlamentului, care să exercite controlul parlamentar permanent, specializat şi competent, cu întocmirea unor rapoarte analitice care să scoată în evidenţă efectele pozitive şi negative ale legilor adoptate, să cuprindă propuneri judicioase privind perfectarea unui sau altui act legislativ;
  7. Asigurarea transparenţei activităţii Parlamentului prin mijloacele publice şi private de informare în masă. Cetăţenii trebuie să aibă acces la tot ceea ce se examinează şi se hotărăşte în Parlament. În acest scop sînt necesare dezbateri publice, serioase şi competente, asupra celor mai importante, complicate şi controversate proiecte de legi, cu antrenarea specialiştilor notorii în domeniu, reprezentanţilor societăţii civile şi luarea în calcul a opiniilor acestora;
  8. Uniunea Centristă propune şi va insista asupra adoptării legii privind activitatea de lobbysm, lege care a fost respinsă şi de Parlamentul ADR-ist şi de cel actual, pretins comunist. Adoptarea acestei legi este necesară pentru ca cetăţenii să-şi cunoască “eroii din umbră”, care reprezintă şi promovează în Parlament interesele diferitelor grupări economice, sociale, corporative, şi nu în mod gratuit, influenţînd, pozitiv sau negativ, calitatea legilor adoptate.

Toate aceste acţiuni vor contribui la crearea unor mecanisme, formale şi neformale, de control public asupra activităţii Parlamentului, vor spori gradul de responsabilitate al deputaţilor şi al Parlamentului, în ansamblu, pentru actele adoptate şi pentru efectele politice, economice şi sociale ale acestora.

Uniunea Centristă din Moldova îşi va exercita în permanenţă funcţia programatică de avocat politic şi public al drepturilor Poporului de a participa în mod direct la administrarea ţării.

2. Preşedintele statului

Uniunea Centristă din Moldova dezaprobă modificarea Constituţiei din 5 iulie 2000, ca fiind în contradicţie cu voinţa poporului clar exprimată la referendumul naţional din 23 mai 1999 (769 mii de cetăţeni), neadecvată şi ineficientă pentru guvernarea ţării. Potrivit acestei modificări, votate de partidele parlamentare conduse de Mircea Snegur, Dumitru Diacov, Vladimir Voronin, Valeriu Matei şi Iurie Roşca, în Republica Moldova a fost instituit sistemul politic parlamentar de guvernare. Prin acceptarea acestui sistem de guvernare, Parlamentul a încălcat în mod vădit principiul constituţional fundamental de organizare a puterii de stat — principiul separaţiei puterilor, instituind un monopol politic necondiţionat al puterii legislative, al Parlamentului, care, de unul singur, alege şi demite Preşedintele Republicii, numeşte şi demite Guvernul, aprobă programul de activitate al acestuia, formează Curtea Constituţională, Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de Conturi, numeşte Procurorul General, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, alte autorităţi publice, reglementează prin legi orice raporturi sociale şi tot el decide, prin intermediul Guvernului, care îi este subordonat, asupra executării legilor.

Astfel, s-a creat un sistem de guvernare în care nu mai există nici o altă autoritate reprezentativă, aleasă de către popor, abilitată cu atribuţiile necesare, care să se poată opune abuzului politic al Parlamentului, care, de unul singur, face legi, le execută şi judecă toate părţile, în temeiul unor reguli stabilite tot de el. Anume de la această situaţie, aşa cum s-a şi presuspus că va fi, vine pericolul iminent şi permanent al instaurării unei dictaturi colective şi iresponsabile, cu faţă fals democratică, bazată, chipurile, pe voinţa poporului.

În strictă conformitate cu prevederile Constituţiei, modificate la 5 iulie 2000, preşedintele Republicii a devenit o formă fără fond, o figură butaforică, menită să facă figuraţie într-un sistem de guvernare imperfect şi ineficient. Preşedintele este lipsit de dreptul de a iniţia revizuirea Constituţiei, de dreptul de a participa la şedinţele Guvernului şi de a le prezida, de dreptul de a consulta Guvernul în problemele urgente şi de importanţă deosebită pentru soarta statului, de dreptul de a numi judecători la Curtea Constituţională, precum şi de dreptul-garanţie de a fi ales şi demis din funcţie de către popor. Astfel, şeful statului devine o autoritate fără capacitate de a acţiona, o autoritate manipulată, tutelată, împreună cu Guvernul, de către Parlament, în general, şi de către coaliţiile parlamentare de conjunctură, în special, pierzîndu-şi în acest mod rolul de contrapondere, de mediator şi de autoritate publică menită să asigure echilibrul constituţional al puterilor, stabilitatea politică şi bună înţelegere în societate, sprijinindu-se pe voinţa directă a cetăţenilor ţării.

Guvernarea Republicii Moldova, în ultimii 4 patru ani, de către Partidul Comuniştilor ne-a convins pe toţi de caracterul conjuncturist şi paradoxal al situaţiei create la 5 iulie 2000. Astfel, potrivit Constituţiei, în cadrul sistemului parlamentar de guvernare orice politică administrativă, economico-financiară, socială, culturală, internă şi chiar externă trebuie să se realizeze prin legile adoptate de Parlament şi prin hotărîrile şi ordonanţele Guvernului. De facto, însă, în mod paradoxal şi contrar Constituţiei, ele au fost realizate prin dispoziţiile şi deciziile Preşedintelui Republicii, care deţine concomitent şi funcţia de Preşedinte al Partidului comuniştilor, impunînd o subordonare necondiţionată deputaţilor în Parlament după calapodul disciplinei “de fier” din partid, ignorînd, astfel, dispoziţiile constituţionale (art.68), potrivit cărora “în exercitarea mandatului, deputaţii sînt în serviciul poporului” şi nu în serviciul unui partid sau al liderului acestuia.

