alegeri.md

22 din cei 101 deputaţi aleşi la 5 aprilie, cărora Curtea Constituţională (CC) urmează să le valideze mandatele în zilele următoare, trebuie să aleagă între mandatul de parlamentar şi cea de-a doua cetăţenie, afirmă surse din cadrul CC. Dacă vor dori să-şi păstreze mandatul de deputat, ei vor trebui să prezinte la CC confirmare oficială că au început procedura de renunţare la a doua cetăţenie. Problema deputaţilor cu dublă cetăţenie ar putea fi soluţionată dacă, pînă la validarea mandatelor de deputat de către CC, Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) va pronunţa o decizie în acest sens. În prezent, Camera examinează recursul Guvernului Moldovei la o decizie anterioară a CEDO care permitea persoanelor cu dublă cetăţenie să deţină şi funcţia de deputat. Totodată, nu se ştie cînd anume Camera va lua o decizie în acest dosar. (Sursa: Infotag)

Partidul Comuniştilor (PCRM) susţine că a primit plîngeri de la alegatori, care spun că sunt intimidaţi de opoziţie pentru că au votat sau nu. PCRM a cerut Curţii de Apel să interzică opoziţiei să copieze listele electorale ale alegătorilor. Potrivit PCRM, listele includ date personale, care nu pot fi divulgate. Opoziţia califică învinuirile drept minciuni. Curtea de Apel urma să se pronunţă luni, 13 aprilie, pe marginea acestui caz, însă a amânat luarea unei decizii. (Sursa: stireazilei.md)

250 de alegători au votat pe 5 aprilie, chiar dacă se aflau într-o staţiune de odihnă din Vadul lui Vodă, iar un şir de alte persoane şi-au exprimat opţiunea prezentînd un act ilegal. Acestea sunt primele nereguli depistate de reprezentanţii PLDM, PL şi AMN, care verifică listele electorale. Deşi, formaţiunile nu au acces încă la toate listele, ei spun că au mai multe sute de persoane, care au votat cu încălcări flagrante. Reprezentantul AMN la Comisia Electorală Centrală, Nicolae Railean, a declarat presei că în câteva zile vor fi prezentate o parte dintre neregulile depistate, avînd în dosar şi persoane decedate de cîţiva ani, care totuşi au votat pe 5 aprilie. (Sursa: stireazilei.md)

Consilierul municipal din partea Alianţei “Moldova Noastră”, Oleg Cernei, consideră foarte important ca o comisie internaţională să investigheze ce s-a întâmplat la Chişinău. Acesta a negat că ar fi fost unul dintre organizatorii violenţelor de la Parlament şi Preşedinţie. Cernei a spus, într-o conferinţă de presă, că n-a fost sesizat de organele procuraturii. Potrivit lui, violenţele care au avut loc nu se înscriu într-un scenariu de lovitură de stat. “A fost o provocare din partea serviciilor de informaţii, din partea autorităţilor statului, a fost o manipulare directă a unor manifestanţi care au venit cu intenţii paşnice”, a declarat Cernei. Potrivit consilierului municipal este posibil să se ajungă la război civil, dacă autorităţile nu vor media conflictul din sînul societăţii. “Inevitabil, dacă acest conflict nu va stopat”, a declarat Cernei. “Fac apel către şeful statului, primul ministru, preşedintele Parlamentului, ca totuşi să avem un consens social, ceea ce a promovat preşedintele Voronin în anul 2001: «consensul social». Iată, în aceste condiţii, se impune acest consens naţional care ar calma spiritele, şi ar permite de a nu tensiona situaţia”, a declarat Cernei. (Sursa: Info-Prim / Omega)

În arestul poliţiei au ajuns 19 copii care au participat la manifestaţiile de pe 7 aprilie. Rudele, colegii şi prietenii au sesizat avocatul pentru drepturile copiilor privind soarta a înca 10 copii, despre care cred că au fost reţinuţi de poliţie. 3 copii sunt deţinuti la Penitenciarul Nr. 13, iar 1 — la Comisariatul General de Poliţie al mun. Chisinau. Restul copiilor sunt în arest la domiciliu, a declarat Tamara Plămădeală, avocat al poporului. (Sursa: Info-Prim)

