alegeri.md

Parlamentul nou-ales al R. Moldova se va convoca în prima şedinţă din 5 mai, în incinta Palatului Republicii. Şedinţa va fi prezidată de către deputatul Ivan Calin, ales pe lista Partidului Comuniştilor, care este cel mai în vîrstă legislator din noua componenţă a Parlamentului, a comunicat pentru Moldpres, deputatul PCRM, Vladimir Ţurcan. El a informat că, în cadrul primei şedinţe a Parlamentului, preşedintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, va prezenta raportul privind rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi. După prezentarea raportului, este anunţată oficial constituirea noului Parlament. Potrivit legislaţiei în vigoare, în următoarele zece zile, de la şedinţa de constituire a Legislativului, urmează să fie create fracţiunile parlamentare. Componenţa numerică şi nominală a fracţiunilor este prezentată de către preşedintele fiecărei fracţiuni. (Sursa: Moldpres)

“Propunem opoziţiei să organizăm activitatea Parlamentului în regim normal”, a declarat joi, preşedintele în exerciţiu al R. Moldova, lider al Partidului Comuniştilor (PCRM), Vladimir Voronin, întrebat ce aşteptă de la celelalte partide care au intrat în legislativ şi care au împreună 41 de mandate. “Avem foarte multe de făcut şi trebuie să conlucrăm”, a adăugat şeful statului şi deputat în noul parlament. Voronin a spus că vor fi negociate toate funcţiile, vor fi consultate în mod democratic candidaturile pentru preşedinţii comisiilor parlamentare şi alte fotolii, ţinând cont de numărul de mandate deţinute. “În ce priveşte funcţii în noul guvern, negocierile nu au rost, de vreme ce noi (PRCM — n.r.) avem 60 de mandate”, a mai spus Voronin. Şeful statului a respins ideea unui guvern de coaliţie. “Nu, nu va fi nevoie. Dar oamenii competenţi, care au idei originale şi care reprezintă sau susţin partidele de opoziţie, îi vom promova, precum am făcut şi până în acum”, a adăugat Vladimir Voronin. (Sursa: Info-Prim)

Asambleea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) îndeamnă autorităţile moldovene “să înceapă imediat cercetările tuturor informaţiilor privind încălcarea drepturilor omului în timpul evenimentelor din aprilie de la Chişinău şi să tragă persoanele vinovate la răspundere”. Despre aceasta se spune în Rezoluţia adoptată miercuri la şedinţa APCE privind rezultatele discuţiei situaţiei din Moldova. “Asambleea este profund îngrijorată de nenumăratele mesaje privind acţiunile de violenţă comise de poliţie în cadrul evenimentelor de după alegeri”, se spune în document. “Moldova trebuie să continue reforma presei, a sistemului judiciar pentru creşterea independenţei şi eficienţei sale, precum şi reforma organelor de drept”, se menţionează în Rezoluţie. APCE îndeamnă vecinii şi partenerii Moldovei, în special România, Ucraina şi Rusia, precum şi membrii Consiliului Europei, “să joace un rol constructiv în scăderea tensiunii şi în dezvoltarea dialogului între toţi participanţii la procesul politic, respectînd totodată suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării”. (Sursa: Infotag)

Preşedintele în exerciţiu al R. Moldova, Vladimir Voronin, lider al Partidului Comuniştilor (PCRM) şi deputat în noul parlament, a declarat miercuri, 29 aprilie, în cadrul unei emisiuni televizate, că va face tot posibilul pentru a nu permite să se ajungă la alegeri anticipate. “Dacă sunt patrioţi, cei din opoziţie nu vor provoca anticipate. Voi face tot posibilul să nu permit acest lucru”, a spus Voronin. “Totuşi nu cred că se va întâmpla, pentru că nu trebuie să se întâmple, pentru că va fi rău pentru toţi”. Totodată, liderul PCRM a declarat că partidul său este pregătit pentru eventuale alegeri anticipate: “Nu ne temem că vom pierde sau ni se vor adăuga 10–20 de mandate. Suntem în stare să conducem această ţară”. Voronin a spus că opoziţia nu ar trebui să se avânte în anticipate. “Ei trebuie să se gândească bine dacă vor obţine măcar 41 de mandate pe care le deţin acum”, a menţionat Voronin. (Sursa: jurnal.md)