Drept urmare, în condiţiile sistemului constituţional parlamentar de guvernare, Republica este guvernată, de facto, de preşedintele Republicii, care nu are, de jure, atribuţiile respective, ca autoritate publică acesta fiind ales în funcţia respectivă de către Parlament.

Cea mai gravă problemă a acestui sistem constă în faptul că Preşedintele Republicii este scutit de orice răspundere pentru acţiunile şi deciziile adoptate, ascunzîndu-se în spatele Parlamentului şi transferînd toată povara răspunderii pe umerii acestuia. În această situaţie poporul rămîne mut şi incapabil de a-l trage la răspundere pe şeful statului.

Avînd în vedere circumstanţele menţionate, ţinînd cont de faptul că 86 la sută din cetăţenii ţării susţin ideea de alegere a Preşedintelui Republicii în mod direct, de către popor şi în scopul perfecţionării sistemului constituţional de guvernare, Uniunea Centristă din Moldova va propune şi va promova insistent modificarea Constituţiei, care să reglementeze:

  1. Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii, în mod direct de către întregul popor;
  2. Atribuţiile Preşedintelui Republicii, în calitatea sa de şef al statului, de reprezentant al poporului în interiorul şi exteriorul ţării, de autoritate publică menită să asigure echilibrul constituţional al puterilor, de mediator între ramurile puterii, între putere şi societate;
  3. Mecanismele constituţionale democratice de tragere la răspundere a Preşedintelui Republicii, inclusiv la iniţiativa şi prin votul direct de neîncredere al poporului pentru neonorarea obligaţiunilor constituţionale şi încălcarea gravă a prevederilor Constituţiei.

Considerăm necesar ca modificarea respectivă a Constituţiei să fie realizată în anul 2007, încît să fie stabilite din timp toate reglementările necesare pentru a organiza desfăşurarea concomitentă a alegerilor parlamentare şi prezidenţiale în anul 2009, avînd în vedere asigurarea continuităţii actului de guvernare prin stabilirea mandatului prezidenţial de 5 ani.

3. Guvernul

Uniunea Centristă din Moldova consideră că randamentul redus al activităţii tuturor guvernelor care au administrat ţara în toţi anii de independenţă a fost condiţionat de mai mulţi factori, cum ar fi:

În scopul sporirii randamentului activităţii puterii executive şi responsabilităţii membrilor Guvernului pentru domeniile încredinţate, UCM va propune şi va susţine:

  1. Reorganizarea structurii Guvernului şi reducerea numărului de ministere, departamente şi agenţii guvernamentale astfel încît să corespundă necesităţilor raţionale de administrare eficientă a treburilor publice, în condiţiile economiei de piaţă, să fie funcţionale şi mai puţin costisitoare, să excludă dublarea;
  2. Implementarea (impunerea) aplicării criteriilor de competenţă, de eficienţă, de demnitate, moralitate şi responsabilitate profesională în selectarea fucţionarilor publici. Angajarea personalului trebuie să se facă doar în baza concursului transparent, exigent şi echitabil;
  3. Adoptarea legii privind responsabilitatea ministerială, politică şi juridică, a membrilor Guvernului, stabilindu-se proceduri şi condiţii rigide, dar democratice şi transparente, care să impună sancţionarea individuală a miniştrilor şi asumarea răspunderii corporative a Parlamentului şi a instanţei judecătoreşti special autorizate în raport cu comportamentul vicios al miniştrilor;
  4. Asigurarea transparenţei activităţilor Guvernului prin accesul liber al reprezentanţilor mass-media, al reprezentanţilor societăţii civile la şedinţele şi activităţile guvernamentale, cu excepţia cazurilor expres stabilite de lege.
4. Puterea judecătorească

În ultimii 4 ani, efectuarea justiţiei a regresat esenţial sub aspectul independenţei constituţionale şi legale, al eficienţei şi responsabilităţii pentru actul de justiţie. Acesta este rezultatul direct al politicii promovate de Partidul Comuniştilor, care nu poate guverna altfel decît prin metode administrativ-represive, monopolist-totalitare, prin impunerea unor modele de subordonare necondiţionată, de sus în jos, a tuturor puterilor, inclusiv judecătorească, ceea ce a condus la degradarea şi coruperea profesională şi morală a magistraţilor. Asta, în primul rînd.

În rîndul doi, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) s-a eschivat în această perioadă de la exercitarea atribuţiilor sale constituţionale privind asigurarea numirii, transferării, detaşării şi promovării în funcţie a persoanelor (judecătorilor) după criteriile legale şi absolut necesare: competenţă profesională, exigenţă, onestitate şi responsabilitate. CSM, în componenţa nominală schimbată radical de către partidul de guvernămînt, s-a dovedit a fi incapabil de a apăra, în sensul bun, pozitiv al cuvîntului, interesele corporative ale magistraţilor şi ale sistemului judiciar naţional: independenţa, legalitatea, echitatea, eficienţa şi responsabilitatea actului de justiţie. Factorii care au contribuit şi mai contribuie la perpetuarea situaţiei menţionate sînt următorii:

Constatăm că o parte din factorii enumeraţi au fost în vigoare şi pînă la guvernarea comunistă, dar nu întîmplător în ultimii 3–4 ani a crescut atît de mult numărul apelurilor cetăţenilor Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru drepturile Omului (CEDO): de la 4 apeluri în 2001, la peste 1400 în 2004. Există o singură explicaţie a acestui fapt — calitatea proastă (ilegală, inechitabilă şi ineficientă) a actului de justiţie în ţara noastră. Această situaţie dramatică generează consecinţe grave de ordin juridic, social-psihologic şi economic. Ea subminează şi distruge încrederea cetăţeanului în puterea de stat, în dreptate, îl readuce pe cetăţean la starea de sclav, la întuneric. Drepturile şi interesele cetăţeanului nu sînt apărate de justiţia naţională.