Liderul Partidului Social-Democrat (PSD), Dumitru Braghiş şi-a exprimat îngrijorarea faţă de faptul că alegerile parlamentare au fost însoţite de fraude şi falsificări, ceea ce a tensionat la maximum situaţia social-politică din ţară. Luni, 13 aprilie, în cadrul unui briefing, Braghiş a declarat că puterea de la Chişinău a reluat scenariul aplicat după alegerile parlamentare din 2005, când a învinuit serviciile secrete ruse de implicare în campania electorală. “Aceasta izolează Moldova pe plan internaţional şi îi afectează grav imaginea”, a spus liderul PSD, comentînd tulburările de pe 7 aprilie şi învinuirile aduse ulterior de preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin. Pentru a reveni la condiţiile de concurenţă politică normală, PSD cere PCRM să deblocheze Internetul, să înceteze filarea telefoanelor şi corespondenţa personală a cetăţenilor, să înceteze difuzarea cadrelor video instigatoare de frică şi incertitudine. PSD mai doreşte implicarea preşedinţilor Rusiei şi României în crearea unui grup internaţional, care, de comun acord cu autorităţile de la Chişinău, să investigheze cele întîmplate după alegeri şi să ofere soluţii de stopare şi depăşire a crizei social-politice din Moldova. (Sursa: Info-Prim)

Renumărarea voturilor la alegerile parlamentare se va efectua într-o singură zi, pe 15 aprilie. O asemenea hotărîre a fost luată luni de către Comisia Electorală Centrală (CEC) din Moldova. Preşedintele CEC, Eugen Ştirbu, a relatat jurnaliştilor după încheierea şedinţei, că “CEC a aprobat procedura de renumărare a voturilor”. Potrivit lui, în procedură vor fi antrenaţi toţi membrii comisiilor de la secţiile de votare. Potrivit hotărîrii CEC, pe data de 15 aprilie dimineaţa de la instanţele de judecată din teritoriu vor fi aduse buletinele de vot la secţiile de votare. Pe parcursul zilei va fi efectuată renumărarea tuturor voturilor la alegeri, vor fi completate protocoalele, după care buletinele vor fi întoarse la instanţele de judecată, iar protocoalele de renumărare a voturilor vor fi trimise la comisiile de circumscripţie. CEC a obligat comisiile de circumscripţie să trimită protocoalele la CEC nu mai tîrziu de 16 aprilie. Anterior se presupunea că la renumărarea voturilor vor fi antrenaţi doar membrii comisiilor de circumscripţie, aşa cum a fost în 2001, cînd acest proces a durat 10 zile. De această dată la renumărarea voturilor vor fi antrenaţi, ca şi în noaptea de după alegeri, cca. 20 mii de persoane la toate secţiile de votare (1977). Renumărarea se va desfăşura în prezenţa reprezentanţilor partidelor şi observatorilor. (Sursa: Infotag)

Partidul Democrat din Moldova (PDM) nu va participa la renumărarea voturilor. Despre aceasta a declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, liderul PDM, Dumitru Diacov. El a sugerat că renumărarea voturilor a fost iniţiată de comunişti pentru a obţine cel de-al 61 mandat de deputat, care le-ar permite să aleagă singuri preşedintele ţării. “Participarea opoziţiei la renumărarea voturilor ar acorda legitimitate şi credibilitate procesului”, a menţionat liderul PDM. Totodată, Diacov a spus că aceasta nu înseamnă că PDM ar chema toate partidele de opoziţie să procedeze la fel. “Fiecare trebuie să evalueze de sine stătător situaţia şi să ia deciziile de rigoare”, a menţionat el. Diacov crede că problema principală nu constă în renumărarea voturilor, ci în verificarea listelor alegătorilor, care, se presupune că au fost întocmite cu grave încălcări. El consideră că nu se va ajunge la alegeri anticipate şi a menţionat că şi opoziţia, şi guvernare ar dori cît mai repede să-şi preia mandatele de deputat. (Sursa: Infotag)

Comisia Electorală Centrală atenţionează cetăţenii să nu se lase manipulaţi de pretinşi reprezentanţi ai CEC ce solicită informaţii privind participarea lor la vot. Iurie Ciocan, secretar al CEC-ului, a declarat, astăzi, că instituţia pe care o reprezintă este îngrijorată de activitatea unui grup de persoane neidentificate ce descind la domiciliul alegătorilor pentru a verifica asupra modului în care aceştia au votat. CEC ţine să sublinieze că nu a delegat pe nimeni ca să verifice felul în care au votat alegătorii. Populaţia este atenţionată că poate să prezinte o astfel de informaţie doar benevol, şi nu în mod obligatoriu. Potrivit lui Ciocan, partidele politice, concurenţii electorali sînt în drept să verifice corectitudinea procedurii de vot, însă fără a fi pus în pericol secretul votului. (Sursa: Moldpres)

