alegeri.md

Guvernatorul autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal, şi-a exprimat interesul pentru activitatea Coaliţiei pentru Alegeri Libere şi Corecte — “Coaliţia 2009”, asistînd pe 10 martie 2009 la şedinţa consiliului coaliţiei. Interesul guvernatorului Formuzal a fost legat de compararea activităţii de monitorizare a procesului electoral la nivel naţional şi regional. Guvernatorul a informat asistenţa despre faptul că a îndemnat funcţionarii publici din Găgăuzia să respecte cu stricteţe normele legale referitoare la organizarea alegerilor şi oferirea şanselor egale tuturor concurenţilor electorali. Din cele peste 200 de organizaţii civice din regiune cîteva sînt implicate în monitorizarea alegerilor, informînd opinia publică despre modul de desfăşurare a campaniilor concurenţilor. Mihail Formuzal a spus că are ambiţia să facă tot posibilul în vederea asigurării unei corectitudini exemplare a procesului electoral în regiune, astfel încît Găgăuzia să devină un exemplu demn de urmat şi pentru autorităţile centrale. Consiliul coaliţiei şi guvernatorul Mihail Formuzal au căzut de acord că un indicator al unui proces electoral echitabil este numărul de contestaţii. În autonomia găgăuză, deocamdată, nu s-au înregistrat contestaţii privind desfăşurarea campaniilor concurenţilor.

Mass-media face partizanat politic în campania electorală. Aceasta este concluzia principală a unui raport de monitorizare a presei în campania electorală, realizat de către Centrul Independent de Jurnalism şi Asociaţia Presei Independente, ca parte a Coaliţiei Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte — Coaliţia 2009. În perioada monitorizată (19 februarie — 4 martie) au fost analizate 24 de medii de informare, care au difuzat sau publicat circa 5 mii de materiale relevante cu referire la electorala 2009. Potrivit raportului, mass media reflectă campania electorală de pe poziţii distincte. Pe de o parte, unele posturi favorizează în mod direct şi indirect partidul de guvernământ, criticând opoziţia. Pe de altă parte, celelalte istituţii media prezintă în context pozitiv unul sau mai mulţi concurenţi electorali din opoziţie, însă defavorizează PCRM-ul. În acelaşi context, s-a specificat că mijloacele de informare în masă finanţate parţial sau total din bugetul public favorizează în mod evident PCRM. Posturile publice “Moldova 1” şi Radio Moldova, precum şi posturile private NIT şi Antena C, favorizează în mod direct şi indirect partidul de guvernământ şi defavorizează partidele de opoziţie. Pe de altă parte, PRO TV, TV 7 şi Vocea Basarabiei încearcă să se menţină pe linia unei reflectări echidistante, dar nuanţate a evenimentelor, ţinând să nu omită nici activitatea formaţiunilor de opoziţie. Ziarele, agenţiile de presă şi portalurile informaţionale au reflectat campania electorală de pe poziţii editoriale diferite. Astfel, Moldova Suverană, Nezavisimaia Moldova, Flux, Komsomolskaia Pravda, agenţia Moldpres şi portalul omg.md au favorizat direct partidul de guvernământ. Celelalte, Timpul de dimineaţă, Jurnal de Chişinău, Moldavskie vedomosti, Cuvântul, parţial Săptămâna, agenţia Infotag şi portalul de ştiri UNIMEDIA au prezentat negativ PCRM, fără să favorizeze evident un alt concurent electoral. (Sursa: Unimedia)

Partidul Social Democrat (PSD) a prezentat miercuri, 11 martie, un pachet de măsuri anticriză destinat minimizării efectelor crizei financiare mondiale asupra economiei Republicii Moldova. “Programul anticriză reprezintă partea cea mai importantă din oferta electorală a PSD”, a declarat într-o conferinţă de presă Eduard Muşuc, secretarul general al formaţiunii. Programul anticriză al PSD prevede o intervenţie puternică a statului în economie. În prima etapă — a măsurilor urgente de depăşire a crizei — statul urmează să susţină prin finanţare directă principalii piloni ai economiei. În a doua etapă — a economiei puternice — statul va trece la investiţii masive în infrastructura şi economia ţării, cum ar fi realizarea de conexiuni gratuite la Internet pentru toţi locuitorii ţării prin intermediul operatorului naţional de telefonie Moldtelecom SA. Muşuc a adresat un reproş actualei guvernări, care a refuzat, potrivit lui, în luna noiembrie a anului trecut, să adopte planul de măsuri anticriză al PSD. (Sursa: Info-Prim)