Pornind de la situaţia constatată, Uniunea Centristă din Moldova consideră necesar şi raţional de a întreprinde un set de acţiuni, principalele dintre acestea fiind:

  1. Modificarea art.122 din Constituţie, avînd în vedere asigurarea reprezentării societăţii civile în componenţa Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 50+1 din membrii CSM, fapt ce va împiedica influenţa factorului politic şi predominarea interesului corporativ al magistraţilor în activitatea şi deciziile CSM şi va asigura un control eficient al societăţii civile (cetăţenilor) asupra puterii judecătoreşti în condiţii de transparenţă, exigenţă, obiectivitate şi de independenţă a judecătorilor faţă de ramurile puterii legislative şi executive (Parlament — Preşedinţie — Guvern);
  2. Operarea modificărilor în legile privind statutul judecătorului şi al Consiliului Superior al Magistraturii, care vor avea drept scop:
    • stabilirea unor norme-garanţii, capabile să asigure funcţionarea independentă a CSM, exercitarea nestingherită de către CSM a atribuţiilor prevăzute la art.123 din Constituţie, care stipulează univoc ca anume CSM “asigură selectarea, numirea, transferarea, detaşarea, promovarea în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători”;
    • stabilirea condiţiilor, modalităţilor şi formelor de responsabilitate a CSM pentru deciziile adoptate în exercitarea atribuţiilor constituţionale precizate mai sus, asigurarea transparenţei în activitatea CSM, care ar include:
      1. accesul reprezentanţilor mass-media la şedinţele CSM, practic în toate cazurile, şi, în mod special, la şedinţele în care se examinează şi se adoptă decizii de numire în funcţie, de promovare, de sancţionare, inclusiv de eliberare din funcţie a judecătorilor;
      2. prezentarea publică şi anuală a Raportului CSM despre calitatea efectuării justiţiei în ţară;
      3. condiţionarea dreptului Parlamentului şi al Preşedintelui Republicii Moldova de a respinge numirea în funcţie a unui judecător doar o singură dată, respingerea fiind motivată în scris şi făcută publică. Acest drept urmează a fi garantat prin sesizarea Curţii Constituţionale de către CSM;
      4. exercitarea de către CSM împreună cu avocatura, cu reprezentanţii societăţii civile şi a mediilor de informare în masă a funcţiilor instructiv-educative şi consultative pentru cetăţeni în ceea ce priveşte căile şi procedurile judiciare de apărare a drepturilor şi libertăţilor politice, economice, sociale etc.

Uniunea Centristă din Moldova este dispusă, după un studiu şi o analiză profundă şi competentă a efectelor aplicării măsurilor propuse mai sus, să iniţieze, în caz de necesitate, schimbarea sistemului constituţional de formare a autorităţilor judecătoreşti, avînd în vedere instituirea mecanismului de alegere directă, de către popor, a judecătorilor în primele instanţe şi în instanţele de apel cu participarea nemijlocită în acest proces a Consiliului Superior al Magistraturii.

În opinia UCM, realizarea măsurilor propuse va contribui la sporirea radicală a independenţei puterii judiciare, a eficienţei şi calităţii actului de justiţie, a responsabilităţii puterii judiciare şi a judecătorilor în faţa societăţii.

5. Combaterea corupţiei — condiţie şi şansă de supravieţuire pentru Republica Moldova

Uniunea Centristă din Moldova constată faptul că fenomenul corupţiei a afectat domeniile politic şi instituţional, economic, judiciar şi de ocrotire a ordinii de drept, de instruire şi educaţie, de asistenţă socială şi medicală (securitate socială), investiţional şi de comerţ internaţional, subminînd însăşi statalitatea Republicii Moldova.

Corupţia este o ruşine naţională şi un cancer social, care a pătruns în toate instituţiile şi domeniile şi care macină, distruge, degradează politic, funcţional, moral şi psihologic demnitarii de rang înalt, funcţionarii autorităţilor publice centrale şi locale, subminează încrederea cetăţenilor în puterea de stat, conduce la pauperizarea populaţiei, la creşterea tensiunilor şi la revolte sociale.

Cetăţenii trebuie să ştie că pe parcursul ultimilor 13 ani Parlamentul, Preşedintele şi Guvernul au adoptat peste 35 de legi, decrete şi hotărîri, avînd drept scop combaterea corupţiei, iar carul corupţiei s-a înglodat şi mai mult. De ce se întîmplă aşa?

Uniunea Centristă răspunde şi propune: de aceea că, ori de cîte ori au fost formate consilii şi comisii din reprezentanţi a cîte 15–20 ministere, departamente şi servicii autorizate să combată corupţia, ele întotdeauna au rămas în afara oricărui control şi suspiciuni. Este calea cea mai indicată pentru ca lupul să ajungă paznic la oi.

