alegeri.md

Dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, Partidul Comuniştilor (PCRM) ar obţine 36,2% din voturile alegătorilor, în condiţiile în care 26,4% din alegători nu şi-au decis opţiunea de vot. Acestea sunt rezultatele Barometrului de Opinie Publică (BOP), prezentate marţi, 24 martie, cu mai puţin de două săptămâni înainte de scrutinul din 5 aprilie. Potrivit sondajului, persoanele care au optat pentru PCRM sunt, în special, persoane în etate, de genul feminin, de naţionalitate ucraineană şi rusă, cu nivel de studii scăzut. Ratingul PCRM este mai mic cu 10% faţă de cel dinaintea alegerilor parlamentare din 2005, dar este în creştere faţă de BOP precedent din octombrie 2008, când pentru această formaţiune ar fi votat 23,5% din respondenţi. Cel mai bun rezultat PCRM l-ar fi înregistrat în martie 2002 (50%), iar cel mai mic — în noiembrie 2006 şi mai 2007 (23%). Partidul Liberal Democrat (PLDM) ar obţine 8,3% din voturi, dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri, faţă de 4,5% în octombrie 2008. Alte formaţiuni care ar accede în Parlament ar fi Partidul Liberal (PL) — 8,2% (faţă de 5,1% în octombrie) şi Alianţa “Moldova Noastră” (AMN) — 5,4% (5,5%). Celelalte partide nu s-ar ridica la pragul electoral de 6%: Partidul Social Democrat (PSD) — 2,6%, Uniunea Centristă din Moldova (UCM) — 2,5%, Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD) — 1,4%, Partidul Democrat din Moldova (PDM) — 0,7%. Indecişi sunt 23% din cetăţeni, 3,4% din respondenţi nu au dorit să ofere un răspuns la această întrebare, iar 6,8% nu ar vota. Vladimir Voronin, liderul PCRM şi preşedintele R. Moldova, continuă să se bucure de cea mai multă încredere a cetăţenilor — 48,4%, în creştere faţă de octombrie 2008 (41%). El este urmat de premierul Zinaida Greceanâi, candidat pe lista PCRM — 42,8% (32,3%), spicherul Marian Lupu, şi el candidat PCRM — 35,5% (40,1%), primarul general al capitalei, degrevat din funcţie, vicepreşedinte al PL, Dorin Chirtoacă — 31,5% (34,6%) etc. Circa 59% din populaţia chestionată (faţă de 52% în octombrie 2008) este de părere că R. Moldova nu este guvernată de voinţa poporului. 43% ( faţă de 40%) susţin că alegerile din R. Moldova nu se desfăşoară liber şi corect. Instituţiile statale continuă să fie taxate cu o încredere redusă din partea populaţiei. De cea mai mare încredere se bucură biserica — 81,7%, mass-media — 58,6%, primăria — 46,5%. Cele mai mici cote de încrede sunt înregistrate pentru partidele politice (16,4%), sindicate (23,3%) şi ONG (27,8%). Datele pentru BOP au fost colectate în perioada 28 februarie — 14 martie pe un eşantion de 1197 persoane din 88 localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă R. Moldova (cu excepţia regiunii transnistrene). Eroarea maximă este de plus-minus 2,8%. BOP a fost organizat de Institutul de Politic Publice şi realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS-AXA. (Sursa: Info-Prim)

Rezultatul Barometrului de Opinie Publică, prezentate marţi, 24 martie, au fost comandate de anumite forţe politice, declară liderul Uniunii Centriste din Moldova (UCM), Vasile Tarlev. “Sînt foarte sceptic faţă de astfel de prognoze. Consider că nu pot fi făcute concluzii atît de categorice despre preferinţele alegătorilor din întreaga ţară, precum şi despre rezultatele obţinute de un partid sau altul, inclusiv de partidul Uniunea Centristă din Moldova în cadrul alegerilor, intervievînd doar o mie de cetăţeni”, afirmă Tarlev. El mai spune că zilnic se întîlneşte cu “sute şi mii de alegători”, fapt ce îl face convins că UCM “va obţine rezultate mult mai palpabile decît cele prezentate de Barometru”. (Sursa: comunicat UCM)