Tineretul din Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a organizat acţiunea flash mob cu genericul “Moldova, trezeşte-te!”. Zeci de tineri s-au întins pe băncile de pe Aleea Clasicilor, în preajma statuii lui Ştefan cel Mare şi Sfînt, avînd sub cap perne de culoare roşie. Un alt grup de tineri, purtînd însemnele PLDM şi pancarte cu mesajele: “Votul tău”, “Moldova, trezeşte-te!” şi “Verde pentru vot” i-au trezit pe cei care dormeau şi împreună au mers pînă la preşedinţie, unde au continuat acţiunea “Numărătoarea inversă a guvernării comuniste”, arătînd şefului statului cîte zile au rămas comuniştilor să se afle la putere. Scopul acţiunii a fost sensibilizarea opiniei publice asupra importanţei participării fiecărui cetăţean cu drept de vot la alegerile parlamentare din 5 aprilie. Mesajul pe care au dorit să-l transmită tinerii liberal democraţi a fost că fiecare vot la scrutinul parlamentar contează enorm pentru destinul ţării. (Sursa: comunicat PLDM)

Candidatul independent la funcţia de parlamentar, Ştefan Urâtu, ameninţă că va acţiona Comisia Electorală Centrală (CEC) în instanţă, dacă va refuza să-i înregistreze sigla electorală pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie. Ştefan Urâtu, care şi-a suspendat calitatea de preşedinte al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova, a spus la o conferinţă de presă că CEC a amânat pentru a doua oară la 10 martie înregistrarea siglei sale, deliberînd asupra corectitudinii ca numele oraşului Helsinki să fie prezent pe sigla candidatului. Secretarul CEC, Iurie Ciocan, a spus că denumirea capitalei Finlandei, Helsinki, nu poate fi utilizată într-un simbol electoral, fiind o denumire de oraş şi a unei instituţii internaţionale. Potrivit lui Urâtu, CEC chiar a solicitat ministerelor de externe şi a justiţiei informaţii dacă există cumva entităţi cu drepturi asupra siglei cu numele “Helsinki”. (Sursa: Jurnal de Chişinău)

Comisia Electorală Centrală (CEC) este în drept să iniţieze procedura de descalificare a concurenţilor electorali, care utilizează în campania electorală surse financiare obţinute ilegal. “Am observat că declaraţiile pe venit depuse de unii candidaţi electorali indică o sumă, iar virările acestora în bugetele de partid sunt de câteva ori mai mari decât veniturile lor pentru anul trecut”, a declarat secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, analizând declaraţiile cu privire la veniturile şi cheltuielile concurenţilor electorali depuse la CEC. “Actualmente elaborăm poziţia CEC vis-a-vis de această problemă, care va fi făcută publică în cel mai scurt timp”, a subliniat Ciocan. În acelaşi timp, secretarul CEC a specificat că legislaţia electorală prevede expres consecinţele utilizării fondurilor nedeclarate în campania electorală sau a finanţării acestora de peste hotare. “Concurenţii, care folosesc astfel de surse riscă să fie excluşi din campania electorală în urma unei decizii a Curţii Supreme de Justiţie”, a declarat Ciocan. (Sursa: portalul Omega)

Prin tragere la sorţi a fost stabilită ordinea participării la dezbateri electorale la postul de televiziune TV -7, emisiuni care încep astăzi. Directorul postului de televiziune TV-7 Anatol Golea, care va modera dezbaterile, şi-a exprimat speranţa , că “dezbaterile se vor desfăşura în mod interesant şi vor contribui la informarea cât mai bună a alegătorilor”. “Organizăm pentru prima oară dezbateri şi sperăm, că acestea le vor ajuta alegătorilor să facă alegerea conştientă”, — a mai spus directorul TV-7. Potrivit lui, dezbaterile se vor desfăşura până la sfârşitul campaniei electorale de 3 ori pe săptămână — în zilele de luni, miercuri şi sâmbătă. TV-7 planifică să realizeze câte două emisiuni pe zi cu durata de 45 de minute. În cazul în care cineva dintre participanţi nu se va prezenta la dezbateri, respectiv se va reduce durata cu 30 la sută, iar dacă numărul candidaţilor va fi mai mare de 3 — durata se va mări. (Sursa: www.tv7.md)