În scopul creării condiţiilor de ordin instituţional, administrativ-organizatoric, funcţional şi procesual, necesare pentru dezrădăcinarea corupţiei, Uniunea Centristă din Moldova propune şi va susţine principial:

  1. Revizuirea şi ajustarea legislaţiei în vigoare la cerinţele normelor convenţiilor internaţionale în domeniu, inclusiv codurile muncii, administrativ şi penal prin introducerea unor norme capabile să prevadă, să descurajeze orice ispită de corupere şi să sancţioneze, legal, întemeiat şi dur orice acţiune coruptibilă;
  2. Revizuirea statutului şi a atribuţiilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, a departamentelor şi serviciilor similare din cadrul MAI, SIS, Procuratura Generală şi alte instituţii, urmărind scopul de a crea o singură structură specializată, autonomă din punct de vedere administrativ şi funcţional, autorizată să exercite atribuţiile de prevenire, depistare şi cercetare penală a cazurilor de corupţie şi supusă doar controlului specific procesual instanţelor judecătoreşti competente;
  3. Instituirea Agenţiei Naţionale Anticorupţie, în care să fie reprezentate proporţional partidele parlamentare (de guvernare şi de opoziţie), organizaţiile neguvernamentale specializate în domeniu şi care să fie prezidată de şeful statului, avînd atribuţiile principale de coordonare şi monitorizare a procesului de combatere a corupţiei la toate nivelele, în toate domeniile şi instituţiile publice.

    Sîntem convinşi că doar o asemenea instituţie reprezentativă şi autoritară va putea supraveghea, controla şi asigura realizarea unor acţiuni de ordin politico-juridic, legislativ, organizatoric, publicitar şi psihologic în stare să contribuie la dezrădăcinarea corupţiei din rîndul autorităţilor publice, inclusiv din rîndul celor supreme — Parlament, Preşedinte, Guvern, ministere, departamente, instanţe judecătoreşti etc.;

  4. Respectarea cu stricteţe a prezumţiei nevinovăţiei, interzicerea show-urilor politico-penale anticorupţie;
  5. Asigurarea transparenţei maxime şi legal întemeiate a tuturor activităţilor desfăşurate în scopul combaterii corupţiei, cultivarea spiritului anticorupţie, crearea unei atmosfere publice intolerante faţă de fenomenul corupţiei;
  6. Dezrădăcinarea metodică şi specială a corupţiei în afacerile comerciale internaţionale, care se manifestă prin comportamentul incompetent, iresponsabil, provocator şi meschin al demnitarilor responsabili de gestionarea acestui domeniu, ceea ce subminează iremediabil imaginea şi credibilitatea ţării în calitatea sa de partener în relaţiile internaţionale.

Pentru atingerea scopurilor menţionate, suplimentar, vom propune şi vom insista asupra adoptării următoarelor legi:

6. Soluţionarea diferendului transnistrean — condiţie vitală pentru viitorul ţării şi bunăstarea cetăţenilor

Evoluţia relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol în perioada din 1991 pînă în prezent şi, în mod deosebit, în ultimii 4 ani, a fost marcată de declaraţii de soluţionare a diferendului în termen de 6 luni, semnarea unor acorduri capitulante şi agramate din punct de vedere politic şi juridic (recunoaşterea unor documente emise de autorităţi neconstituţionale, promisiunea de reparaţii de război), voiajele necontenite şi miza exclusivă pe sprijinul Moscovei, etichetările gen grupare criminală, mafiotă, banditească, acceptarea şi apoi refuzul întemeiat de a semna memorandumul Kozak, blocada economică, Pactul de Stabilitate şi Securitate pentru Republica Moldova, refuzul de a continua negocierile, iar mai apoi acceptarea strategiei celor 3D, apelarea şi miza exclusivă pe sprijinul Occidentului — toate acestea denotă lipsa unei concepţii şi a unui plan de acţiuni coerent în comportamentul autorităţilor supreme ale Republicii Moldova privind soluţionarea diferendului.

Pe de altă parte, revizuirea radicală a poziţiei Chişinăului faţă de factorii şi modalităţile capabile să asigure soluţionarea diferendului, începînd cu refuzul de a semna memorandumul Kozak, denotă reevaluarea de către autorităţile supreme ale ţării a esenţei diferendului şi a căilor posibile de soluţionare a acestuia.

Apreciind obiectiv şi în toată complexitatea moştenirea procesului de negocieri, UCM consideră că la soluţionarea diferendului trebuie să pornim nu numai de la ceea ce dorim, dar şi, în primul rînd, de la ceea ce putem şi ce trebuie să facem pentru a asigura independenţa şi integritatea teritorială a ţării, drepturile şi libertăţile omului.

Ţinînd cont de cele menţionate, precum şi:

Uniunea Centristă din Moldova consideră posibilă asigurarea independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării prin acordarea localităţilor din stînga Nistrului a unui statut special de autonomie, inclusiv statutul de subiect al eventualului stat federativ (federaţie asimetrică constituţional-contractuală), care să fie asigurat cu garanţii interne la nivel constituţional şi garanţii internaţionale de natură politică, juridică şi militară. Preţul acestui statut — integrarea politică, administrativ-teritorială, economică, social-umanitară, jurisdicţională a ţării, condiţie indispensabilă pentru realizarea interesului strategic naţional — integrarea europeană, proces şi scop însoţit de politica democratizării, regionalizării, de dispariţie a hotarelor administrative, vamale, de instituire a cetăţeniei şi valutei unice europene etc.