Mişcarea Acţiunea Europeană (MAE) constată că recentul Barometru al Opiniei Publice, dat publicităţii de IPP, reprezintă “cea mai mare dezinformare care a avut loc în campania electorală”. MAE bănuieşte că această cercetare ar fi făcută “în biroul unui partid sau altul”. Această formaţiune anunţă că îi va acţiona în justiţie a doua zi după rezultatul alegerilor “pentru ca astfel de dezinformări să nu mai apară” şi vor cere daune “pentru deteriorarea imaginii MAE”. Ei mai afirmă că potrivit sondajelor lor, MAE este cotată “între 7 şi 10 la sută”. Mişcarea Acţiunea Europeană dezaprobă folosirea sondajelor de opinie ca instrument de manipulare a cetăţenilor înainte de alegeri. (Sursa: comunicat MAE)

Liderul Alianţei Moldova Noastră (AMN), Serafim Urechean, consideră că Barometrul Opiniei Publice (BOP) realizat şi făcut public de Institutul de Politici Publice (IPP) “este o clounadă”. Aceasta este replica lui Urechean la rezultatele BOP, potrivit cărora AMN ar acumula 5,4% de sufragii dacă duminica viitoare s-ar desfăşura alegeri parlamentare, astfel încât formaţiunea s-ar afla la limita pragului electoral. Urechean a declarat că nu crede în datele IPP şi din considerentul că arată un procent de 23% al electoratului indecis, în timp ce, potrivit datelor AMN, aceştia ar reprezenta 50%. La fel, liderul AMN a spus că formaţiunea sa ar putea boicota, împreună cu alte partide, sondajul de opinie la ieşire de la urnă pe care intenţionează să-l organizeze IPP în ziua alegerilor. (Sursa: Deca-Press)

Rezultatele estimative ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie a.c. vor fi cunoscute la puţin timp după închiderea secţiilor de votare, graţie unui sondaj de opinie, de tip exit-poll, efectuat, la ieşirea din secţiile de votare, de către cinci organizaţii. Demersul cu privire la desfăşurarea exist-poll-ului a fost aprobat marţi, 24 martie, de membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC). Iurie Ciocan, secretarul CEC, a comunicat că exit-poll-ul va fi efectuat de Institutul pentru Politici Publice, Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”, Institutul European pentru Studii Politice din Moldova, Centrul de Investigaţii Socialogice şi Marketing CBS AXA şi Institutul de Marketing şi Sociologie IMAS-Chişinău. Pentru efectuarea sondajului, CEC va pune la dispoziţia acestor organizaţii lista cu datele de indentificare ale consiliilor electorale de circumscripţie. De asemenea, CEC a acreditat lista persoanelor, în total, 332 de cetăţeni ai R. Moldova, în calitate de operatori care vor participa nemijlocit la colectarea datelor pentru sondaj. Potrivit legislaţiei electorale, rezultatele sondajelor de opinie, de tip exit-poll, vor putea fi făcute publice doar după închiderea, la ora 21.00, a tuturor secţiilor de votare. Operatorii sondajului nu au dreptul, conform legii, să insiste asupra răspunsurilor oferite de alegători, iar de cealaltă parte, alegătorii nu sînt obligaţi să răspundă la întrebările reprezentanţilor exit-poll-ului. (Sursa: Moldpres)

Autorităţile Găgăuziei sînt îngrijorate de specificul mecanismului electoral al apropiatelor alegeri parlamentare. Despre aceasta s-a discutat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă a başcanului Mihail Formuzal. Başcanul a menţionat că “îngrijorarea este provocată de cifra de 128 mii de alegători, care au fost determinată în listele electorale pentru Găgăuzia de către Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi Comisia Electorală Centrală”. Formuzal nu a exclus faptul că “votarea după acest indicator ar putea duce la sabotarea alegerilor sau la falsificarea rezultatelor”. Potrivit datelor sale, numărul alegătorilor participanţi la votare de pe teritoriul autonomiei constituie în medie 50–60 mii de persoane, pe cînd în liste sînt înregistrate 94 mii de persoane. “În listele electorale ale ministerului figurează numele unor persoane care de mai mult de cinci ani şi-au schimbat cetăţenia şi nu vor putea vota sau au decedat. Baza electronică a ministerului este analizată în teritoriu şi rezultatele deja obţinute arată că numărul alegătorilor pe teritoriul autonomiei ar putea fi cu mult mai mic”, a spus başcan. (Sursa: Infotag)