Doar cinci partide din cele 28 înregistrate oficial la Ministerul Justiţiei nu participă în actualele alegeri parlamentare sub nici o formă. Este vorba despre Noul Partid Naţional Moldovenesc (lider — Ion Ţurcanu), Partidul European (Viorel Ghimpu), Mişcarea profesioniştilor “Speranţa-Nadejda” (Vladimir Florea), Mişcarea social-politică “Forţa Nouă” (Valeriu Pleşca) şi Partidul Socialist (Victor Morev). Alte 15 formaţiuni participă în alegeri direct: Partidul Social-Democrat, Partidul Liberal, Alianţa “Moldova Noastră”, Partidul Popular Creştin-Democrat, Partidul Comuniştilor, Partidul Liberal-Democrat din Moldova, Partidul Democrat, Uniunea Centristă din Moldova, Mişcarea “Acţiunea Europeană”, Partidul “Moldova Unită”, Partidul Conservator, Partidul Ecologist “Alianţa Verde”, Partidul “Pentru neam şi ţară”, Uniunea Muncii “Patria-Rodina” şi Partidul Republican. Celelalte opt partide rămase participă în alegeri susţinînd alte formaţiuni: Partidul Socialiştilor “Patria Rodina” şi Partidul Agrar susţin în alegeri Partidul Comuniştilor; Partidul Naţional-Liberal şi Partidul Naţional-Român susţin Mişcarea “Acţiunea Europeană”; Partidul Popular Republican, mişcarea social-politică “Ravnopravie”, Partidul Umanist şi Partidul Legii şi Dreptăţii susţin Uniunea Centristă din Moldova. (Sursa: Infotag)

Riscul invalidării alegerilor de către organismele internaţionale este destul de mic, a declarat într-un interviu acordat postului de radio “Europa Liberă”, Arcadie Barbăroşie, directorul Institutului de Politici Publice (IPP) de la Chişinău. Afirmaţia lui Barbăroşie a fost făcută în contextul multiplelor încălcări admise de unii concurenţi electorali în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie. Arcadie Barbăroşie a spus nu poate fi comparată folosirea resurselor administrative de către unele partide cu utilizarea acestora de către partidul aflat la guvernare. “Mă refer la transport, logistică, întâlniri cu cetăţenii care sunt organizate pentru preşedinte, prim-ministru sau spicher, care nu sunt degrevaţi din funcţii. Întâlniri care, de fapt, nu sunt altceva decât întâlniri cu alegătorii şi sigur fac parte din campania electorală”, a menţionat expertul.

Patru formaţiuni politice — Partidul Democrat din Moldova (PDM), Alianţa “Moldova Noastră” (AMN), Partidul Republican (PR) şi Partidul Liberal-Democrat (PLDM), s-au alăturat Pactului Naţional împotriva Corupţiei, lansat de Mişcarea “Acţiunea Europeană” (MAE). Prevederile pactului urmează să fie aplicate în primele 6 luni ale următoarei guvernări, a declarat într-o conferinţă de presă, preşedintele formaţiunii Anatol Petrencu. “Considerăm că acest fapt constituie un pas înainte şi ne dă speranţe că MAE va reuşi în perioada următoare să închege un pol democratic de luptă împotriva hoţiei şi mafiei de stat”. El a mai spus că semnarea pactului rămâne deschisă. Apelul MAE nu a vizat patru formaţiuni: Partidul Comuniştilor, Partidul Popular Creştin-Democrat, Partidul Social-Democrat şi Uniunea Centristă din Moldova. MAE a anunţat că nu va participa la construcţia nici a unei coaliţii de guvernare, dacă în programul acesteia nu se va regăsi un plan coerent de măsuri privind combaterea corupţiei. (Sursa: Info-Prim)

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a luat act de Pactul împotriva corupţiei, propus spre semnare forţelor politice de orientare democratică din R. Moldova. PLDM împărtăşeşte îngrijorarea autorilor faţă de gravitatea fenomenului corupţiei ce a luat amploare în timpul guvernării comuniste şi a afectat grav situaţia social-economică şi politică din ţară. Formaţiunea liberal-democrată îşi asumă responsabilitatea pentru promovarea ideilor ce se conţin în acest document. PLDM salută iniţiativa autorilor Pactului şi îl califică ca pe o expresie a voinţei politice a partidelor de orientare democratică de a elimina consecinţele nefaste ale unei guvernări, ce a distrus statul de drept şi a creat o economie de tip mafiot. (Sursa: comunicat PLDM)