Uniunea Centristă din Moldova porneşte de la axioma potrivit căreia statele nu întotdeauna se constituie unitare sau federative de bună voie (benevol), dar şi forţat. Fie ca rezultat al unui război, mare sau mic, fie în virtutea unor confruntări social-politice, interetnice, religioase, influenţate direct sau indirect de factori interni sau externi, fie în virtutea conştientizării necesităţii imperative de supravieţuire naţional-statală etc. Măsurile necesare pentru soluţionarea diferendului fiind multe şi complexe, principalele pe care le va întreprinde Uniunea Centristă din Moldova vor fi:

  1. În plan intern:
    1. Identificarea unei strategii comune a tuturor forţelor politice (sau a majorităţii covîrşitoare) şi a societăţii civile privind soluţionarea diferendului, asta fiind o condiţie sine qua non. Fără realizarea acestei condiţii nu vom reuşi să depăşim problemele dezintegrării;
    2. Consolidarea instituţiilor democratice în partea dreaptă a Nistrului, crearea cadrului constituţional şi legal necesar pentru funcţionarea eficientă a organelor puterii de stat, pentru controlul şi sancţionarea acestora de către popor, promovarea politicii economice pluraliste, competitive, eficiente şi atractive pentru cetăţenii şi agenţii economici din stînga Nistrului;
    3. Modificarea actualului sistem electoral cu altul mixt (majoritar-proporţional), care să garanteze reprezentarea cetăţenilor din stînga Nistrului în Parlamentul ţării prin intermediul circumscripţiilor electorale uninominale formate în baza acestor localităţi;
    4. Instituirea unui dialog permanent, metodic, sincer şi responsabil între autorităţile Republicii Moldova şi societatea civilă din partea dreaptă a Nistrului cu populaţia din localităţile din stînga Nistrului, avînd drept scop:
      • convingerea populaţiei în faptul că toţi cetăţenii ţării pot avea un viitor normal doar în cadrul unui stat întregit teritorial, că autorităţile statului nu sînt duşmanii cetăţenilor care locuiesc în stînga Nistrului;
      • inocularea convingerii că Transnistria nu are nici o perspectivă de a fi recunoscută ca stat independent, tergiversarea sau conservarea diferendului fiind în contradicţie cu interesele cetăţenilor.
  2. În plan extern:
    1. Demersul insistent, argumentat şi convingător către factorii decisivi internaţionali pentru susţinerea modificării actualului format pentagonal de negocieri şi participarea activă, interesată a acestora în altul nou, septagonal (Republica Moldova, Ucraina, Romania, OSCE, UE, Rusia şi SUA), care să excludă dominarea procesului de către Rusia, mediator interesat care pretinde să fie şi garant dominant interesat, să asigure soluţionarea adecvată, echitabilă şi durabilă a diferendului sub garanţii internaţionale politice, juridice şi militar-pacificatoare;
    2. Instituirea unui protectorat internaţional provizoriu sub egida ONU asupra localităţilor din stînga Nistrului, perioadă în care se va realiza soluţionarea definitivă a diferendului, inclusiv strategia celor 3D — decriminalizare, democratizare şi demilitarizare;
    3. Demilitarizarea totală a Republicii Moldova, inclusiv a raioanelor din stînga Nistrului, ar servi drept factor de consolidare reală a neutralităţii constituţionale permanente a Republicii Moldova (art.11 din Constituţie) şi o condiţie favorabilă procesului de negocieri, sporind credibilitatea părţilor şi servind drept una din garanţiile de bază pentru implementarea acordului de soluţionare definitivă a diferendului în perioada post-conflict.
7. Dezvoltarea economică şi crearea unui sistem de securitate socială garantată
7.1. Dezvoltarea economică

Uniunea Centristă din Moldova constată un adevăr axiomatic — progresul economic şi social al unui stat modern depinde de capacitatea partidelor politice care guvernează sau pretind să guverneze ţara, de potenţialul lor uman şi intelectual, care să le permită să identifice direcţiile prioritare ale perspectivelor de dezvoltare şi să adopte soluţii adecvate şi necesare pentru o dezvoltare economică rapidă, durabilă şi eficientă a ţării.

Anume partidele politice, obţinînd dreptul de a guverna ţara, determină programul de activitate legislativă al Parlamentului, formează Guvernul, acordă vot de încredere echipei acestuia şi aprobă programul de activitate al Guvernului.

Anume de partidele politice, care întrunesc majoritatea parlamentară, depinde caracterul stabil, constructiv, progresiv şi eficient al activităţii Parlamentului. Astfel, prin misiunea lor socială, partidele politice sînt obligate să reflecte adecvat problemele, interesele şi drepturile cetăţenilor.

Partidele politice nu au dreptul să amăgească cetăţenii şi societatea, fiind obligate să poarte un dialog sincer şi responsabil cu societatea, cu cetăţenii, oferindu-le şanse şi garanţii reale de prosperare.

Constatăm, de asemenea, că rezultatele activităţii tuturor parlamentelor ţării pe parcursul ultimilor 14 ani au dezamăgit societatea, într-o măsură sau alta. Dezamăgirea s-a produs din vina partidelor politice sau a coaliţiilor acestora, care au deţinut majoritatea într-o legislatură sau alta. Chiar dacă, potrivit cunoscutului adevăr că orice popor îşi merită guvernul (parlamentul) pe care l-a ales (îl va alege), Uniunea Centristă din Moldova consideră că cea mai mare parte de vină o poartă clasa politică, conducerea partidelor, care au dat dovadă de un comportament incompetent şi iresponsabil în ceea ce priveşte argumentarea şi implementarea programelor care deseori au avut un caracter superficial, selectarea şi promovarea cadrelor, calitatea, stabilitatea şi eficienţa legilor adoptate, precum şi a disciplinei de executare a deciziilor luate.