Primarul general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă, a adresat un apel către organismele internaţionale, prin care solicită implicarea acestora în apărarea drepturilor persoanelor reţinute de poliţie după acţiunile de protest din capitală. Potrivit lui Chirtoacă, în R. Moldova au loc încălcări grave ale drepturilor omului, ca urmare a manifestaţiilor de protest din data de 7 aprilie 2009, cînd sediile Parlamentului şi Preşedinţiei RM au fost devastate. “Sunt arestaţi atît participanşi la devastare, cît şi manifestanţi paşnici, dar şi persoane care nu au participat la proteste, inclusiv jurnalişti. Poliţia intervine în forţă, răpeşte persoane din stradă, licee, universităţi, cămine studenteşti. Cei arestaţi sunt bătuţi cu cruzime, supuşi unui tratament inuman şi degradant”, se spune în documentul în care se anexează şi mai multe poze ale persoanelor care susţin că au fost torturate de poliţişti. În apel se mai spune că numărul persoanelor arestate este “de peste 800”, deşi oficial se anunţă circa 200. Chirtoacă solicită comunităţii internaţionale să se implice pentru oprirea tratamentului inuman şi degradant, a torturii în locurile de detenţie; încetarea terorii, a răpirilor de persoane, a ameninţărilor şi a intimidărilor; asigurarea accesului avocaţilor, a ONG-urilor şi a presei în locurile de detenţie; garantarea drepturilor persoanelor reţinute; informarea deplină asupra reţinerilor efectuate şi a încriminărilor aduse; pedesirea celor vinovaţi de comiterea abuzurilor menţionate. (Sursa: Apel al primarului de Chişinău)

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) şi-a exprimat “îngrijorarea serioasă în legătură cu acutizarea situaţiei politice interne din Moldova după alegerile parlamentare din 5 aprilie”. În declaraţia APG se menţionează că “acţiunile extremiste, provocate de anumite forţe politice, ale tinerilor din Chişinău, care au distrus clădirile preşedinţiei şi parlamentului, au cutremurat întregul popor şi ameninţă destabilizarea situaţiei social-politice din ţară”. “Evenimentele de la Chişinău demonstrează evident că nu doar instituţiile democraţiei s-au aflat în pericol, ci şi statalitatea în întregime a R. Moldova”, consideră APG. Deputaţii găgăuzi îndeamnă forţele politice din Moldova “să renunţe la extremism în acţiunile sale, la manifestarea diferenţei între naţiuni şi să nu permită atentarea la ordinea constituţională a republicii”. (Sursa: Infotag)

La Bucureşti a fost constituit un Comitet pentru alegeri libere în R. Moldova, din componenţa căruia fac parte cîteva organizaţii ale tinerilor din R. Moldova (Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti, Liga Studenţilor Basarabeni din Bucureşti, Asociaţia Studenţilor şi Elevilor Basarabeni din Bucureşti, Grupul de Exprimare Socială a Tinerilor din Basarabia), dar şi cîteva ONG din România. Comitetul îşi propune drept scop “coordonarea campaniei de internaţionalizare a situaţiei grave create de către regimul comunist de la Chişinău”. Comitetul a lansat o scrisoare deschisă către ambasadele statelor UE şi SUA la Bucureşti, Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul Europei, care a fost semnată şi de alte circa 20 de ONG de peste Prut şi în care cere: eliberarea tuturor persoanelor arestate şi tratament medical corespunzător pentru cei răniţi; invalidarea rezultatului alegerilor de la 5 aprilie; repetarea scrutinului electoral, sub monitorizarea Consiliului Europei, Uniunii Europene, SUA, Rusiei, României, Ucrainei, Turciei, Bulgariei. (Sursa: Infotag)

Un grup de tineri au creat site-ul www.votat.eu “pentru detectarea fraudării voturilor din 5 aprilie 2009 în R. Moldova”. Într-un comunicat al grupului ce a lansat site-ul se spune că acesta “vine în ajutorul găsirii fraudelor electorale din 5 aprilie 2009”. “Există mari dubii că pentru Partidul Comuniştilor au votat persoane decedate, cît şi persoane care nu se aflau în ţară. Un motiv de îngrijorare reprezintă listele electorale în care au fost incluse 2 598 875 de alegători. Aceasta, în condiţiile în care la alegerile parlamentare din 2005, pe liste au fost incluşi 2 270 668. De unde s-au adunat 328 207 alegători în condiţiile în care populaţia RM scade. Cel mai interesant este pentru cine au votat aceşti 328 207 alegători?”, se spune în documentul citat. (Sursa: Infotag)