Cetăţenii R. Moldova domiciliaţi în regiunea transnistreană sunt discriminaţi în exercitarea dreptului la vot în raport cu cetăţenii din alte regiuni ale ţării, se arată în primul Raport privind monitorizarea procesului electoral în regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din 2009. Raportul, prezentat marţi, 24 martie, este elaborat de Asociaţia Promo-LEX, membră a Coaliţiei civice pentru alegeri libere şi corecte “Coaliţia 2009”. Monitorizarea procesului electoral în regiunea din stânga Nistrului, efectuată în perioada 10 februarie — 18 martie 2009, este prima în istoria alegerilor din R. Moldova. Pavel Postică, coordonator în cadrul proiectului de monitorizare, a spus că de la primele alegeri parlamentare din 1994 se observă o creştere lentă, dar continuă, a numărului de persoane care doresc să-şi exercite dreptul la vot. Încă la 3 martie 2009, CEC a declarat că vor fi deschise 500 de secţii de votare în regiune. Ulterior, din cauza neînţelegerilor dintre autorităţile de la Tiraspol şi organele constituţionale din R. Moldova, la 10 martie CEC a adoptat o hotărâre prin care alegătorii din regiune vor putea vota în zece secţii de votare deschise în dreapta Nistrului. Observatorii au semnalat imposibilitatea întocmirii listelor electorale, deoarece în regiune administraţia publică locală nu se află sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale. Experţii mai constată că autorităţile nu au prevăzut situaţia în cazul schimbării locului de şedere în interiorul regiunii. Potrivit datelor furnizate Asociaţiei Promo-LEX de către Ministerul Dezvoltării Informaţionale, în regiunea transnistreană sunt înregistraţi 223 580 cetăţeni ai R. Moldova cu drept de vot. Respectiv, peste 22 mii de alegători revin la o singură secţie de votare, din cele 10 ce vor fi deschise pentru cetăţenii din această regiune, pe teritoriul controlat de autorităţile moldoveneşti. Legislaţia electorală prevede că numărul alegătorilor la o secţie de votare nu trebuie să depăşească 3 mii de persoane. Raportul mai arată că mass-media din regiune s-a referit indirect la alegerile parlamentare din 2009, iar conţinutul informaţiilor a fost în mare parte negativ, exprimând poziţii împotriva participării la vot. (Sursa: Info-Prim)

Prin declaraţiile sale, Partidul Social Democrat manifestă dispreţ faţă de soarta cetăţenilor din stânga Nistrului, consideră unul dintre liderii Partidului Democrat din Moldova (PDM), Oazu Nantoi. PDM a făcut, marţi, publică poziţia sa vis-a-vis de iniţiativa Partidului Social — Democrat (PSD) cu privire la reglementarea conflictului transnistrean, care prevede concesionarea regiunii transnistrene Federaţiei Ruse, pe un termen de 30 de ani. “Propunerile aşa-zişilor lideri ai PSD sunt anticonstituţionale şi antistatale care dau dovadă de atitudine de dispreţ faţă de cetăţenii care locuiesc în stânga Nistrului”, a declarat Nantoi în cadrul unei conferinţe de presă, marţi, 24 martie. Potrivit acestuia, Comisia Electorală Centrală “ar trebui să retragă PSD din lista de candidaţi la alegerile în legislativul moldovean din 5 aprilie”. (Sursa: portalul Omega)

Cu mai puţin de două săptămâni înainte de alegeri, Partidul Democrat din Moldova (PDM) anunţă că renunţă la materiale electorale şi va redicţiona banii pentru a îmbunătăţi condiţiile de trai ale locuitorilor Chişinăului. În cadrul unei conferinţe de presă susţinută marţi, 24 martie, membrul PD, Chiril Lucinschi a declarat că populaţia aşteaptă fapte concrete, dar nu promisiuni şi fluturaşi electorali, din care motiv staff-ul municipal PD Chişinău a decis ca din banii din Fondul electoral al partidului vor fi instalate bănci în curţi şi vor fi amenajate locuri publice, ceea ce reprezintă un ajutor real pentru locuitorii urbei. Lucinschi a menţionat că, prin acceastă acţiune PD vrea să arate concurenţilor electorali ce ar trebui să primeze în această campanie electorală — grija reală faţă de oameni. (Sursa: www.jurnal.md)

Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat marţi, 24 martie, tirajul necesar de buletine de vot pentru 13 circumscripţii electorale, inclusiv pentru secţiile de votare de peste hotarele ţării, în număr de peste 887 mii de buletine. Iurie Ciocan, secretarul CEC, a comunicat că, din totalul celor peste 887 mii de buletine, circa 736 mii vor fi tipărite în limba de stat, iar alte 151 mii — în limba rusă. În prezent, în proces de definitivare se află numărul necesar de buletine de vot pentru secţiile de votare din municipiul Chişinău, a precizat Ciocan. El a menţionat că tirajul de buletine pentru alegeri poate fi modificat cel tîrziu cu o săptămînă înainte de ziua alegerilor. Tot azi, CEC-ul a acreditat 1358 de observatori, atît naţionali, cît şi internaţionali. Cei mai mulţi dintre aceştia (1314) au fost propuşi de Liga Apărării Drepturilor Omului din Moldova. Alţi observatori au fost înaintaţi de Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, Consiliul Adunării Interparlamentare a statelor-membre ale CSI, Asociaţia pentru Democraţie Participativă “ADEPT”, Reprezentanţa din Moldova a Fundaţiei “Eurasia” ş.a. (Sursa: Moldpres)

Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) a aplicat aceeaşi sancţiune mai multor staţii TV din Chişinău, deşi majoritatea membrilor au căzut de acord asupra diferenţei de gravitate în încălcările comise de radiodifuzori. CCA a monitorizat de la 13 februarie până la 10 martie felul în care Moldova 1, NIT, N4, TVC 21, Eu TV, Pro TV şi TV 7 au reflectat campania electorală în buletinele de ştiri şi a avertizat marţi, 24 martie, aceste staţii pentru deficienţe în asigurarea pluralismului socio-politic. Avertizarea este cea mai blândă sancţiune din cele cinci care pot fi aplicate de CCA. Membrii consiliului au votat să aplice aceeaşi pedeapsă atât televiziunii NIT care nu a dorit să acorde dreptul la replică unui concurent electoral, cât şi pentru Eu TV care a satisfăcut cererea partidului, dar şi posturilor Pro TV, TV7 sau TVC21 vinovate de încălcări mai mici. “Îmi pare rău că NIT nu ştie că există un regulament”, a declarat membrul CCA, Ludmila Vasilache, având în vedere Regulamentul CEC cu privire la reflectarea campaniei electorale. “Absolut toţi radiodifuzorii monitorizaţi încalcă legislaţia, dar trebuie de remarcat că de la campanie la campanie avem nişte mass-media tot mai pluraliste”, a spus un alt membru CCA, Corneliu Mihalache. (Sursa: Info-Prim)

Începând cu miercuri, 25 martie, ora 11:00, Alianţa “Moldova Noastră” va picheta Compania “Teleradio-Moldova”, care, în opinia acestei formaţiuni, s-a transformat în una comunistă, în loc de publică. “Ea este principalul responsabil de distorsionarea opiniei publice, principalul instrument de «spălare a creierilor», folosit deschis în campanie de clanul Voronin, pe bani publici, ai nostri, ai tuturor”, se spune într-o notă informativă a AMN. (Sursa: notă informativă AMN)

Gravitatea fenomenului corupţiei, care a luat amploare în timpul guvernării comuniste, nu poate fi subestimată, afirmă într-un interviu pentru Info-Prim Neo, Vlad Filat, preşedinte al Partidului Democrat din Moldova (PLDM). “Pe parcursul celor 8 ani de aflare la putere, comuniştii au introdus un sistem de control cvasi-total asupra businessului. Afacerile mari sunt controlate direct de către conducerea de vârf a ţării, iar businessul mic şi mijlociu este la «discreţia» funcţionarilor de stat şi a organelor de forţă. Din 2001 şi până în prezent, guvernarea comunistă a creat un mecanism puternic de corupere şi şantaj al oamenilor de afaceri. Corupţia indirectă, favoritismul şi cumătrismul au devenit principii ale funcţionării statului Republica Moldova. Ca rezultat, ocupăm unul din primele locuri în Europa după indicele de corupţie”, a declarat Filat. (Sursa: Info-Prim)