Această apreciere se referă în mod deosebit şi la activitatea majorităţii parlamentare a Partidului Comuniştilor în perioada 2001–2005, care a nimerit în situaţia de ostatic al propriilor principii, sarcini programatice şi promisiuni electorale populiste (dublarea-triplarea veniturilor la buget, asigurarea învăţămîntului şi a asistenţei medicale gratuite, anularea datoriilor la serviciile comunale, majorarea salariilor şi reducerea preţurilor, revizuirea privatizării, combaterea corupţiei, debirocratizarea aparatului de stat etc.). Deputaţii comunişti au fost confruntaţi în această perioadă cu imposibilitatea onorării acestor promisiuni, pe de o parte, şi cu incapacitatea de a face faţă realităţilor politice şi economice obiective, care au impus partidului de guvernămînt promovarea reformelor economice şi sociale proprii sistemului economiei de piaţă.

Astfel, deputaţii comunişti s-au pomenit în situaţia cînd ceea ce au dorit şi au promis să facă n-au putut realiza, iar ceea ce nici nu au dorit şi nici nu au putut să promită, au fost obligaţi să facă, chiar dacă au înţeles că-şi amăgesc alegătorii. Aceasta se referă şi la politica internă, şi la politica lor externă.

Anume aceşti factori au generat inconsecvenţa partidului de guvernămînt, care, la rîndul său, a condus la lipsa de siguranţă şi garanţii, la imprevizibilitate, instabilitate politică, economică şi legislativă. Nu întîmplător în 90 la sută din numărul total de legi adoptate, Parlamentul actual a operat modificări în legile adoptate în perioada 1991 — 2001 şi doar în 10 la sută din cazuri a adoptat legi noi.

De aici porneşte debandada totală în activitatea legislativă a Parlamentului. Numai prin aceasta poate fi explicată situaţia în care legile se modifică şi se completează de la o săptămînă la alta. Spre exemplu, legile bugetului de stat pe anii 2001–2003 au fost supuse modificării, în medie, de 17 ori pe an. Codul fiscal a suportat 68 de modificări în 3 ani, Codul penal — 32 de modificări, Codul contravenţiilor administrative — 55 de modificări, Codul de procedură civilă — 13 modificări, Codul de procedură penală — 27 modificări, Legea taxei de stat — 16 modificări, Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi — 15 modificări, legile privind societăţile pe acţiuni şi a telecomunicaţiilor — 6 modificări etc.

Numai 23 de legi, supuse unei examinări speciale, au suportat 322 de modificări în 3 ani. Despre ce vorbesc aceste date? Despre faptul că Parlamentul actual a realizat o politică revizionistă şi revanşardă a partidului de guvernămînt, că nu a avut un program propriu şi bine gîndit de activitate, că nu a putut organiza propria activitate legislativă şi nu a putut impune Guvernului o atitudine responsabilă faţă de procesul de elaborare a proiectelor de legi.

Pornind de la situaţia menţionată, ţinînd cont de necesitatea creării unor condiţii favorabile activităţii economice libere, concurenţiale şi eficiente, Uniunea Centristă din Moldova consideră necesar, propune şi va insista asupra adoptării următoarelor acţiuni prioritare şi imediate:

  1. Examinarea şi revizuirea legislaţiei economice adoptate în perioada 2001–2004 în scopul ajustării acesteia la prevederile art.9, 46, 58, 126, 127, 130, 131 şi 132 din Constituţie, avînd în vedere excluderea tuturor barierelor care subminează garanţiile privind dreptul la proprietate, tratamentul egal al formelor de proprietate, împiedică aplicarea principiilor economiei de piaţă de orientare socială: libera iniţiativă economică, concurenţa loială, inviolabilitatea investiţiilor private, inclusiv străine, protejarea intereselor naţionale (ale poporului) în activitatea economică, financiară şi valutară.

    Noi pledăm pentru crearea unui climat favorabil în activitatea economică, capabil să stimuleze iniţiativa particulară, să cultive cetăţenilor spiritul şi demnitatea de proprietar, de întreprinzător interesat şi eficient.

    În mod prioritar vor fi revizuite şi aduse în concordanţă cu prevederile Constituţiei legile, hotărîrile şi regulamentele care reglementează procedurile de constituire şi înregistrare a întreprinderilor, procesul de insolvabilitate, privind învăţămîntul, cooperativele de producţie, privind arenda în agricultură, activitatea farmaceutică, importul şi comercializarea produselor petroliere, patenta de întreprinzător etc;