Evenimentele de la Chişinău de după alegerile parlamentare au decurs după scenariul revoluţiilor colorate, consideră preşedintele în exerciţiu al Moldovei, Vladimir Voronin. Despre aceasta el a declarat miercuri seara în cadrul unei emisiuni televizate. Preşedintele a spus că nu ar vrea să anticipeze evenimentele, deoarece la moment de aceste chestiuni se ocupă Procuratura Generală. “Multe deja devin clare, apar martori, informaţii. Nu mă îndoiesc că lucrurile vor fi numite pe nume”, a menţionat Voronin. Şeful statului s-a întrebat de ce cei care au planificat jafurile şi violenţele din 7 aprilie nu au aşteptat rezultatele alegerilor, pe care la 8 aprilie CEC trebuia să le anunţe? “Dacă vom răspunde la această întrebare, vor apărea răspunsuri şi la celelalte întrebări”, consideră preşedintele. Potrivit lui, totul a decurs conform revoluţiilor colorate. “Pe scările de la preşedinţie au fost fotografiat un tînăr simpatic, unul din organizatorii primei revoluţii colorate de la Belgrad, cînd l-au înlăturat pe Miloşevici”, a relatat Voronin. (Sursa: Infotag)

Deputaţii Parlamentului European, care au studiat situaţia postelectorală din Moldova, nu exclud posibilitatea creării unei a doua comisii independente de anchetă a evenimentelor de după 5 aprilie. Miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă de la Chişinău, dedicată rezultatelor vizitei în Moldova, ei au spus că nu exclud că pe viitor ar putea fi creată o comisie independentă pentru elucidarea cauzelor evenimentelor de după alegerile parlamentare din republică. În acelaşi timp, deputaţii au propus ca în componenţa comisiei, instituite prin decretul preşedintelui Moldovei, să intre şi reprezentanţi ai opoziţiei şi ai organizaţiilor neguvernamentale. În opinia lor, de acest lucru este nevoie “pentru o mai mare încredere”. Potrivit şefului delegaţiei parlamentare, Marianne Mikko, relaţiile Moldovei cu Uniunea Europeană vor fi cu mult mai bune, dacă autorităţile ei şi opoziţia vor respecta libertăţile democratice. Deputatul din partea Franţei, Anne Marie Isler Beguinо, a spus că trebuie să fie creată o comisie europeană independentă. Şi deputatul român Marian-Jean Marinescu a menţionat oportunitatea creării unei comisii europene. (Sursa: Infotag)

“În loc să ceară mass media şi organizaţiilor neguvernamentale să-şi justifice relatările critice, autorităţile trebuie să încurajeze victimele şi martorii să contribuie la desfăşurarea investigaţiilor”, susţine comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei (CoE), Thomas Hammarberg, după o vizită în capitala Moldovei în perioada 25–28 aprilie 2009. Comisarul crede că poliţiştii care au participat la maltratarea celor reţinuţi, precum şi superiorii acestora, trebuie traşi la răspundere. Peste trei sute de persoane au fost arestate la Chişinău, Moldova, în legătură cu demonstraţiile post-electorale de la începutul lunii aprilie. Un număr important dintre acestea au fost supuse maltratărilor din partea poliţiei, unele din ele fiind grave, acestea sunt consluziile comisarului Th. Hammarberg. El notează că, deşi majoritatea protestatarilor au demonstrat paşnic, unii protestatari au recurs la violenţă şi au comis acte de vandalism. Însă măsurile întreprinse pentru a opri tulburările în masă s-au dovedit a fi foarte ineficiente. Dosarele studiate de expertul medical al comisarului conţineau probe de vătămări care corespundeau cu cele din mărturiile depuse de persoanele care fost supuse maltratărilor în cadrul comisariatelor de poliţie. Oficialii cu care a discutat comisarul au recunoscut că poliţia a făcut abuz de putere după proteste în privinţa persoanelor lipsite de libertate. (Sursa: Interlic)

Radiodifuzorii publici “Teleradio-Moldova” şi “Teleradio-Găgăuzia” — naţional şi regional — au reflectat campania electorală cu derogări de la prevederile legale şi normele deontologice. Aceasta este una dintre concluziile la care au ajuns 10 ONG-uri de media şi din domeniul apărării drepturilor omului care, sub egida Asociaţiei Presei Electronice (APEL), monitorizează implementarea prevederilor Codului audiovizualului. Raportul de monitorizare a fost prezentat joi la o conferinţă de presă. În raportul de monitorizare a programelor de ştiri şi a emisiunilor cu prezenţa actorilor politici, în perioada 4 februarie — 5 aprilie 2009, autorii constată că ambii radiodifuzori publici au demonstrat atitudine părtinitoare faţă de anumiţi actori politici şi, în particular, faţă de partidul de guvernământ şi de reprezentanţii PCRM. Prin comportamentul adoptat în campania electorală, radiodifuzorii publici, finanţaţi din bani publici, au fost departe de a servi interesul public. În realitate, radiodifuzorii publici au lustruit imaginea guvernării şi au denigrat contracandidaţii PCRM, contată monitorii. (Sursa: Info-Prim)