  2. Liberalizarea sistemului bancar naţional, deschiderea acestuia pentru capitalul bancar internaţional în scopul asigurării concurenţei loiale pe piaţa de capital, accesibilităţii agenţilor economici corporativi şi individuali la surse creditare ieftine, de lungă durată şi eficiente pentru dezvoltarea sectorului real al economiei naţionale. Sistemul bancar naţional trebuie pus în serviciul intereselor dezvoltării economiei naţionale şi nu doar în interesele unor grupuri corporative închise, care storc şi ultimul bănuţ din agenţii economici, parazitînd în condiţiile unui monopolism artificial şi păgubitor;
  3. Restituirea taxei pe valoarea adăugată (TVA) la exportul de mărfuri şi servicii, în proporţie de 50 la 50, producătorului autohton şi exportatorului, stimulînd astfel motivaţia economică a producătorului de a produce marfă şi servicii de calitate şi competitive pe piaţa străină;
  4. Reducerea treptată a poverii fiscale pînă la un nivel raţional, convenabil şi stimulatoriu pentru o activitate economică legală, excluderea dublei contabilităţi şi reinvestirea veniturilor obţinute, împreună cu exercitarea unui control riguros asupra onorării obligaţiunilor fiscale, creînd astfel condiţii pentru relansarea dezvoltării economice calitative;
  5. Scutirea de plata impozitului pe veniturile obţinute de către cetăţenii republicii peste hotare şi declarate legal, pe un termen de 3 ani, cu condiţia investirii acestor surse în proiecte antreprenoriale;
  6. Examinarea şi adoptarea unei decizii argumentate în problema ce ţine de amnistierea şi legalizarea capitalului subteran (bani, hîrtii de valoare, avere (bunuri) imobiliară şi mobiliară), cu excepţia capitalului dobîndit prin săvîrşirea unor crime grave, cu stabilirea unor proceduri precise, termeni reali şi garanţii irevocabile, care să stimuleze repatrierea capitalului şi includerea lui în activitatea economică legală şi în interesul naţional, precum şi să diminueze decalajaul exagerat dintre cei puţini bogaţi şi cei mulţi săraci, ura şi răzbunarea socială;
  7. Subvenţionarea producătorilor agricoli, privaţi şi de stat, în funcţie de priorităţile şi necesităţile de dezvoltare, reglementarea şi susţinerea de către stat a sistemului de asigurare a riscurilor în activitatea agricolă;
  8. Reglementarea judicioasă a raporturilor ce ţin de garantarea dreptului de proprietate asupra pămîntului, de crearea unei pieţe funciare moderne, care să asigure preţuri reale de vînzare-cumpărare a pămîntului şi să contribuie la formarea proprietarului eficient şi responsabil în sectorul agrar.

Uniunea Centristă din Moldova este convinsă că realizarea măsurilor propuse în sfera economică va permite descătuşarea energiilor creatoare şi a tuturor factorilor de producţie, fiind create, astfel, condiţii necesare pentru realizarea multor programe de dezvoltare, cum ar fi:

7.2. Crearea sistemului de securitate socială garantată

Esenţa şi funcţiile principale ale puterii de stat constau în exprimarea adecvată a intereselor, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale membrilor societăţii.

Aceasta se referă la toate domeniile de activitate ale cetăţenilor, de toate vîrstele, la toate grupurile sociale şi, în mod deosebit, la cei vulnerabili, nevoiaşi, care din diferite motive obiective nu-şi pot asigura condiţii decente de trai.

Legea Fundamentală a ţării obligă statul “să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure săntatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare”.

Mai convingător şi mai frumos nici nu se poate scrie — statul este obligat. Pentru a-şi onora obligaţiunea de protecţie socială a cetăţenilor, statul, toate instituţiile sale competente trebuie să fie capabile să asigure o dezvoltare economică ascendentă, să creeze condiţii prielnice pentru folosirea capacităţilor şi energiilor fiecărui cetăţean în activitatea social-utilă. Statul trebuie să garanteze stabilitatea legislativă a regulilor de activitate economică, să stimuleze orice iniţiativă constructivă particulară, să fie credibil pentru capitalul investiţional autohton şi străin care, pe lîngă interesul firesc şi logic de a obţine profit, ar produce minuni economice în termeni restrînşi.

Cetăţenii-alegători vor fi bombardaţi, în această campanie electorală, cu programe şi promisiuni ispititoare, cu cifre de dezvoltare macro şi microeconomică.

Se cere să încreţim fruntea şi să ne gîndim pe aşezate. Programele ar putea să aibă multe obiective comune, dat fiind că vor trata aceleaşi probleme. Asta nu trebuie să ne sperie.

Însă trebuie să fim atenţi la o problemă-cheie: echipa care urmează să realizeze programul. Dacă echipa este constituită din personaje bine cunoscute, plimbate prin coridoarele parlamentelor şi guvernelor precedente, care prin comportamentul lor au compromis puterea de stat, au dezamăgit cetăţenii şi societatea, ori au însuşit arta politicii murdare de a gîndi una, de a vorbi alta şi de a face cu totul altceva, va trebui să respingem echipa, fiind convinşi că programul va rămîne doar scris pe hîrtie.

Ţinînd cont de faptul:

Uniunea Centristă din Moldova garantează cu responsabilitate capacitatea şi dorinţa echipei noastre de a contribui, energic şi constructiv, la onorarea de către stat a funcţiilor sale de protecţie socială a cetăţenilor prin:

  1. Realizarea programului de dezvoltare economică expus în p.7.1. din prezentul Program;
  2. Atragerea masivă a capitalului investiţional intern şi extern, public şi privat, în realizarea proiectelor economice şi sociale menţionate, capabile să ofere anual 150–200 mii locuri de muncă cu o remunerare adecvată şi echitabilă în raport cu munca depusă şi suficientă pentru un trai decent al lucrătorului şi al membrilor familiei lui. Scopul urmărit — dezvoltarea economică printr-o ofertă stimulatorie pentru cetăţenii ţării plecaţi la muncă peste hotare, atribuindu-le acestora calitatea de contribuabili interesaţi şi eficienţi ai sistemului de securitate socială;
  3. Reorganizarea sistemelor naţionale de protecţie socială şi asistenţă medicală într-un sistem unic naţional de securitate socială, viabilitatea şi eficienţa căruia va fi asigurată din trei surse — bugetul de stat, agentul economic-angajator şi angajatul apt de muncă. Scopul- crearea unui sistem de securitate socială garantată, calculată şi suportabilă ca povară, contribuţie obligatorie financiară, avînd de realizat următoarele obiective:
    1. aşezarea echitabilă a contribuţiilor obligatorii în bugetul sistemului naţional de securitate socială prin aplicarea principiilor de individualizare, proporţionalitate şi solidaritate socială;
    2. centralizarea şi administrarea legală şi eficientă a surselor financiare;
    3. scutirea de plata contribuţiilor obligatorii de securitate socială a pensionarilor, invalizilor, şomerilor, a mamelor în perioada de pînă la şi după naşterea copiilor, precum şi în perioada de îngrijire a copilului în vîrsta de pînă la trei ani, a familiilor cu mulţi copii şi în alte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa persoanei. În aceste cazuri cheltuielile pentru serviciile de securitate socială le va suporta statul;
    4. efectuarea cheltuielilor pentru prestarea serviciilor de securitate socială în baza regulilor unice şi a unui singur document.
  4. Majorarea salariilor angajaţilor din sfera bugetară în funcţie de posibilităţile financiare reale, avînd în vedere necesitatea imperativă de ridicare a nivelului salariului la nivelul coşului minim de consum în cel mai apropiat timp;
  5. Indexarea automată a salariilor, pensiilor, burselor şi altor plăţi compensatorii semestrial, în funcţie de dinamica inflaţiei;
  6. Realizarea unui program special de construcţie a spaţiului locativ social destinat familiilor cu mulţi copii, tinere şi celor nevoiaşe şi, în mod special, pentru familiile pedagogilor, medicilor, lucrătorilor culturii şi sportului din localităţile rurale, prin atragerea surselor investiţionale şi creditare externe de lungă durată (20–25 ani) şi cu o dobîndă suportabilă;
  7. Finanţarea de programe cu destinaţie specială pentru dezvoltarea culturii naţionale — teatru, cinematografie, arte plastice, muzică, editarea cărţilor ş.a.
8. Politica externă şi integrarea europeană

Uniunea Centristă din Moldova constată un adevăr cunoscut — politica externă a oricărui stat reprezintă în esenţă continuarea politicii interne prin mijloace şi proceduri speciale.

Politica externă, promovată de Republica Moldova de la declararea independenţei şi pînă în prezent, denotă lipsa unei strategii clare în sensul orientării şi aşezării ţării în spaţiul geostrategic şi în sistemul de valori democratice, economico-financiare, sociale şi culturale universale. Această incertitudine s-a manifestat şi continuă să se manifeste prin poziţiile şi acţiunile haotice, contradictorii şi imprevizibile ale forţelor politice guvernante din această perioadă.

Politica externă a Moldovei, lipsită de claritate şi stabilitate, a condus la baterea pasului pe loc, ba chiar la regres, atît în realizarea strategiei naţionale de integrare europeană, cît şi în realizarea intereselor naţionale în spaţiul Comunităţii Statelor Independente (CSI), deteriorînd concomitent şi relaţiile bilaterale politice, financiar-economice, comerciale şi culturale atît cu ţările din Vest, cît şi cu cele din Est.

În viziunea Uniunii Centriste din Moldova o asemenea politică externă a statului nostru a fost determinată de mai mulţi factori, obiectivi şi subiectivi, principalii fiind:

Pornind de la circumstanţele menţionate şi ţinînd cont:

Uniunea Centristă din Moldova consideră drept oportune şi corespunzătoare intereselor naţionale ale Republicii Moldova următoarele acţiuni în politica externă:

  1. Examinarea de către noul Parlament a oportunităţii menţinerii Republicii Moldova în calitatea de membru al Comunităţii Statelor Independente (CSI), avînd în vedere necesitatea adoptării acestei decizii printr-un consens al tuturor forţelor politice; reanimarea cooperării cu ţările membre ale CSI în baza tratatelor şi acordurilor bilaterale reciproc avantajoase, subordonate dreptului internaţional şi ghidate de interesele naţionale ale părţilor;
  2. Conjugarea capacităţilor şi eforturilor tuturor forţelor politice, ale societăţii civile şi ale fiecărui cetăţean, în scopul realizării condiţiilor politice, economice, sociale necesare pentru integrarea bine pregătită, firească şi meritată a Republicii Moldova în Uniunea Europeană;
  3. Formularea unui demers argumentat şi convingător în adresa Uniunii Europene, solicitînd acordarea avansată a vizelor în spaţiul acesteia pentru cetăţenii Republicii Moldova, avînd în vedere că soluţionarea pozitivă a acestei probleme ar contribui la:
    • legalizarea acelor cetăţeni, care deja se află în ţările europene;
    • crearea condiţiilor legale pentru revenirea lor în ţară, pentru protecţia juridică şi socială, ceea ce se înscrie în standardele comunitare;
    • înlăturarea condiţiilor care generează traficul de fiinţe umane, corupţia, săvîrşirea de acţiuni criminale contra cetăţenilor Republicii Moldova;
    • o reacţie pozitivă a cetăţenilor aflaţi peste hotare sau în ţară, la conştientizarea de către ei a şansei reale de integrare europeană;
    • oferirea unui argument forte pentru cetăţenii care locuiesc în raioanele de Est ale republicii (Transnistria) şi pentru procesul de integrare teritorială, politică, economică, culturală şi jurisdicţională a Republicii Moldova.
  4. Acţiuni şi demersuri insistente şi consecvente pentru recunoaşterea şi materializarea principiului constituţional de neutralitate al Republicii Moldova cu ajutorul comunităţii internaţionale.
  5. Demilitarizarea întregului teritoriu al Republicii Moldova, ceea ce ar constitui o condiţie forte pentru soluţionarea diferendului transnistrean, ar spori credibilitatea părţilor şi, respectiv, o garanţie pentru realizarea necondiţionată a soluţiilor adoptate (obţinute), în perioada post-conflict.